1

Informatii colectie: a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului b) [ ] Posedă flageli peritrichi
de ţesut este: c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
a) [ ] Capsula e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
b) [ ] Peptidoglicanul ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O 7) Despre leptospire se poate afirma:
e) [ ] Flagelii
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Posedă formă bacilară
2) Pentru micoplasme este caracteristic: b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
a) [x] Lipsa peretelui celular. d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
c) [ ] Formarea sporilor ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol 8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului conţine:
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin: a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
b) [x] Formarea sporilor care deformează celula d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula e) [ ] Toate de mai sus
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt gramnegative 9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
a) [ ] Formează spori care deformează celula c) [ ] Neisser
b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula d) [ ] Loeffler
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei e) [ ] Burii-Hins
d) [ ] Sunt monotrichi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt eucariote 10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin: a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
a) [ ] Structură acelulară. c) [ ] Ziehl - Neelsen
b) [ ] Se cultivă pe medii elective d) [ ] Gram
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz e) [x] Loeffler
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Posedă capsulă 11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
 2

d) [ ] Ziehl-Neelsen 17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule,

e) [ ] Giemsa cu excepţia:
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este: a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
a) [x] Coloraţia Giemsa c) [ ] Familia
b) [ ] Ziehl-Neelsen d) [ ] Genul
c) [ ] Neisser e) [x] Specia
d) [ ] Burri-Hins ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Loeffler 18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
--------------------------------------------------------------------- următoarele particularităţi, cu excepţia:
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:

a) [ ] Neisser a) [ ] Origine comună

b) [ ] Burri-Hins b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Loeffler c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Aujeszki d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Morozov e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda: 19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:

a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5% a) [ ] Biologică

b) [ ] Biofizică
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5% c) [x] Fizică
c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter d) [ ] Sintetică
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen e) [ ] Biochimică
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
a) [ ] Biologică
a) [ ] Capsula b) [ ] Biofizică
b) [ ] Flagelii c) [x] Chimică
c) [x] Membrana citoplasmatică d) [ ] Sintetică
d) [ ] Fimbriile e) [ ] Biochimică
e) [ ] Granulaţiile de volutină ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a a) [ ] 2,0 mkm
microorganismelor în prelevatul patologic: b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat d) [ ] 0,01 mkm
b) [x] Microscopia imunofluorescentă e) [ ] 0,001 mkm
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie 22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat
---------------------------------------------------------------------
 3

a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului 28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
b) [ ] Contrastarea obiectului studiat
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat a) [ ] Se aranjează în perechi
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
e) [ ] Refractarea razelor de lumină c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Se divid într-un singur plan
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate: e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului 29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei a) [ ] Se aranjează în perechi
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Se divid într-un singur plan
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci: e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Micrococcus 30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus a) [ ] Monotriche
d) [ ] Sarcina b) [x] Lofotriche
e) [ ] Staphylococcus c) [ ] Amfitriche
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Peritriche
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci: e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Micrococcus 31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus a) [ ] Monotriche
d) [x] Sarcina b) [ ] Lofotriche
e) [ ] Staphylococcus c) [x] Amfitriche
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Peritriche
26) Se divid în câteva planuri următorii coci: e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Micrococcus 32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus a) [ ] Coci
d) [ ] Sarcina b) [ ] Spirochete
e) [x] Staphylococcus c) [ ] Rickettsii
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Mycoplasme
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate: e) [x] Vibrioni
a) [ ] Se aranjează în perechi ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi 33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri a) [ ] Coccus
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare b) [ ] Spirochaeta
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Rickettsia
 4

d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă
b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------
35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă
b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [x] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican
b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager
b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:

37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
prin: b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
a) [x] Autoclavare la o atmosferă d) [ ] Acidul fenilpiruvic
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C e) [x] Sulbactam
c) [ ] Filtrare ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] În pupinel la 160 0C 43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
e) [ ] Prin metode chimice a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă: c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8 e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2 ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8 44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32 a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
 5

c) [x] Difuzimetrică 50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer a) [ ] Nutriţia bacteriană
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Respiraţia bacteriilor
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a c) [x] Enzimele microbiene
microorganismelor: d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
a) [x] Liofilizare ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Congelare 51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare a) [ ] Sunt de natură polizaharidică
e) [ ] Tindalizare b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
46) Se efectuează la 160-1800C : d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
a) [ ] Pasteurizarea ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi 52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată a) [ ] Patogene
e) [ ] Tindalizarea b) [ ] Cultivate în laborator
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Formele sporulate
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat: d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
a) [ ] Congelarea ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Liofilizarea 53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele
c) [ ] Filtrarea particularităţi:
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea a) [ ] Rata de creştere devine nulă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată: c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
a) [ ] Cu vapori sub presiune e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
b) [ ] Cu căldură uscată ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Tindalizarea 54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea a) [ ] Otto
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Appelmann
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze: c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
a) [x] Antagonism e) [ ] Fischer
b) [ ] Sinergism ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Simbioză 55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu
d) [ ] Interferenţă microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
 6

a) [ ] Sterilizare e) [ ] Liofilizare
b) [ ] Antisepsie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie 61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
e) [ ] Tindalizare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] 1000C - 20 minute
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai b) [ ] 1150C - 60 minute
joase de 600C se numeşte: c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
a) [x] Tindalizare e) [ ] 1800C - 60 minute
b) [ ] Pasteurizare ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sterilizare 62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare a) [ ] Aerobe
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Anaerobe
57) Către mediile de transport se referă: c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
a) [ ] Mediile Hiss e) [ ] 5-10% oxid de etilen
b) [x] Soluţia fosfat-tampon ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bulionul biliat 63) Conjugarea reprezintă:
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie
--------------------------------------------------------------------- acceptor
58) Profagul reprezintă: b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul
plasmidelor
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la
b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat alta via un bacteriofag
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
e) [ ] Formă imatură de fag e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi: 64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:

a) [x] 0 - + 200C a) [ ] Difteria

b) [ ] + 20 - + 400C b) [ ] Tetanosul
c) [ ] + 45 - + 600C c) [ ] Scarlatina
d) [ ] - 10 - + 100C d) [x] Bruceloza
e) [ ] > 600C e) [ ] Gangrena gazoasă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte: 65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:

a) [ ] Tindalizare a) [ ] Ig M
b) [ ] Pasteurizare b) [x] Ig G
c) [ ] Sterilizare c) [ ] Ig A
d) [x] Dezinfecