Sunteți pe pagina 1din 284
GURA BE pyre 4 omicir LA LE SF/NTILOR APOST7OL,/' Aadesene de Seam Saye ~ bh de Merle: Tacbtahia he Teates Gihin , 1986 a Ge bees = Panett wel 4-5 6 a eri fx deal, rete OMILILT LA PAPTELE APOSTOLILOR peseoesaneessesasessecesseneesscceenee eee OMTLIA I. "Cuyintul cel dint?i 1-am ficut 0, Teofile, despre toate cele ce a inceput licus a face gi a invata, Pind im ziua in care s-a fndltat la cer, poruncind prin Duhul Sfint apostolilor pe care iva ales".(Cap. I, 1-2) 1).- Sfintul Ioan Gura de Aur face cunoscut eA el va tileui cartea Faptele Apostolilor, fiindcd aceasti carte este putin cunoseuté, desi conyine minunate invtaturi. 2).- Dup&i aceea, pune in lumind modestia Sfintului Luea, care, vortind despre Evanghelia ca, o nu- megte numai o Carte, $i araté cd, trebuie sa avem toat&é increderea intr-un autor, martor fap- telor pe care le istoriseste. 3).- Oratorul tilcuieste apoi amAnuntit primele ver- sete, 94 observé ci apostolii au avut grijé o8 dovedeascd in special Invierea Dommului, fiindci acest punct odatd stabilit, era ugor de dovedit dumnezeirea Sa. 4).- Daci Iisus Hristos a voit ca apostelii si agtep- te, la Ierusalim, venirea Dumului Sfint, a fost numai pentru ca ei sd nu plece le lupt& pe ju- nitate tnarmaji, si pentru ca ei sd le dea con- cetdyenilor lor premisele misiunii lor. 5).- Duhul Sfint nu se pogoard peste apostoli decit la zece zile dupi Indljare, pentru ca ei sd fie 9i mai bine pregatiti pentru a-L primi ca Duh ningtietor, 6).- Sfintul Ioan Gurd de Aur conchide din aceasta numire dumnezeirea Sfintului Duh, altfel Bl n— ar fi putut sd-i mingiie in absenje Fiului lui Dumnezeu, 3 7 gi 8).- Cu prilejul rostirii acestor cuvinte:"Veti fi botesati cu Duhul Sfint”, Sfintul Joan Gura ae Aur, se aratd categoric impotriva obiceiului periculos de a nu primi botegul decft in uwltimul moment, gi combate falsele pretexte cu care se colora aceasti neglijenta. Multi ignoré exiatenja insdgi a cartii Faptele Aposto— lilor, cit gi numele autorului ei, Amcrezut deci de folo: tilcuirea ei, pentru a vindeca aceasta mare negtiinta, gi a aoe vA face cuneseutd comoara bogati pe care aceasti carte o con- ‘ine. Lectura e4 nu ne va fi mai putin folositoare dectt cea @ Evangheliei lui, intr-atita abundi fn ouvinte ae injelep- ciune, in adeviruri degmatice, gi fn istorisirea minunilor, in special a acelora pe care Duhul Sfint le-a stvirgit. we- vith agadar si fie citita ou atentie gi sf fie +21cuita ou erija. Vom vedea aici intr-adevir implinirea prezicerilor pe care Iisus ristos le-a facut in Bvanghelia Sa; adevirul strélucegte aici dim toate cunogtintele istoriei, gi, dupa pogorirea Duhului Sfint, apostolii s-au ardtat nigte oameni eu totul noi. Iisus Hristos le spusese: "Cel care va creae im Mine va fece lucrurile pe care Bu le fac gi incd mai mari va face". El lewa prezis tuturor of vor fi dugi inaintea dregatorilor 91 a regilor, cf vor fi biciuifi in cimagogi oi Persecutati de nenumArate ori. Dar, le-a promis cd din toate sceste Gncerciiri vor iegi biruitori, gi a prezic o& Evanghe- lia Sa va fi propoviduita fn lumea intreagd. Ei bine! cartea Faptele Apostolilor ne istorisegte desivireite implinire @ acestor preziceri si a altora pe care apostobiii le-au primit din gura lni Hristos.(Ioan, XIV, 12; Mated, X, 18). Ti veti vedea pe apostoli strabitind intr-un ele rapid, continentele si mArile gi din oameni timizi gi neinvitati cum erau nu demult, devenind pe neagteptate nigte oameni noi. Ei dispretuiese bogitiile gi mirirea, gi se aratdé cuperiori miniei, pl&ceriler gi tururor celorlalte patimi. Ii veti vedea iubindu-se ca nigte frati, indbugind orice amintire din vechile lor nefntelegeri 9i alungind orice derint& ca gi orice cearti pentru Mtiietate. Dar veti admira la ei mai ales stralucitearea revirsare de iubire; finde’, ei fn- grijesc cu o deosebita atentie aceasta virtute pe care Tisus Hristos le-a recomandat-o atit de mult gi despre care le wisese:"Intru aceasta vor cunoagte toti ai sinteti uce- nicii Mei, daci veti avea dragoste unii fat% de altii"(Ioan, XIII, 35). In ce privegte adevirurile dognatice, accasté carte contine un anumit numir de Inviijituri furs de care moi n-am cunoagte dectt foarte putin; gi se poate spune in general, ci luminoazt viata fmtr-un mod cu totul nou, emem- plele gi favAjétura lui sus Hristos, care eate capul tutu- ror oregtinilor. Gu toate acostea, cea mai mare parte a Faptelor Apos~ aoe: telilor contin istorisires ostenclelor Sfintului Apostel Pavel, care s-a ostenit mai mult dectt coilarti apostoli; @eoarece autorul acestes ofrti ente Sftntul Luca, ucenicul sau. De altfel, credinciegia acestui ucenie ae a mu pirisi pe invitdtorul siu, este intre nenumiratele dovezi care vin 68 erate Snnlta sa virtute, una din cele mai evidente. chiar Sfintul Pavel marturiseste pentru el, atunci cfnd 24 sorie ui Timoteit "crescent « plecat in Galatia, 21+ $n Dalmatia. Numai Luca cu mino".(II Timotei, IV, 10-11). In Episto- @ a doua ciitre Corinteni, zice despre el: “a ctrui leudd, Sntru Evanghelie este in teate Bisericile".(II Gorinteni, VIII, 18); gi In prima se epistold tot c&tre corinteni, el zisese deja! "Iisus Hristos s-a aritat lui Petru gi apod eelor unsprezece, dupi Evanghelia pe care ati primit-o". (Z Gorinteni, IV, 5,1). Ori aceast& Evanghelie este aceca a Sfintului Luca. Der, dacé Iisus Hristos a inspirat prima carte, este sigur cd tot El a inspirat-o si pe a doua. Si dack m-ar fntreba cineva de co Sfintul Luca, care a rémas aproape de Apostol pind la martiriul sfu, n-a prelungit ise torisirea pind le acea dati, yoi riispunde ci, cartea Fapte— Je Apostolilor ase cum o posedim indeplinegte perfect scopul autorului. Cici evangheligtii nu gi-au propus si serie dectt Ceea ce-i esentiel; gi atit de putin i-2 ambitionat marirea de a serie mit, incit ei ne-au lisat un mare numir de tra- diqii orelew Toate lucrurile sint deci minunate in aceasta carte, dar mai ales felul de a vorbi simplu gi neafectet cu care Apostolii, sub purtarea de grij& a Sfintului Duh, explicd dumnezeiasca lucrare a mintuirii noastre. Tretmie si obser— vam deasemenea cA, despre lucrurile de adincime care se re~ - ferii le Tisus Hrictos, 1a dumnezeirea Sa, ei au vorbit mai putin si s-au extins vorbind mai pe larg despre umanitatea Sa, despre patimile Sale, deopre Invierea gi Indltarea S. C&ei era important si se stabileascdi atunci, aceste puncte ale credintei noastre, pentru ca lumea sd creadi Sn Lisus Brietos cel Inviat 51 Indltat 1a ceruri. Vedem in Evanghe- Aide ci dumnereiescul Mintuitor se preocupa sa dovedeasch mai sles faptul ci El a fost trimis de Tetal; gi in cartea Faptele Apostolilor, insieti mai ales asupra acestor tret +e a Inviet, ci s-a Indlqat le ceruri gi cl s-a ey reintors le Gel ce L-e trimis. Punctul acesta din urnd era acela care trebuis sui-1 presupunA pe cel dimtsi; altfel fnvi4atura despre Inviere gi InAl{jare nar fi dat ansamblu- ud credintei decft © neputing& gi mai mare ain partea iu- deilor de a fi intelese. Fentru aceasta ii initiazé putin efte putin gi ca pe nesimtite 71 introduce @n fntelesul celor mai adinci adevaruri ale ecregtiniemului. Tot age, Apostolul vorbind despre Iisus Hristos in Athena, nu vor- begte decit despre umanitatea Sa. Si acest lucru a fost cu §ntelepeiume din partea sa; deoarece atunci cfind fneugi Min— tuitorul a descoperit iudeilor egalitatea Sa de maturd cu etal, ei Lau luat drept un blasfemator gi au voit de mai multe ori s&-L ucia& cu pietre; cu atit mai mult cum ar fi primit ei, dupa suferinta de pe Golgota, astfel de invaga- turi din gure unor peseari sireci? 2).- Si de ce s& vorbim despre iudei, cind chiar Apos- tolii se nelimigtean gi se tulburan de tnvatatura dumeze- desed pe care Iisus Hristos le-o fécea cunoscuta? Aetfel le gréia lor: "Inc& multe am a vai spune Gar nu le puteti purta acum". (Ioan, XVI, 12). Dac&é aga erau Apostolii care au pe- trecut mai multi ani cu Bl, au vazut minunile Sale, gi au eunoscut tainele impiritiei cerurilor, atunei nigte oameni de curind dezlipiti de la altarele si jertfele idolesti, eiror ochi erau de curind deschigi sé vadd ingeldciunea cul- tulud unor pisici gi crocodili, gi de-abie luminati asupre erorilor piginismului, puteau-ei dintr-o data s& ingeleagé dunnezeiegtile taine ale credintei? Im ce-i priveste pe iu- deii, care im fiecare zi repetan aceste cuvinte ale legit mozaice: “Asculté Israele, Domnul Dumnezeul tau este singu- ul Domn, gi mu existé alt Dumnezeu afardé de Bl". (Deutero- nom, VI, 4); ei care L-au viigut pe Iisus Hristos rastignit pe eruce, ba chiar ei ingiigi L-au réstignit gi pus in mor- mint, nevisindu-L inviat; daci ar fi auzit mai Intii propo- veduindu-se cf acest Iisus era Dumneseu i egal cu Dumnezen Tatil, ci o-ar fi ridicat impotriva acestei invatéturi gi s-ar fi retras. Pentru acest lucru Apostoliii mu le desco~ perd lor dectt treptat adincimea invitéturiler noastre, 91 ge coboaré 1a m&sura slbiciunid lor. Plini ed ingigi de bogi{ia Dunalui Sfint, fac minuni mai mari decit cele ale ui Iieus Hrietes; gi le fac im baza Invierii Sale pentru nS eS: avi vindeea pe acegti paralitici nenorociti. Astfel Sfintul Luca f9i propune in cartes Paptele Apos~ tolitor, sa dovedeasca Invicres lus Tisus Hristas, pentru cé acest punct odat& cfgtigat, rectul vonea foarte ugor de 1a sine; acesta este scopul cértii sale, ea 54 cuprineul intre- gii sale povestiri. Pe deasupra, iat& inceputul? "Cuvintul cel dintii 1-am ficut ©, Teofile, despre toate cele ce a inceput Iisus a face gi a invita". De ce amintegte ae Evan- ghelia sa? Pentru ca si arate sinceritatea oa deosebita. Gtied, 1a inceputul Evanghelici sale, a zis! "sm gisit gi eu cu Gale, preaputernice Teofile, dupa ce am urmArit toate cu de-eminuntul de la Sneeput, s& ti le scriu pe rind.” Desi putin multumit de propriile sale cercetari, el se refera aici la mArturiile Apostolilor, gi continua astfel: "Asa cum ni le-au lisat cei ce le-au vazut de la tnceput gi au fost slujitori ai Cuvintului.” (Luca, I, 1,3). Dar pentru e&, in aceast& prim& lucrare, el si-a cigtigat fncrederea cititorilor sii, nu are nevoie in a doua lucrare si recurgi iaragi la noi marturii, fiinded feofil era convins deja, ba mai mult, cartea insisi poar- t& amprenta unei atente sincerit&ti. Si intr-adevir, adm eresare istorisirilor Sfintului Luca cind ne infatigeazd ceea ce altii l-au invitet pe el; deci nu va trebi care 94-1 oredem mai ales cind scrie, nu dupd relatarile ce i-au fost facute, ci dupd ceea ce el insugi a vagut gi a auzit? Astfel, se pare ci ne zice, cA, dact am primit mirturia oa despre viata lui lisus Hristos, si nu-i tagdduim pe Apos- toli. Dar cum! Cartes Paptele Apostolilor este pur isto- ric& gi nu se gisegte in ea nici un inteles duhovnicesc? Nicidecum; 91 iaté acest ucru. Apostolii care au spus Sfintului Luca faptele dumnezeiescului Mintuitor, cfrora le-au fost ei ineigi martori, gi care fuseseré slujitorii Cuvintului, erau plini de Dubul Sfint. Si de ce nu spuno el! oum mi le-au spus lucrurile cei care au meritat si primeased Duhul sfint ciz"cei ce le-au vieut de 1a inceput?" Pentru c& o dovadi ce sea vagut cu ochii inspira totdea- wna o mai mare Gnoredere. De altfel un alt mod de a vorbi ar fi fost poate fart rost gi orgolios unor spirite aver— tigate gi limitate. Astfiel zicea Mergitorulinainte iudedlor: "Si eu am vieut gi am mirturisit ci Acesta este Fiul lui Dumnezoun, -6- eesti icidin vai nistinc Vioey eae qie, ca noi ceea ce gtim Setar ares ee dar m&rturia noastré ma o primitim ea oe ee +(Ieen TIT, 11) Tot 1a aceasta mirtaric vizibila ficea aluzie Tisus Hristos, cind gicea Apostolilor S&iz "Si vol mirturisiti pentru ca de le Gnoeput sinte}i cu Mine"(Ioan, XV, 27). In conclusie, chiar Apostolii fngigi siceau deseori! "Dunnezeu a taviat po Acest Iisus, Cdruia noi toti ofntem marteri ca gi Dukului. sfint pe care Dumnezeu La dat celor care cred im Bl". (f. Ap, IZ, 32) Si Sfimtul Patra pentra a dovedi din plin faptul Invierii lui Tieus Hristes, sico! "Noi am mincat gi an baut cu Bl, dupa Invierea Sa din morti".(F. Ap. Ky 41) Dar, daci ivdeii admiteau de preferinyd mrturia Apostoli- lor care au triit cu Mintuitoral, oi fns%i nu gtieu in mod @eplin despre natura si lucrérile Duhului Sfint. Aga Sfintul Apostol Ioan vorbind despre singele 9i apa care au curs din coasta lui Tisus, spune $n Evanghelia sa: cd la vazut; gine 44 aceasta mirturie ca cea mai siguré dintre toate. Gu toate acestea, inspiratia Duhului Sfint, este pentru oricare altul nu gi pentru un necredimeios, mult superioa~ ri dovezii vizibile. In rest, Sfintul luca, a primit 9i el Duhul Sfint} dup cum confirmi acest lucru minunile ce se faceau atunci cu toti credinciogii, cérora Sfintul Duh 1i se Smpartiges f4ri nici o deosebire. A dowa dovadé o avem fn acest sens in elogiul pe care i-l face Sfintul apostol Pavel, gi in vrednica de cinste misiune pe care i-au inore @intat-o bisericile. "Vi l-am trimis tmpreund cu Tit" soria Pavel corintenilor,"pe unul dintre fratii nostril a c&rui laudi intra Evanghelie, este in toate bisericile- Dar nu nomai atit ci este gi ales de clitre Biserici ca to~ varig al nostra de culatoris, 1a darul acesta, slujit de a noastra". (II Corinteni, VIII, 18,19) 3)e- Si acum, sé admirdim mai tntii plindetea gi smere~ nia acestai autor. Bl nu spunct "ou am scris mai inti o Evanghielie", oit"© carte", gindind asupra acestui cuvint, evanghelie, foarte fruios pentru lucrarea aa; 91 tn acolagt timp Apostolul asiguré ci “Lauda sa se gisegte in toate bi- sericile, din pricina acested Evanghelii"+ Bl so exprima x eu aceasta find modestie? “Am scris an prima carte, o neofile, aespre toate cele ce a fnceput Tisus a face gi a Gnviija". Si pentru e preciza mai bine timpul care tnbrati- gear istorisirea sa, el adaugi! "De la inceput gi pind in giua fn care Bl s-a indltat la cer", par sffntal Bvanghe- ist Ioan, ne spune formal c& na >-ar fi cori tonte fapte- Je gi toate cuvintele lui ious Hristos. "sint inci gi multe lucruri pe care le-a facut Lisus gi ¢are, dack s-ar fi seris ou doaminuntul, cred c% lumea aceasta n-ar cuprinde eartile ce s-ar fi scris".(Ioan, XXI, 25). Gum deci zice sfintul Lucs, c& el 2 scris 0 carte"despre tot ce a facut gia fnvajat Iisus", adic&, ca un rezumat ce cuprinde, ceca ee minunile, cuvintele, si faptele sale ne oferd ca esen- ial 9i mai important. Dupé aceea observim cit este de omenos gi apostolic sufletul Sfintului Luca. El face aceastd muncd grea gi di- ficila, - redactarea Bvengheliei sale -, pentru mintuirea unui singur om, "ca si cunogti", zice el, "temeinicia inva- qaturilor pe care le-ai primit".(Luca, I, 4) De unde vedem c& meditase 1a aceste cuvinte ale Mintuitorului Lisus?"Aga mu este voia Tatélui vostru cel din ceruri, ca si piaré vreunul dintre acegtia mici"(Matei, XXVIII, 14). Dar, de ce, fm loc s& fack numai o carte, gi s-o adreseze unui singur eititor, a vrut si impartd lucrarea in dowd parti? El insd 2 lucrat cu injelepciune mai ntZi, pentru a nu obosi pe cititorul siu, gi apoi cele doud istorisiri sint deosebite una de alta. Dar, inainte de a continua acest subieet, vreau si va fac & vede}i cum Tisus Hristos, chiar El, se ingrijeste 84-91 sprijine autoritates cuvintelor Sale pe exemplele Lui, gi le zice lor; "Invitjati de la mine c& sint blind gi smerit eu inima".(Matei, XI, 29) El predica sdrdcia si o practica atit de aspru incit putea spune! "Fiul Omului n-are unde 84-91 plece capul".(Matei, VIII, 20) El se ruga pe cruce i Pentru dugmanii Lui 9i a implinit astfel acest cuvint: * Gelui care voiegte si se judece cu tine gi si-ti ia haina, Lasi-i i cimaga",(Matei, 5, 40) Dar, Bl a dat mai mult decit hainele Sale, gi-a dat singele Su. Chiar accasti Peguld dupi care 2f se conduc a proscris-o gi ucenicilor S$8i; Tot aga Apostolul le-a spus filipenilor? "uitati-va - -&- 1a sceia care until astfel precum ne avett pilde pe noir. (Qriip, IIT, 17) Si fn sffrsit, mimic ma este mat tang viata deceit un fnwiititor care nu gtie decit si PAlavrigea: cat el cote mai malt un miscirici dectt um filozef. apos- ¥olii au veit inainte de toate si fiptuiascd 94 apor oA vorbeas¢ 4 intr-adevir, ei n-aveau nevoie s& vorbeascd mult pentru oi fnsesi faptele lor de 1a sine orau o predicdl convingetoare. Se poate face in acest cons, referire 1a pa time Mintuiterului, onera Sa prin excelenta; céci prin secasta, suferind a tnfaptuit minunata Sa opera a biruinted Sele asupra mortii, asigurincc-ne mintuirea noastra, "Pind fn ziua fn care s-a fi tat la cer Snvatina prin Duhul Sfint, pe Apostolii pe care i-a gi ales". "Invayin- u-i prin Duhnl Sfint", adicé, descoperindu-le o invayaturé eu totul dumneseiascd, si nicidecum omeneascd. Acest cuvint poate sé se inteleaga gi in acest fel, ci le transmi-| tea ceea ce-i comunica ui Duhul Sfint. 51 aga Tisua Hristo vorbind despre sine cu smerenie, zicea! "Eu alung diavolii Prin Duhul lui Dumnezeu". (Matei, XII, 26). Si intradevar, Duhul Sfint lucra intr-insul ca in altarul sau. Dar cun ti invéya El pe Apostoli? "Mergeyi" - 1e sicea lor - in- Yatati toate neamurile, botezindu-i in numele Tat&lui gi al Fiului s1 al Sfintului Duh, tavatindu-i sh pizeascd toate cite v-em poruncit vou" (Mate XXVIII, 19).cit de mare este aceasti misiune a Apostolilor care primesc po- runea s& evangholizeze universul, si a ciiror cuvinte vor #4 pline de Duhul Sfint! Gaci aceasta inseamn’ obsorvatia Seriitorului sfint: "Iieus fi invate prin Duhul Sfint", adic&, cuvintele pe care le spunea lor eran duh gi viata. Ori, Sfintul Luca nu se exprim& astfel dectt pemtra & Se pune de acord cu Apostoliii pentra deplina tncredere ® cititorului sau, gi pentru a stirni fn acesta dorintga de 2 cunoagte tainele pe care Iisus Hristos le-a incredin- tat lor, Si intr-adevar, apostolii vor vorbi dupa pogorfrea Duhului S£int, gi ne vor descoperi poruncile pe care ef ie primiserd de 1a Mintuitorul! “pind én ziua in care S-a indl{at - Hrietos - la cer", pentru cd el mu vorbeste des~ Pre El decit ca om. Fara fndoiala, Iisus Hristos, dupa Invierea Sa, le-a dat mai multe invijituri Apostolilor S@ij dar nici unul dintre evangheligti,m-a scris pe larg -9- gi ou moticulositate aceasta parte a yi, Bran $i Grtavel Dice pe wpresc aici) « dassisee payin mai departe decit cellalti doi; 94 cu toate acestea isto- Beceie ecnte ceParts Gs ai grentsh ge eg chal ei se griibeau spre alt tinta. pect Apostolii sins ers eet aoe acct) CBNESORE ‘cen! oe et an gant yey ea fSeut cunoseute gi ecole din uaa invatsturi ale iui lieus Hristoe) Sfintul Luca menjioneazd Invierea Sa, pontra 02 ex spusese: "S-a Inkligat le cor", adaugi iniata "EL o-n ardtat viu Apostolilor S&i", tocmai pontra a prevent accas- W tafloisis of El ma s~ar fi fnlltat 1a cor dectt printr un ajutor strin. C&ei dacd Sa Inviat pe Sine, ou attt mai mult S-a Indlat 1a cer prin propria Sa putere, fiinacs Cea de-a doua minune este mai putin uimitoare dectt *ti4 Sale. stontur prima. 4).- Vedeti eft de adinci fnvatituri se ascuna in aceasta simpld parantez4!"Li s-a aratat lor timp ae patru- zeci de zile", Ceea ce inseamnd cA Lisus nu tréia in mijlo- cul lor ca gi inainte de Invierea Sa, Deasemenea, Sfintul "Li sea at patruzeci de zile", ci, “timp de patruzeci de zile cfci se ardta gi dispirea neincetat. Si de ce? Pentru ci El voia sé le induhovniceased’ gi mai mult mintile lor, gi ca iwbirea pe care I-o purtau sd fie nu numai omeneascd. Aceastd purtare aratad, din partea Sa, © profunda intelepeiune; fiinac& ca 21 pregitea cu prudent& pe Apostoli si creadi cH El a Inviat, §i sd marturiseascd c# El era mai mult decft un om. Ori, Snvét&tura despre Invi- eres lui Iisus Hriotos gi a aceleia despre dumezcirea Sa par a se contrazice; cliici una se sprijind pe fapte omenesti, i alta pe fapte cu totul opuse. Si in acelagi timp amin— dow& au fost dovedite la vreme potrivita. Dar de ce Iisus Hristos s-a ardtat mumai Apostolilor gi mu 94 1a toti iudeii? Pentru c& cei mai mul}i nu gtiau despre Taina unui Dumezeu-Om 9i L-ar fi luat drept o fan- tomi. Si intr-adevar, daci in primul rind chiar Apootolii Swau tulburat gi au rimas necredinoiogi, gi mu s~au intors dectt dupi ce au pipiiit rimile Sele, gi dupi ce au mincat cu El, care ar fi fost sentimentele maltimii? Pentru aceas- ta Hous Hristos a vrut s-o confirme prin noi minunt pe fceea a Invierii Sale, dar aceste minuni n-au avut ca fint& of-i convingaé mumai pe Apostoli, ei ele stnt tnos Iuea nu zice a0) es noi toti o dovadd sigura despre Invierea ui jus Hristos. Acseagi convingere pe cars © purtau atunoi in suflet cei care au fost martorii accleia, se va trans- mite din generatie tn generatic tuturor acelora care o vor erede. De aici accasté tncurchturd cu care £1 chinuim pe necredinciogi: "Dacd Iisus Hristos n-a Inviat, si daca este nei mort, cum au fdout Apostolii minuni fn numele Lui? Dar.n-au facut nici o mimume. Atunci cum s-a tntemeiat orestinismul? Cici fntemeierca oa este un fapt care cade sub ochi gi pe care mu poate nimeni si-1 conteste, nici sa-i mege realitatea sa. Astfel necredinciosul care neagi minunile se contrazice pe el fnsugi, caci aceasta ar fi cea mai mare minune dintre toate minunile, ca, fara minune, universul si se converteasca la glasul a doisprezece oameni séraci gi negtiutori; gi intr-adevir acegti pescari n-au invins idolatria prin bani, elocinya sau orice alt mijloc omenesc. Prebuie deci 8& recunoagtem fn ei vrind nevrind o putere dumezeiascdé pentru c& opera lor este dessupra a oricdrei puteri omenesti. Tisus Hristos rimisese deci.pe pamint inci patruzeci de wile dupA Invierea Sa, gi S-a aritat adesea Apostolilor Sai, ©a 8& poaté sf asigure deplin adevirul, si si-i convingé Mai mult cA £1 nu era o fantoma; ciici 1a prima proba, a vrut s& adauge inci una, precum ne spune Sfintul Luca, "El mines ou ei". fot aga Apostohii au avut grijd ca si @minteascé intotdceuna acest fapt ca o mirturie sigura a Invierii Sale. "Noi am mincat", zic ei, "gi am baut cu E1". (Peptele Apostoliler, X, 41). Dar care era obiectiwil acestor frecvente ardtari? Sfintul Iuca ne invataé prin aceste cuvinte: "El li artita lor gi le vorbea despre Imparatia lui Dumnezeu". Apostolii erau descurajati gi tulburati pontru tot ce se Mntimplase; gi peste toate acestea, Iisus Hristos toomai ‘Se progites ot-i trimit&é pe stragnioul ofmp de lupti; El Le descoperti deci, viitorul, pentru a-i inturi, si, "le po- runcegte si% nu piirdiscasct Ierusalimul, ci si agtepte aici Promisiunea Tatilui". Mai intii, in primal nt al fricid §i al spaimei lor, fi adusese in Galile ca ei s& poata aseulta cuvintul Sdu fn mai mare sigurantd gi liberta! dar, dup ce ei au auzit acest cuvint, gi s-au bucurat de ae Anvatitura lui timp de patruzect de ile,"—1 16-2 poruncit e& ma pirdseascd Ierusalimul"; Si ae ce? Generalul t4 retine pe soldayii oui fn rinduri pini oo ei se tnarneazd complet, gi nu dé drumul cavaleriei sale inainte ca, fiecare eal si-gi £4 primit cdldretul stu; tot astfel Iisus Hristos nu vrea ca Apostoldi si si fnfrunte lupta faré ca ei si fi primit Duhul Sfint, de fricd, ca ei s& nu cadd datorita nundrului mare al dugmanilor ler. Ag aduga fnc& alte doud motive: primul, cd un mare nu- m&r de iudei trebuian s& cread& fn Ierusalim, si al doilea, pentru ca si nu se spun4 ci, puirusindu-9i prietenii lor gi econcetatenii lor, mergeau din mindrie o& predice Evanghelia unor popoare strdine. Pentru aceasta ei vor vesti mai intii Invierea lui Iisus Hristos chiar acelor iudei care L-au gi omorit, rastignit gi ‘ngropat, gi chiar in locurile in care a fost sivirgit& aceasta ucidere, Zicem. deasemenea, e& nimic nu-i frapa mai mult pe pdgini; fiinded, vagina convertirea chiar a acelora care L-au rastignit pe Tisus Eristos, igi dideau seama de realitatea crimei lorsi de siguranta tainelor crucii gi a Invierii, In sfirgit, Iisus vrea totodaté si prevind aceasti obiecjie pe care Apostolii I-ar fi putut-o face: Cum noi care sintem atit de putini gi slabi,vom putea trdi in mijlocul acestei mul- imi de oameni stricaji gi ucigagi? Dar vedeti cum dumne— zeiescul Mintuitor fnldturd dinainte si rezolvd toate di- ficultdtile "poruncindu-le lor sd astepte fagiduinta Tatalui” "pe carey aice El, "atji auzit-o dim gura mea". Dar cind au @uzit-o? Atunci cind le spusese lor: "Ci adevarul va spun: Va este de folos ca si mi duo, ctici dack mu mi voi duce Mingfietoral nu va veni 1a voi, iar Gack M4 voi duce 11 voi trimite 1a voi". Si iardigi? "Eu voi ruga pe Tataél Meu 91 El vA va trimite un alt Mingfietor care va locui cu voi". (Toan, XVI, 7, 14, 16). 5).- Si acum, de ce nu s-a trimis Duhul Sfint chiar in Prezenta lui Iisus Hristos, sau cel putin imedite dupa Tmflfarea Sa? Fiinded Iisus Hristes nu s-a Indltat la cer decft dupi patruzeci de 2ile, gi Duhul Sfint nu s-a pogorit Peste Aposteli decit la Cincizecime; ba mai mult, pentru ch fost trimis tnod, cum a putut spune primiti Duh Sfint"? (Ioan, XX, 22)- ba ~l2- aceasté dim urma obiectie raspund cf, prin acest cuvint, Tisus Hristos 1i prevenea 9i progitea pe Apostolii sui pen- tru primirea Duhului Sfint. C&ci dacd profetul Daniel se cutremurase la vederea unui inger, cu atit mai mt apro— pierea unui atit de mare dar tretaia si-i nelinigteascd pe Apooteli. Se poate raécpunde deasemenea c& Mintuitorul vor- bea despre ceea ce trebuia si se Intimple, ca si despre un fapt petrecut deja. Aga le-a spus El chiar acestor Apostoli: Y-am dat putere si cilcati peste gerpi 9i peste scorpii, gi peste toaté puterea vréjmagului, si nimic nu vi va vétdima".(Luca, X, 19) Dar, de ce n-a avut loc imediat pogortrea Duhului Sfint? Fiinded trebaia, ca Apostolii printr-o dorinté ar— s&toere si morite si-L primeasct. Mai mult, Duhul Sfint m s-2 pogorit peste ei decit dupa ce Tisus Hristos i-a pérésit, c&ici dect ar fi venit $n timpul efnd dumnezeies- cul Kintuitor era in mijlocul lor ei I-er fi dorit mai putin; gi e aminat chiar opt sau nous zile dupa Iniltere, pentru c# nimic nu ne duce mai repede la Dummezeu ca sen- timentul lipsei de El. Astfel Ioan Inainte Mergétorul nu-gi trimite ucenicii sii la Iisus Hristes decit in mo— mentul in care ceptivitate: sa le da acest sprijin necesar. De altfel,este mai potrivit ca natura nosstri si cucereascd mai {ntii cerul, gi ca astfel si fie tmplinit actul Smpact— rii noastre; atunci numai venirea Duhului Sfint poate inun- da inimile de o bucurie curati. Si tntr-adevar, dack Iicus Hristoe ar fi agteptat pentru a se intoaree venirea Duhulut Sfint, prezente acestuia le-er fi putut aduce Apostoliler mai putind mingiiere, fiindei ei erau intr-atit de tare atagati dumezeiescului lor Invatéter, incit, ei nu putesu si se desparti de Acccta decit cu o durere extrema. Astfel le graieste chiar El pentru a-i mingiia! "Vé este de foles ca sh mi duc"(Ioan, XVI, 17)- El a voit deci, si intiraie yeniree Duhului Sfint citeva zile, ca astfel, pitrunsi de durerea pentru lipsa Lui gi de un viu sentiment al slébi- ciunii lor, si arate, cum am epus-o, o bucurie curati st desdvirgita. Dar dack Duhul sfint er fi foct inferior Fiului, Bl Near fi putut £1 pentru Apostoli o mingiiere ouficientiiy 94 cum Iisus Hristos le spusese lor? "Vi este de folo: st MA duc"? Pentru aceasta era qinut acestui Duh dumnesed - ise reviirearea peste acestia 9 color mai vii lumini ale gtiin- ei gi ale invititurii, ca astfel ei s& mu-t creadi infe. rior Fiului. Nu ere deci, mai putin necesar, ca, Tisus Fristoe s& le porunceasefi si riimfni $n Ierusalim, chiar in timpul acesta fn care le promitea trimiteres Dumlui Sfint- astfel ei s-ar fi impristict dupd InAlyarea Sa; aar, astep- tarea acestui Duh dumnezeiesc a fost pentru ei ca o legi- turti care-i retinea in Ieruselim. Deci, Iisus Hristos le poruncise Apostolilor S&i "si agtepte promisiunea Patilui", pe care voi" - zice El - "ati sugit-o din gura Wea. ici Ioan", adaugi El, " a botezat cu apa; dar, voi va veti boteza cu Dubul Sfint, peste putine zile"(?.Ap.1, 5).Min- tuitorul face cunoscut aici, distenta care-L separd de fmaintagul Siu; gi acest lucru n u fntr-un mod obseur, ca gi atunci cfind a ais! "Cel mai mic in Impérdtia cerurilor este mai mere decft e1"(Matei, 1, 11). Ci spune deschis? "Ioan", zice El, "a botezat cu apa, dar voi vi veyi boteza eu Dubul Sfint". Astfel El nu invocd autoritatea tnainta- gului, ci se miltumeste s&-1 numeascé, amintind astfel diferite marturii pe care el I Le-a dat. El aratd dease- menea,Apostolilor S&i,prepria lor superioritate fati de Ioan Hotezitorul, deoarece ei trebuiau sai fie botezati cu Dubul Sfint. Observati cum Insugi Iisus Hristos nu le spune: Eu vé voi boteza cu Dubul Sfint; ci! "Veti fi botezati*. Si acest cuvint este pentru noi o lectie de smerenie? pentru ci stim chiar din mirturia Inaintemergétorului c& Tisus era Cel care boteza. "El vi va boteza", a spus el - “ou Dubul Sfint gi cu foc".(Luca, III, 16) Ageder, Mintui- torvul se miltumegte doar si-1 aminteasci pe Sfintul Ioan, Evanghelia ne redi deci faptele gi cuvintdrile lui Iieus Hristos, iar Faptele Apostoliler cuprind istorisirea @iferitelor lucrari ale Duhului Sfint, Puri indoialA, acest Duh dumnezeiesc n-a ncetat si lucreze, age cum Hristoc centinud inci puternica Sa lucrare; dar El lucrase pink atunci prin umenitatea Sfinti a Mintuitorului, $n Care se afla, ce in alterul Siu, iar acum lucreasé prin Apostolii Si. Bl sea odihnit in simul Feciorese al Mariel, 91 aici a alodtuit trupul Mintuitorului Iisus, tn care lecuia ca fm templul Siu; be mai mult El s-a pogorit atunci poste Apostoli. S-e ariitat altédaté sub chipul unui porumbel, dar fn gceasti 24 Bl sve erdtat cub chipul limbiler ae -14- foc. De ce aceste simboale diferite? Pentru ci 1a potesul lui Iisus Eristos El vestes tmparatia blinaetii, iar in ziua Cincizecimii prezicea asprimea rizbundrii. Si on dreptate ni se vorbegte aici despre judecaté; ctici, aack milostivires dumnezeiased prisoseste singurd in iertarea pacetelor, este drept, cfnd un suflet a primit darurile Duhului Sfint, s& cerceteze si si aprecieze intretuintarea pe care 0 face. Dar cum a putut spune Iisus Hristos? "Veti fi botezati", de vreme ce El n-avea api la cind? Duhul Sfint a tinut Jocul apei. Si tot aga se spune despre Tisus c& Bl este Hristosul, desi El n-a primit nici o ungere cu ulei, pen- tru cf Dubul Sfint s-a odihnit in Fl. In rest, este ugor de dovedit c& Apostolii au primit in mod egal botezul apei, der mai inainte. Practica de azi este de a administra in acelagi timp Botezul ei Mirungerea, der n-a fost aga la Apostoli, e&ci ei au fost mai intii botezati de Ioan Bo- tezitorul. Si s& nu ne mirdm, vamegii gi desfrfnatii alergau la botezul sd4u, cu cit mai mult cei care trebuiau 8% fie botezati ou Dubul Sfint. Dar cum Mintuitorul le vorbea deseori Apostolilor Sai despre venires Sfintului Duh, oi s-ar fi putub gindi cf El vorbeste de o promisiune care nu se va realize niciodata. Pentru aceasta El are grijd si adauge cd, "aceasta va fi peste putine zile". Cu toate ecestee Bl nu precizeazd zius pentru ca astfibl si activeze trezvia lor; ci doar le-o anunt4 ca apropiatd, pentru a le mentine curajuls gi ack nu le-o face cunoscutd intr-un mod mai explicit, aceasta, pentru cli El vrea ca ei si fie intotdeauna pre- @ititi gi gata. Acestui prim motiv de ineredere, scurtimesa intirzierii, 11 adeugi un al doilea, sigurenta "promiciunii Pe care au ausit-o din gura Sa", Ciei aici mu este vorba de un singur cuvint, ci de o promisiune sclemnd, Cit despre noi, 94 mu ne mirdm c& Iisus Hristos ne ascunde ziua veni- rii Gale din urmi, de vreme ce vedem c& Bl n-a voit si des- Copere Apostolilor Si ciua atft de apropiaté a pogoririi Dubului Sfint. Si tacerea Sa in aceasta privinta a avut ca Scop sii-i mentin& intr-o agteptare vie 91 preocupati. 6).- Si fntr-adevar, harul, n-ag putes s-o Spun pre) tere, harul nu se impirtigegte decit sufletelor atonte 9 erAnie tree. Tot astfel {1 spune proorocal Tlie ucenicniui osu! "pacd mé vei vedea, cind voi fi ridicat, tu voi avea ceen ce ai cerut".(IV Regi, II, 10). Ghiar mintuitorm aaresa aproape Sntotdeauna aceasté intrebare celor care-i, tnconjuran? crezi-tu? Deoarece decd nei mu dorim cu-nfocere binefacerea pe care © cerem, nu Vom aprecie deceit foarte clab prejul gi importante scosteia. Tot aga Sfintul Pavel, m gi-a pri- mit indaté vederea ci a rémas orb timp de trei zilo; gi in acest intervel, frica l-a curétit de picatele sale, gi 1-2 pregitit o& primeascé Duhul Sfint. Vopsitorul care vopseste fn purpura, supune stofele unci ammite pregitiri pontra ca ele s& re{jini mai bine strdlucirea culorii. Tot aga gi Dun- nezeu vrea ca sufletul nostru sé se pregiteascd printr-o treavie pentru a primi plenitudinea derurilor Sale. BL nu trimisese indaté Duhul Sfint Mingfitorul, ci asteptase pind fn ziua Cincizecimii. Poate vi intrebaji de ce noi nu botezdm fn aceasta zi, ci mumai 1a sarbatoarea Pagtelui? Motivul este acesta ca, deci harul Tainci este acelagi in aceste dou ile, postul care o precedd pe a doua pregdteste sufletul mai bine, un al doilea motiv, nu mai putin important, se leagd de Snsugi timpul Penticostaliilor. Care este el? Parintii nogtri au econsiderat botezul ca o frind puternicd impotriva patimilor, si o bund lectie de morald, astfel incit imsugi timpul pli- cerilor, poate sf ne 4ind fn limitele cumpatarii cregtine. Pentru aceasta, cind trebuie si ne hrdnim cu Lisus Hristos, gi si ne agezim la masa Sfinti, sé evitém cele mai mici pa- cate, gi si ne pregitim pentru impirtiganie prin post, rugi— ciune gi priveghere. Celui care printul i-a ineredintat © mieiune importantd nu neglijeazd nimic din ceea ce cere noua sa demnitate; gi banul gi timpul 9i grijile nu au valoare in fata lui numai pentru a fi le fmAlyimes pozities Sale. Dar ce fel de pedepse nu meritim noi, noi care ne apropiem de Mesa Sfint& ou atita mepisare, noi care ne pregitim att de putin pentru a primi aceasté brand coreas— cl, 91 care, dup ce am primit-o sintem atit de fard inte- res gi att de nepasitori? Dar, dack eintem nepiisitori dupa Implirtiganie Snsemeneaz& céi inainte de a ne inféjiga aici, noi Roam vor gheat asupra noastréi. Deasomenca, pot fi viewti mlti+ Intorotadu-se imediat 1a vireitura lor dintii. Ser putea aceasta oi Se -16 - spune eX ef meau scdpat de vechile lor picate aecit pon- tru a ciidea intr-o stare 91 mai gravi, 91 a0 fac yreanici ae cele mai aspre chimuri. Si, fntr-adevir nimic mm stirnegte mai mult minia cupremului Judecitor decit aceasta nepisare vinovati dup darul unei fericite vindecdri. tot aga im plinese ei fn ce-i privegte aceasta avertizare a lui lisus Hristos fiouti paralitieului: "ata te-ai vindecat,, de acum 84 nu mai picttuiegti ca si nu ti se intimple cova mai réu( Ioan V, 14). Aceeagi prezicors a fieut-o Wintuitoral iude- flor, gi le-a spus ci nemltumirea Lor va fi pedepsitai cu cele mai ingrozitoare pedepse. "Dack n-ag fi venit", — sice El - "gi nu le-eg fi spus, p&cat nu ar avea". (Ioan XV, 22). Pacatul reciderii este pecetea indoitei sau impStritei réutiyi. Si cum? Fiindcd dup ce am primit cinstea tnnoirii spirituale, devenim nemltumitori gi pictitesi. Tot aga, Botezul m este pentru noi un titlu(de acoperire) al unei pedepse ugoare. Observati, intr-adeviir, c& aceasts Taina gterge toate pacatele, oricit de grave ar fi ele! uciderea sau adulterul. Da, mu exist& nici um pacat, nici o nelegiuire, pe care Bo- tezul si nu o poatd gterge, pentru ci harul dumezeiesc este Geplin 91 intreg. Sa presupunem deci, acum, eA, dup ce v-ati Potezat afi cizut din now fn aceleasi grave greseli, fara indoiela cé iertarea care v-a fost acordaté fnainte mu mai Poate fi invocat&, “céici darurile lui Dumnezeu 9i harvl Séu sint fara eAinta"(Romani, XI, 29); dar, nu veyi merita mai putin pentru aceste noi gregeli, o pedeapsi mai aspra, Gecit dac& cele dintii n-ar fi fost iertate. Gaici aici m mai este vorta de un simplu picat, ci de o dubléisau tripld riutate. De altfel Apostolul ne fnvaya cit de mare este Pedeapsa acestor piicate. "Cine", - zice el - " a cdleat Legea lui Moise, este ucis fara de mild, pe cuvintul a doi sau troi martori; ginditi-vi, cu cit mai mari pedepse i Se cuvin celui care a c&lcat in picioare pe Piul lui Dumne~ zeu gi a necistit oingele testamentului eu care s-a sfingit 9i @ facut de ocard duhul harului"(Romani, X, 26,29)+ M4 frici mu cumva unii sii interpreteze cuvintele mele Sa un sfat de a amina botegul lor. Dar intentia mea nu este aceasta, ci vreau numai si-i fmdemn pe cei care 1-au primit 98 stiiruiascti in cumpitare gi blindeye cregtind. MA tem, fmi giceti voi, ca m cumya si nu pistres curdtenia bot: LT gului. 0 veji pastra Insd, priming aceasti Paina cu pioase cimyéminto. Dar, mu-1 primese din cauza acestei temeri. Si co! Na vie fric& o& muriti f%r4 botez? Domnul este milostiv gmi rispundeti voi. Tocmai din aceasta cauz4 tremuic o& primiti botezul, fiindea Domnul este Bun ¢i milos. Dar, cind este vorba 88 feceti ceva serios uitati aceasta buni- tate, gi cind nu trebuie si aminati dupa dorintele voastre, yoi vi faceti din aceastd bundtate un pretext gi un motiv. Dar azi este momentul potrivit pentru a ne folosi ae aceasté puntitate, gi cu cit vom face ceea ce tine de noi, cu atit mai mult gi ea se va revirasa din belgug in noi. Cel care se fneredinteazd milostivirii dumnezeiesti, va dobindi prin pockinta’ iertarea picatelor pe care le-a facut dupd Botez, dar cel ce vrea si dobindeasc& prin subtilitayi aceasta milostivire, se expune, daci moare fr harul botezului, chimurilor vegnice. Si de ce sé riscati aga cu mintuirea voastra? Caci este imposibil, dupi mine, da, este imposibil, ca, amigiti prin astfel de nddejdi si faceji vre-un lucru intr-adevar mare gi generos, De ce m alungati de la voi aceste temeri himerice? Si de ce si asteptati un viitor nesigur? Nu-i mai bine s& schimbaji frica cu actiunes gi munca, care vi vor face mari gi fnAlja}i inaintea lui Dumezeu? Este ch pre- ferati frica,- muncii? Dar dacd v-ar pune cineva intr.o casi amenintatd si sa dirime gi v-ar zice: Agteptati aici fSri grij& cd acoperigul cade po capul vostru, totugi el poate cAdea dupd cum poate gi tine incd, sau mai bine rimineti intr-o clddire mai siguri. Vi intreb ati alege o nepisare plind de primejdii, mai degrabé deoit o muncd pli- nA de siguranyi? Bi bine! Incepeti chiar de azi, ciel viiton vul este nesigur gi se aseaménd ou o casd care este amenin— 4jat& cu ruina; dar, primirea botezului oricit de anevo- ioasd ar fi ea, ne apird de orice primejdie- 7).— Péri indoial&, faci cerul ca noi sé nu pactituim deloc dupa botezul nostru! Dar dacd ni se intimpla gi acest Pu si nu ne descurajim, coi Domnul este milostiv, 91 nema Ugurat prin nenumirate mijloace dobindirea iertdrii noas- tre. In rest, dupi cum cregtinul care a pacituit dupa Bo- tezul sdu merits si fie pedepsit mai aspru decit catehu~ Menul, tot aga cei care cunose ciile pociinyed 9i nu vreau = 18 - a6 le urmese, sint vrednici do cele mai aspre pedepse. Si fntr-adevar, etit este @e nemisuraté bunAtates 1ui Dumnezou dar dacé noi mu me folosin de ea, ni se vor Samul}i pedep- e@ noastre. Ce spui tu, o omle? Plin de rautate gi de edrdcie, pe neagteptate ai intrat in leeaturd cu Dumnezeul tau, 91 printr-un dar gratuit al bundtitii sale, gi ma prin propriile tale eforturi, tu ai foot ridicat la cinstea de a lus parte le mogtenirea Sa, si iata cf din nou casi in destrabilarile tale cele dint?i, degi gtii ei voi fi aspru pedepsit. In acelagi timp, acelagi Dummezeu, departe de a te respinge, inmulteste sub pagii tii cdile pocKintei gi mijloacele de a reface prietenia sey dar, tu, nu vrei nici s& faci fapta gi nici si te tndrepti. Cum ai merite iertarea ta? Si cum ai scipa dreptelor batjocoriri ale piginilor care clasificd purtarea ta minci- noasé gi ipocrita? Dacd religie vosstra este adevirata, ne zic ei, de ce un aga de mare numir neglijeazé si se instru- iasci? Furi indoiald, Tainele voastre sint sublime gi vred- nice de a fi cercetate. Dar niciumi nu mrturiseste 0 do- rint& sinceré de a se curati prin botez, gi ficcare amind chiar acest moment cuprem , be mai mit ceasul intocmirii unui testament deceit de a cere initierea sfintd. Céci aceas-— ta cere o minte samdtoced’, gi un suflet sobru gi treaz. aga Vorbese paginii; si eu, adaug ci, in starea 2n care voi ce- reti botezul, n.ati vrea si faceti un testament de fricd de a nu céidea in vre-o incurcaturd. Pentru aceasta cineva 8 avut grijé si adauge aceasta clauzi intregului testament: Eu triiind gi bucurindu-mi de toate facultatile mele, seriu Prezentele dispozitii. Cum deci catehumenul care neare Congtiinta faptelor sale, va putea cu vrednicie of primeascd Sfintul Bote? Dar,dack legile interzic celui care nu poceda deplin Sapacitates de a gindi, si dispund de lucrurile pamintegti 94 de propria sa soarti, ofmd este vorba de Impiritia Serurilor 91 de bunurile sale infinite, ati fi capabili, slabiti ae boalai, s& primiti deplin initierea crestind? Cum veti putea zice ci sinteti ingropati cu Iisus Hristos Ge wrens ce sinteti po punctul de a piréei viata? Ge aic eu? Ouvintte nu sint suficiente iar recunogtimga trebuie BY 95 era5). prin fapte. Dar vei facet ce 94 ecela Ware =19 - vrea 88 se inrolese im armaté atunci cima résboiul a-a terminat, eau ca si atletul care se echipeasd tn timp oe epectatorid purdcese cireul. 84 intr-adevar, soldatul na se echipeezi de lupth ca s& fugd nefncotat, ci 1 vrea si-1 batd pe dusman si Sd adued victoria. In rest, m acue za{i cuvintele mole ci ar fi tn contratimp, aeoarece mu ne mai gésim in postul piresimilor; cici pentru mine acest Anort este o grentate extremi decit de a vi vedea obser- vind in aceasta privinta atit de scruples timparile ¢4 momentele. Eunucul despre care se vorbecte in cartea Fap- tele Apocstolilor era in cAlatorie, si cu toate acestes el nu a2 agteptat o altdé imprejurare mai potrivit&. Si temni- cerul Snchisorii unde Sfintul Apostol era retinut, vasindu-1 batut cu vergi, coplesit de lanyuri gi expus unei lungi ecaptivitaéti, se gribise si primeascd botezul. Dar, aici m putem invoca nici greutates cilétoriei, nici asprimea in - Chisorii, pentru a-1 amina pind la ultimul suspin. 8).- VS indoiti imcd de dumnezeirea lui Iisus Hristos? Bi bine! degiti din acest loc, nu mai ascultati cuvintul sfint gi gtergeti numele vostru de pe lista cetehumenilor. Dar, dac& credeti lui Hristos Dumnezeu gi Om, si dacd sinteti luminati in credinta, de ce aceste intirzieri, aceste delisiri gi aceste neglijenje? Mi-e fricd, ziceti voi - s& nu cad fin pacat. Ah! nu vi e fric& de un réu gi mai mare ined, acela de a pardsi viata, inedrcati cu greu- tatea tuturor nelegiuirilor voastre. Céci este mai mare vina de a nu primi harul care ni se oferd, decit a egua in eforturi pentru a-l pistra. Spuneti-mi ce-I veti rispunde Domnului cind v4 va intreba de ce mu v-ati apropiat de taina magterii din nou, sau de ce n-ati implinit in fntre- gime faigiduintele? Aici ati putea invoce dificultatea porun— cilor gi a virtujilor , dar nu este 1a fel in privinta bote~ gului, pentru ci este un har cn totul gratuit gi o deplind eliberare. Va este frici si nu cideti in picat: aceasta dup’ boter; 91 intr-adevir trebuic si vi fie fricd si mu pierdeti libertatea voastra. Rar asi de ce va este fried 84 primi{i harul gratuit? Cum! Snainte de botes sinteds piogi gi ferventi, 91 dup botes afi fi deldsatori si ne~ glijenti! Vroti 0% agteptati timpul puresimilor. Si de ce? e bine - 20 - Bete timpul acesta mai deosebit decit altul? Chiar Aposto- ii, mu in timpul Pagtilor, ci fn alt timp au primit acest nar. Acei opt mii de oameni, convertiti de Sfintul Petru, centurionul roman Gorneliu, eumeul reginei Gandachia gi mul¢i altidi, neau fost botezati im timpul sdrbatorii de pasti. Pentru aceasta si nu amfnam pind 1a acea data inca aeparte, ca mu cumva, intirziind mereu, e& nu fim surpringi de moarte goi de aceast& binefacere gi lipsiti de acest har. Oh! Voi m va dati seama cit sufar eu cind, invatind c& oricare dintre voi f&ri botez este mort, mi gindese la @nfricogetoarele suferinte si la inevitabilele chinuri ale dedului! Dar ingrijorarea mea nu este mai putjin dureroasd cind $4 vid pe altii ajungind 1a ultimele lor momente gi nu araté nici o dorinta pentru primire botezului. Gtici lucrurile se petrec atunci cu totul contrar vred— niciei acestei Taine! FiindcA botezul trebuie si fie totdea- una 0 ocazie de evlavioasi bucurie, de veselii gi de sirbai- tori, si iatd sotia bolnavului luind cunostinta dupa avizul medicului, se porneste pe lacrimi gi suspine, ca gi 1a apro- pierea unei nenoreciri. Curind, intr-adevar, toatd casa se umple de vaiete si gemete, 9i parc’ un criminal condamnat la moarte este dus la locul de pedeapsd, in acelagi timp chiar Polnavul suferi gi mai tare, 9i vindecarea, argumenteasi Marea sa fngrijorare gi pare ci-1 lovegte cu o lovitura ngrozitoare. Acest lucru, pentru of, nefiind deloc pregé- tit pentru taina botezului, el nu di semn decft unei rusi- noase sldbiciuni gi evit& luptele virtutii. Vedeyi ce gi- retlicuri fologete demonul, gi cum le arata piginilor eredints nosstré de ris 9i caraghioasa! Negregit,vrom si he sustragem tuturor acestor derideri, si triim dupa po- runcile dummezeiescului Mintuitor. Ori, El a instituit Botezul nu pentru ca noi si-1 primim fn ultimul moment, i ca dup ce 1-am primit 0% aducem roadele vietii. Si cum 44 veti zice voi unui muribund! Acoperete de roade? Si eu toate acestea nu gtiti voi ci "rondele Duhului Sfint eint dragostea, bucuria, gi pacea?"(Gal. V, 22). Dar vai! ou totul invers se intimpla! 0 sotie varsd lacrimi cind ea ar trebui si se bucure; copiii izbucnese in hohot de plins, cfnd ar trebui eA petreaci in bucuries $1 chiar bolnavul inconjurat de umbrele mortii, nu dé Se gectt semne de nelinicte 9f frimintare; aceasta ei ar trebai si fie pentru el 0 2i de sarbiteare, o1 cade prada nei profunde amdrciuni, pentru ci va lisa copiii sii or- fani, sotia sa viduvé gi casa sa pustie. dare aga, vi intred eu, se cuvine si se apropie cineva de Sfintele Taine gi sd se ageze la Masa Buharictic&? Intr-atevir acest lucru este insuportabil. Cind impuratul 44 prizonicriler scrisosrea ae gratiere, este o pricin& de bucurie gi de veselie. Si efnd din inaltul cerului, Domnul trimite dumnezeiescul Sau Duh gi ne iartd, nu o datorie bineasck, ci toate picatele noastre, voi nu intimpinati acest har decit prin plinsete gi gemete. Nu este aici o revoltatoare anomalie? Bu nu spun ci apa botezului nu s-a varsat decit pe un cadavru si ef o Taind s-a profanat, cici misiunea preotului mu este fn cauzé aici, gi nu atac decit indiferenta unora. Pentru aceasta vi rog staruitor, ridicati-vi deasupra tuturor acestor greutati 9i apropiati-va de botez cu o atentie sfintad. Fervoarea pe care noi o vom ardta pe pimint pentru @ duce o viat& cregtineasc&, ne va da siguranta de a ajunge Antr-o zi 1a fericirea cereascd. S-o putem dobindi cu totii, prin harul gi bundtatea Domului nostra Iisus Hris- tos, cAruia si-i fie mérirea gi Impiratia, in vecii, veeilor. Amin. - 22 - OMILIA If-a. "lar ei adunindu-se, I1 intreban zicind: Doamne in acest timp vei ageza Tu, la loc, Impsrdjia 1ui Israel?" (Faptele Apostolilor, f, 6) 1).- Sfintul Ioan Gura de Aur im aceasté omilie, dez— yolté mai int2i motivele care L-au determinat pe Mintuitorul s& nu r&spundi imediat la intrebarea care I-au pus-o Apostolii, dacd va aseza Impara— ia lui Israel, si Bl apropie raspunsul sau vag celui ce la dat atunci cind ei L-au intrebat Gespre sfirgitul lumii. 2).- Bl desorie apoi minunatul spectacol al Indl 4&rii; gi dovedeste dumnezeirea lui Lisus Hristos din faptul c& s-a Indltat la cer prin propria Sa putere, fara ajutorul unui car de foc, ca proorocul Tlie. 3)-- Vederea celor doi ingeri in chip omenese, veniti atunci si mingtie Apostolii consternayi ci nu-L vor mai vedea pe Lisus, asigurindu-i c&é El va veni fn giua cea din urmA, tot aga, adicd, in Sfinta Sa umanitate. 4).- Dar, El n-ar putea si se arate fn aceasté umanitate, dac& n-ar fi inviat cu adevérat; oraterul se ridicd Smpotriva maniheilor care negau fnvierea trupuri- lor, pentru c& ei priveaa carnea ou totul roa, gi ca opera principiului raului. Pe acest principiu 1 f&ceau coetern cu Dumnezeu, gi sus}ineau c& Dumnezeu nu era bun decit pentru a-1 combate. 5).- Oratorul, pentru a combate aceste blasfemii,arata extravagenta, ci fir4 ajutorul simjurilor trupului sufletul n-ar putea si gtie nimic,nici sf invete nimic.- In sfirgit, el demonstreazd cd raul nu Poate 9 existe exclusiy féré bine, pentru ci el contine totdesuna o parte oarecare, gi incheie cu o mirturisire de credinté, asupra invierii tru- purilor, otireia Iious Hristos ti este temclia gi modelul. Apostolii, vrind si-L tntrebe pe Iisus Hristos, toti Ampreuni L-au fnconjurat, on 9% objind un réspuns, acesta fiind rezultatul unanimititii rugimintii ler. Caci ed ou stiau of fm gura Sa acest cuvint! "Nimeni nu gtie aiua" (fated XV, 36) tnsemna mai putin un r&spuns formal gi © completé negtiintaé decit un raspuns ocolit. Se apropie fect dariei 91 refmnoiesc intrebarea lor. Dar, ei n-ar fi indriienit niciodata ei I se adreseze LUI, dact n-ar fi Sremut In prezicerea Say gi pentru ci le promisese of curind vor primi Duhul Sfint, se credeau deja vrednici 86 a cunvagte acen zi spro a ge bucura de 1ibertatea e438. promis& Aceasta pentru ci ei nu vroian oa «, arunce in alte primejaid gi nu se eindesu deott ok guste puting oainn&, 84 intr-ndevir of nou uitat primejaiiie prin care au trecut, si chiar in primejaie de moarte fiina. La fel, fara si aminteascd’ de Duhul Sfint, oi pun, astfel intre- perea! "Doamme fn acest timp vei aseza tu Impértia lui Israel?" Ei nu spun} Cind o vei ageza? ei: Pi-va aceasta um cind vei ageza Tu; intr-atita dorcen ei s& cunoased aceasté zi! Pentru aceasta vorbesc despre aceasta problema cu Mintuitorul, toyi laclelta si pentru a-I face cinste, Cu toate acestea eu mA gindesc ck, ei nu intelegean clar fn ce consta aceasti Impirétie, pentru ca ei mu eran ined fnvitja$i de Duhul Sfint. Vedem deasomonca cé ei nu cic! “Fi-va ecoasta in acest timp, cfnd vei ageza Impiratia ui Israel"? Ca gi cind vremea ar fi fost trecut&. In plus, aceasta cerere dovedegte ci ei erau fncd atasati lucrarilor pamintegti, degi mai putin ca inainte. Si in acelasi timp, oricit de"désivirgiti ar fi fost, ci {si facuserd deja nigte idei despre lisus Hristos dintre cele mai fnalte; si chiar El, vazindu-i inaintati pe cdile spirituale, le-a | i in<jator. El nu repeté deci acest cuvint: "Fiul Omului mu cunoaste aceastd zi", - ci le ice! "Nu este al vostru a gti anii seu vremurile in care Tatél le-a pus in a sa stapinire". Acésta, ea gi cum le-ar fi zis! Voi imi cereti un lucru densupra puterii voastre de intelegere, Imi veti réaspunde c& ei au cunoscut tainele aproape desdvirgit. Si daci te fndoiesti, aicoti voi, dati ofteva indicii sumare care dovedesc,acest lucru. Da, va zic,ce taine pot fi mai minate decit acelea care le-au fost a scoperite. Cici ei gtiau ci Iisus Hristos era Fiul lui Dumnezeu gi merite adorarea dumneseiascéis ei gtiau ©& El avea si invieze, ci avea si se inalte la cer gi sé Stea de-a dreapte lui Dumneceu Tatil. Ei stiau,minune intr-adevar de necrezut, of fn persosna lui Iisus Hristos, ‘trupul nostru, ridicat mai presus de ceruri, va fi adorat de ingeri, gi c&i acest Om-Dumnezeu va veni si judece pe Vout oamenid. In efirgit, ei gtiau cf in aceaasté mare ai, 4 ingioi asezati pe tranuri, vor judeca cele doudeprenece Seminjii ale lui Israel, gi ci nesmurile vor lua locul Audetier sndepartati. Graraatersn u Ey viitor atit de minunat jine intr-adevir - he minune, gi se pare ci nu este atit de important a gti precis timpul in care Impariitia va fi agezoté. Wai mult, Apostolvl a cunoscut taine care nu stnt ingtduite omului a le cunoagte, lucrurile care cu urmat creatiei lumii. Este mai dificil de cunoscut sfirsitul aecit inceputul? Se pare, {mi veti raéspunde, pentru ci Moise care ne-a dat cronologia lumii, mu Snsemneacd sfirgitul ei. Somolon poseda de aseme- nea aceste gunpstinte céici el ice? "Voi spune ceea ce a fost chiar de 1a fneeputul lumii"(Reel. LI, 11). In pri- vinta Apostolilor, ei cunogteeu mai tirziu ci venirea Domnului era apropiat&é, cum o dovedeste acest cuvint al Sfimtului Apostel Pavel: "Domnul este aproape, nu vi im- povérati cu nici o erija"(Pilipeni, IV, 5,6). Dar atunci ei m-1 cunogteau desi au vizut semele premergitoare. Tot aga, observam°in privinte Sfintului Duh Tisus Hristos s-a multumit sa spund Apostolilor Sai, farA a pre— cize nimic, ci-L vor primi"dupé putine cile". Si pentru a-i tine in asteptare a adoptat acest fel de lucru. Cacd aceasta m ers, este adevirat, cee din urmi si a lumii gi pe care ar fi voit ei s& o cumoascé, ci aceea a impird- tiei Sole de pe piimint, cum o dovedeste acest lucru insigi cererea lor: "Fi-va aceasta in timpul acesta cind vei eseza Impér4tia lui Israel?" El mu le ddduse nici un raspuns po- witiv. Cind L-au intrebat despre sfirgitul lumii, le-a raspuns aspru, pentru a indepdrta de la ei gindul ci e@liberares lor era apropiaté. Si El i-a lansat deja pri- mwejdiilor vestirii evangheliei. Aici regisim acecesi mani- festare, dar cu un ton mai blind. Si intr-adevir, pare cd: e fric& ca nu cumva raspunsul siiu sé nu li se paré o in- jurie, sau un giretliec zadernic; tot aga, intelegeti pro— misiunea pe care le-o face,a umui Mingfitor care-i va um— ple de bucurie. "Ci veti lua putere, le sice El, ~ "venind Duhul Sfint peste voi, 9i imi veti fi mic martori fn To Yuselim gi im toati Iudceea gi fn Samarie 9i pink la margi- nile pimintului".(Paptele Apostolilor, I, 8). Si de fndatar Pentru a preveni o a doua intrebare s-a Indltat la ceruri. Cind L-an intrebet despre cea din urmi 2i a lumii, le-a Gat acest rispuns plin de frici si neclar: "Nu gtiug gi aici El dispare pe neagteptate din ochii lor. Pentru cit ei avean © aga ere incit s-ar fi rin¥i de a cunoagte acest = 15.< fators 12 misiunea ler; cu toate acestes, era absolut nece- ser 08 Je fie asounsd. Si Sn adevir, vi sic, pigtats mad anevoie cred Saviifiiture despre sfirgitul 1umi4 dec) a uml Dumnezen intrupat, nAscut dintrio fecicara, si viequiter printro oameni. Voi m v-ati fi Sndoit ae acensta, 91 ro- gesc insistind at{t de mit asupra unui lucry aga de simplug Apostolii I-ar fi putut zice lui Tisus urietest Pentru ee ne tii mereu in agteptare? si aceasta pentru a prefntimpina acest cuvint pe care 1i 1-2 pus "despre timpurite cate Tata le-a pus in a sa stapinire". De altfel, puterea Tatéiui 51 cea a Piului oint egele? "CH precum fatal scoala mortii 9i le di viaté, tot aga 9i Fiul pe care voiegte $4 anviasi” . (Toan V, 21). Deci deck existé egalitate de putere fn acyiuni, cum nu va exista aceasta gi in stiinta evenimentelor, pentru ca Invierea unui mort este mult superioard cuneagterii zilei im care Impéiritia lui Israel va fi agezatA? De ce deci? Fiul.1ui Dummezeu, care face aceact& prim i uimitoare minune, n-ar face-o cu atit mai mult 9i pe cea de-a doue? 2).- Piléa ce urmeazi va va ajuta si m& intelegeti. ofnd un copil plinge si ne cere un obiect care mu-i este folosi- tor, noi ascundem acest obiect, gi ardtindu-i mfinile noastre gorle, fi zicem? Nuek am.age se poarté Iisus Hristos Tati de apostolii SAi-Dar cum acest copil, daci nu i ee sraté ceva, plinge 9i strigi mai tare, pentru c& crede ci cdneva igi bate joc de el, ne indeprtam sub motivul: cf ne strigi cimeva, gi fn locul obiectului pe care-l dorea fi oferim un alt obiect. Ne ingrijim mai mult sé indepirtam Primele sele dorinte, 1iudind acest obiect punindu-l mai sus decit celdlalt pe care 1-a cerut gi ne tebragem indata. Aga s-a yurtat dumezeicscul Mintuitor. Apostolii £1 tntre- bau din curizitate, iar El le réspunde ci nu poate satis- face curizitatea lor.Mai int?i acest cuvint I-ar fi inspai- mintat, gi pe loc ar fi reinnoit intrebarea lor; 9i dim partea sa Iisus Hristos ar fi repetat acelagi raspuns. Toto- Gaté El nu canta si-i mai inspdiminte, gi dupi ce le-a rea— mintit lucririle Sale, le di un raspuns admisibil refuzului Stu: edick, watt a pus aceste timpuri fn @ sa stapinire”. Cum! o Tisuse, nu gtii fu tainele Patalui? Cunogti pe Tet® 91 El ti-a asouns hotririle Sale? Tu ai sist "Nimoni nu cuncagte pe Tatél decit mumai Fiul"; gi iardgi#Dubul ape cova decd asistau 1a minunoa Invicrii, pentru of Tisus qristos trebuia In persoank 8% le-o prezinte, gi de alt- fei chiar mormintul 01 @riiia despre El. Dar ora ouficient un singur cuvint dunmezeiese pentra a ne tnvita coca ce angaja IndLtarea. $i ntr-adevér ochiul ma putea atings acele @nAl imi neouprinse, 51 nici s% se asigure ci Hristos intr-adevir Sa Indlyat la ceruri.De asemenea,ce se petrecuse? Apostolii gtieu ci Gel ce ee Indltace 1a ceruri era Tisus Hristos 91 ei se vor referi la acest punct marturie ca 1a propriile sale cuvinte; dar pentru cH ei nu-l puteau reounoagte antr-o atft de mitiunaté indepirtare, a fost necesar s& vind fngerii ca si-i asigure c4 El a intrat in ceruri. Acesta ete lucrul unei minunate hotirfri a Providontei, c& in acest mister mu este totul descoperit de Duhul Sfint, od o parte ne este dovedita prin marturia ochilor. Dar de ce I-a luat ae 1a ochii Apostolilor un nor? Acest nor era sem, c4 El pitrunsese deja tn ceruri. Si intr-adevir, n-2 fort un virtej de foc nici un car de foe care L-a rapit ca gi pe proorocul Tlie (IV Regi, II, 11), ci um nor care simboliza ceral insugi, dupA acest cuvint al Psalmistului? "Domnul se Inalti peste nori".(Psalmal, CIII, 3) Degi acest cuvint se referd in special 1a Dumnegeu Tatall, se poate cu tonte acostea intelege gi despre Iisus Hristos, ca raportindu-se 1a puterea dumezeiascd, cici altfel norul nu ar avea nici o semnificatie simbolicd. Tot aga, Proorocul Isaia zice! "Iaté Domnul vine pe nor ugor"{Isaia, xix, 1) 3). Aceast& minune s-a potrecut in momentul in care Apostolii Ii puneau lui Iisus Hristos o intrebare pe care © considerau ei ca foarte importantd, gi 1a care erau cu totii atenti si vada ce le va rispunde, erau atenti gi treji. Un nor oorotitor a acoperit mmntele Sinai, cind Moise 4 pétruns fn virtej; dar la Iniljare, acest nor n-a venit €a Si-L acopere po Tisus Hristos. Observiim de asemeneay CA, dumnezeiesoul. Mintuitor nu opune fn mod absolut Apos~ tolilor sai: "mu ma duc", acest cuvint i-ar fi intristat; 1 le aice lor; "VA voi trimite pe Dubnl Mingietor"+ (Ioan, xvz, 5, 7). In privinta ridicrii sale mai presus @e cerurt, au vigut cu proprii lor ochi. Dumnoeule! Co menos minunaté priveligte!"Si privind ei pe oind BL mergea 1a yr, fatd doi barbati au stat lingd ei, ambracati tn haine albe. Care au zis! Birbati galileoni, ae ce stati privind le cer? Acest Iisus care S-a Indltat de 1a voi 1a cer, astfol va veni, precum L-a}i vazut mergina la cer." Acestia sint ingerii care 1i s-au ardtat In chip omenese gi cu o fata veseld. Si fie atenti 1a fe1ul cum vorbese ei? ei zic, vorbind despre lisus Hristos: "Acest Tisus", ca gi cum L-ar ardita cu }-ar ardita cu degetul, adresindu-se apos- tolilor, ei fi numese"barbati galileeni", pentru a da cu- vintului lor mai multa pondere gi autoritate. Altfel pentru ce fi numogte cu numele patriei lor? Addugdm incd, faptul ca, frumusetea strilucirii lor atragea asupra lor pri- virile Apostolilor, gi dovedea cu prisosiny& ci ei veneau din cer. Dar, de ce le trimite Iisus Hristos pe ingerii Sdi? In loc sé le vorbeasct El Insugi? Aceasta pentru of, El fi fnv&tase deja despre toate lucrurile, i le era deajuns 84 le reaminteascd prin slujirea duhurilor ceregti. Aceg- tia nu spun! ‘Acest Tisus care a fost indlyat 1a cer, cit "Care S-a Indljat 1a cer", tocmai pentru a ardta dimpotriva in aceasta taind lucrarea dumezeirii Sale. Gind vreau si arate umanitatea Sa, ei 2ic:"Acest Iisus care din mijlocul Yostru S-a InAltet la cer, in acelagi fel va gi veni". C&ci aici dummezeirea inalta umanitatea. "Sl va veni", Spun ei, - gi nu va fi trimis. In ce deci Piul este mai mic decit Tat#1? "un nor L-a luat";expresie intru totul Potrivité, pentru cf se ridica el fnsugi deasupra norului, éupé acest cuvint al Apostolului: "Cel care s-a pogorit, Agela este care s-a suit mai presus de toate cerurile, ca Pe toate si le umple"(Efeseni, IV, 10). Vedeti cum fngerii f9i schimbi felul lor de a vorbi, Proportionindu-se puterii de intelegere a Apostolilor, Sau cind araté superioritatea Piului lui Dumnezeu. Be altfel, acest minunat spectacol a inspirat Apostolilor Aided deosebit de inAltiteare, gi le-a dat o notiune impor— tanti despre a doua venire a lui Iisus Hristos. "El va voni fn acelasi fel", spun fngerii. Acest cuvint inseamna ci ieus Hristos se va artita tn umanitatea Sa efintad, tocmai Seca ce doreau atit de mlt si gtie Apostolii, $1 cH se va _ arta pe nord atunci cfnd va veni oi judece intreaga lume. 29 - tgi data", ice Sfintul Luca, "204 ocament auay araqieey snaintea lor". De ce ice ol: "doi oamenin? Pentra ca acesti oi Sngeri au tmbricat chipal omenese, ea si mui tnspai- minte pe Apostoli. "Si le-au zia loripe ce statyaici pri- vind la cer?" Acest cuvint esto plin de bundvointa, gi cu toate acestea el mu face cunoscuta ca apropiati a doua venire a Mintuitorului. Ingerii spun numai 1ucrul cel mal important, cf Iisus Hristos ca sigurant va revent, gi Sncrederea cu care noi trebuie si asteptdm venirea Lui. Dar cind va aves loc aceastA refntoarcere? Este un ami— nunt mai putin important, gi ei 1-au trecut cu vederea. Potodatd Apostolii, répiti de mimmata priveligte pe eare-o contemplau, ascultd cu atentie mesajul care-i asiguré ci acest Iicus, pe care nu-L mai vid, S-a {ndltat veal la cer, gi care i-a prevenit fatd de vreo eventuald curiozitate nefolositoare. CAci dack fnainte fi ciceau lui Tisus Hristos: "Unde Te duci?™, Acum, desi intr-o tmpre- jurare cu totul alta, au zist "Pi-va aceasta in acest timp, cind vei aseza Tu Impardtia lui Israel?" Intr-a tit fi cunosteau buniitatea Sa, inctt, chiar dup patina Sa, ei refnmnoiesc aceastd intrebare: "Vei aseza Tu?" El le zisese mai inainte: "Veti auzi vorbindu-se de razboaie gi de azvonuri de rdzboaie, dar inci nu va fi sfirgitul”, nici pieirea Ierusalinului(Maren, XIII, 7). De asemenea Apostolii mi vorbesc decSt despre impiritia lui Jerael, Si nu despre sfirgitul lumii. De altfel ei nici m s-an prea intre}inut cu Bl dectt pe scurt, dupa Invierea Sas aceasta pentru c&, sohimbati de méirire gi celebritate, 1 fneonjoaré pentru a-L intreba in ceea ce priveste apropiata restaurare. Dar Iisus Hristos se tnchide fntr-o linigte absoluti, fiindod ei nu aveau nevoie si gtie acest lucru. Si din respect pentru linigtea dumezeiescu— lui Mintuitor, nu-I mai sici"Care va fi semnul venirit fale 94 sfirgitul iumii?", ci: Fi-va aceasta in timpul @cesta, cind vei ageza impiratia lui Israel?" Bi se gin- feau, Ontr-adevir, ci, acest timp a sosit, degi Iisus Bristos i-a faont ef injeleagd printr-o pildi cd nu era fmed aproape. De asemenea nu raispunde cererii lor deott nVeti primi paterea Sfintului Gare va yeni fm voi". S00 _ observati aici cum, Tisus Hristos apune, vorbind aes- pre Duhul Sfint off "va veni" in ei, 9i mu ci 1e va fi trimis, — pentru ca s&-I pistreze o cinstire egala celor- alte persoane ale Sfintei Treimi. cum deci, o dugmani ai Duhului Sfint, indrdzniti s4 spuneti cé Rl este o creaturd? ngi-Mi voti fi Mie martori". Acest cuvint face si se into— leeg’ c& Iisus Hristos era gata of se Inalje 1a cer sau mai degraba amintea Apostolilor ceea ce deja le spusese. In plus, tot 1a Indltarea dumnezeiescului Mtntuitor se refera cuvintele Psalmistului! "Norii i negura ofnt cub picioare— le Iui".(Psalm XCVI, 2) Iar acest cuvint este identic aces- ‘4uial "Si un nor I-a luat". SA recunoagtem in El pe regele cerului, pentru ci fatal Siu I-a trimic un car regsl? si T je trimis pentru ce Apostolii si nu fie ispitiyi s& murmre sau oi imite pe Elisei care, vizind eA Invatatorul sau era rapit, gi-s rupt vegmintele sale. Dar ce zic ingerii? acest Iisus care, din mijlocul vostru S-a indlyat la cer, tot aga va gi veni". Pe bund dreptate spune Sfintul Luca? ; ‘$4 dat doi oameni s-au ardtat in faya lor". Caci, citim fn cartea Legii c& orice invoialA se incheia pe basa a doi sau trei marteri,(Deuteronom, XVII, 6) Is fel cei dot ngeri confirma acelasi lucru. "Cu vegminte albe". La mormintul Domavlui Apostolii au vazut un Inger strdlucind de lumind, care le-au descoperit gindurile inimii lor, gi tot aga aici un inger le vestegte Taina Indlqurii. Cit despre profetji ei au vorbit adesea despre acest lucru, ames- tecind uneori actul Indlta@rii cu al Invierii. | 4).- Peste tot vom gisi aceast& slujire a puterilor ceregti: 1a Nazaret aproape de Maria, la Betleem le Nag— terea lui Iieus, la mormint pentru Invierea Sa, 91 aici Pentru InMltarea Sa. Tot aga, le a doua Sa venire, Singer: Vor fi nainte mergitepii Sai. Dar, dupi ce au spus? "Acost Iisus care, dintre voi s-a indltat 1a ceruri", ei adaugd indata pentru a preveni orice gind de tristetje} "Bl va Yeni tot fn acest fel". Apostolii ou respirat mai ugurati, aflind ci Iisus nu e—a In&lyat pentru totdeauna gi of va Yeni tot aga cum s-a Indljat la cer. Si observiim de ase— meRea acest cuvint! "Din mijloeul vostru". Acest euvint: leagii bine cu restul cuvintelor,ctici amintegte Aposto~ Alor fubirea lui Tisus, calitates alegerii ler, 94 Siunea de a mu-i parasi. Iisus Hristos a vrut 68 -ne- fie singur martor Invierii Sale; 94 dintre toate minunile care au precedat urmat Tntruperea, aceasta aste con moi uinitoere. Aga sice chiar El! "Darimati acest tempin 04 gn trei zile I) voi ridica".(Ioan, IT, 19) Dar gn niua Indlqaérii Sale, ingerii sint aceia care veor yenire sicind: "El ve veni tot aga", Agadar, col care doreste 8&1 vadi pe Tisus Hristos, gi care ce imtristear pentru ch m La vizut, of primeasck acest cuvint; daci acesta duce o viatt fntr-adevir erege tineasci, este sigur cii-L va vedee gi-si va implini dorinte- Je sale. Cdci Fl va veni inconjurat de slavi, purtat pe mori gi in umanitatea Sa sfintd. Si cu eft va fi atunci mei minunat si-l vezi pogorindu-se din ceruri, decit si-L fi viiznt indltat de pe pamint! El va veni, zic tngerii, dor ei tree sub tiicere cauzele venirii celei de-a doua. "El va ve- ni tot aga" aceasta este o probaé a Invierii Sal: eéci G@acé S-a Indltat 1a ceruri fn trupul Sau cu atft mai mult @ Inviat fn acelagi trup. Unde sint deci, cei care tagi- @uiese Invierea? Sint pigini sau cregtini? Nu vreau s& gtiu; sau mai degrab eu nu stiu decft prea bine acest lueru. Piginii sint acei care neagi creatiunea, si care afirms in mod egal ci Dumezeu n-a putut 5 scoati o ereaturd din neant, nici s-o invieze din mormint. In acelasi timp, 51 incep deja si rogesc, pentru ci mu eu- Mose puterea Domnului, gi incearci s& se scuze zicind of, ebeolut ar putea invia trupurile, dar ci aceasté inviere mu are rost. Bine se spune, le voi raspunde, fn acest cu- vint al Seripturii: "cA nebumul eraiegte nebunii"(Isaia XXXII, 6) Cum! nu vi e rugine svi refuzati lui Dunneseu Puterea de a sScoate din neant © creaturd? Cdci, dac&é El Bra creat deeft dintr-o materie preexictent& fn ce se deoscbe- ate Bl ae om? BA! de unde vine raul? Imi veti zice voi. Si eu, va Vol riispunde cf nue nevoie pentru 2 explica existenta, SA admiti un principiu adu. Dg altfel vorbirea voastra, “Sete Ge doud ori absurai. Cici, mai inti, dack voi nu tet oa concepeti in Dumnezeu puterea de creatie veti lege $i mai dificil originea rawlui; fn al deilea » Siviroiti o blasfemie sustinind of riul exist eine, Ginditi-vas oft de periculos cote si cauti prea ca doua sa -32- curios sure réului, gi pentru ci au se cumcaste, din cesta faceti un al doilea Dumnezeu. Farad indoiald vi ecto permic si discutati aceactd problemi, dar evitati orice plasfenie. Si ce! Fac o blasfenie! Da, a afixma vegnicia unui principiu el réului, a-i atribui puterea dumnezeiasca gi a-l pune im acelasi rang cu virtutea — este o blasfemi Raul, siceti voi, existd prin sine; dar a}i uitat acest cuvint al Apostolului: "Cele nevéeute ale lui Dumnezeu se vid de la facerea lumii, intelegindu-se din fapturiy"(Ro- meni, I, 20) Pentru aceasta zice diavolul c& materia pree— xista inaintea lui Dumnezeu gi ineinte de creatie, pentru ca aceasta si mu ne conducd spre Dummezeu. Cici, vi intreb, este mai greu si scoti o creaturé din neant dectt si faci pun ceea ce este esential rau? Vorbese in ipostaza voastra, gi, presupunind ci acest principiu existd, sic c& fiind réu prin sine insugi el nu poate fi folosit ca bine. Si acum, pentru a vorbi despre nigte calitaéti ale unei fiinte, va voi intreba, ce este mai usor, sd adaugi o calitate ce mu existd, sau si schimbi o calitate existenté intr-o ealite— te contrardé? Si iaragi, care din aceste deud lucruri este cel mai ugor, of aidegti o casé acolo unde n-a fost nicio— dat#, sau s-o ridici din ruine? Evident cel dintii. Tragem concluzia deci, c& greal sau chiar imposibilul mu este acela de a crea bun ceea ce nu existé, ci de a face ca, ceca ce este esential riu si devind tun. 5).- Spumeti-mi ce este mai greu - s& alcituiegti un Parfum, sau si fortezi franjul sé scoataé proprietatile parfumului? Si pentru ci supunem lucrurile lui Dumnezeu Slabelor noastre rationamente voi, cel putin, c&éci in ce M& priveste pe mine mi ferese de aga ceva, raspunde}i-mi: uu este mai ugor si faci un ochi decit sli-l faci pe un orb si vadi, fiind orb, gi s& vadi mai bine decit cel care are cei mai buni ochi, decit de a se folosi de orbire Pentru a opera yederea, de surzenie pentru a dobindi auzul? Evident primul lucru este mai ugor. Bi bine! voi Si atribu- iti lui Dumnezeu ceca co-i mai greu, §i i refusayi ceca ce este mai ugor; Dar de ce of mai insist asupra acestei chestiuni? Adversarii nogtri mai spun incti, oc sufletele Oastre sint o parte din substanja divind. Ce fel de a forbi nelegiuit gi smintit! Bi yreau si dovedeased ch = punneseu este antorul raului, ei nu fac dectt © ingrozi- toare blasfemie. CAci fac réul deopotrivé wegnic on pumae- neu, cAruia fi refusi orice existenta anterioark. si ua le © rugine sf admita raul ca facind parte 1a un atst de more privilegin. Dar im al doilea rind, raul dupa e1, este nemuritor; dei ceea ce n-a avut inceput, nu va aves niai sfireit. Intelegeti aceast4 blasfemie? Dup& care de 1a Dumnezen m vine nimic, sau zictnd cd El insugi nu exista. Dar, in al treilea rind, cum am observat deja, este acclo o contra— dictie evident’, gi care nu poate decit sé-si atraga Dlestemul dumnezeiesc. In al patrulea rind, ef $i atribuie unei materii schimbitoare puterea absoluté. In al cinei- lea rind, ei afirma ci raul este cauza cd Dumnezen este bun, aga ci, firé principiul riului bundtates dumezeias- e& n-ar exista deloc. In al gaselea rind, ne Inchide orice eale spre a ajunge la cunoasterea lui Dumnegeu. In sffrgit in al gaptele rind, Tl injosesc pe Dumnezeu pind la om; ce zic eu? chiar pin la lemne gi plante. Si intr-adevar, dac& sufletul nostru este o parte din substente dumece— dase, 9i Gack el trece in trupul animalelor, gi chiar in Plante, ca, castraveyi, popeni, si napi, se poate spune e&, Dumnezeu fnsugi se g’segte intr-un castravete. Daci vom zice ci Dubul Sfint gi-a cidit un templu in Sinul fecioresc al Mariei, ei vor atmbi cu dispret; gi eind vom adduga ci El locuiaste fn altarul sufletului Nostru, vom otirni ironiile lor, Si in acelagi timp ei nu rogese printr-un nou fel de idolatrie, aceea de a Injosi substanta divind pind la un castravete, pepone, mus— eo, cirabug, 91 mAgar. Dar, ziceti voi, nu napall este in Dumnezeu, ci Dumnezou este in nap, céci niciodats napul R-a fost Dumnezeu. Si de ce dati inapoi in fata acestei Sourgeri a divinitaii in corpuri? - Pentru of acest lu- ru er fi nevrednic de Dumnezeu. - Insd sistemul vostru ®ete de o mie ae ori mai nevrednic de el. - Eu n-ag gti -1 Teounosc.~ Si de ce? Nu este realmente nevrednic de Bl S tecui tn om. nescoperiti otrava nelegiuiril? Yer de co neagé ei invierea trupruilor, gi ce sic ei t subiect? Dupi ei, carnea este esential rea. Si » 1e-ag spune eu, cunoagte}i pe Dumnezou gi natura?

S-ar putea să vă placă și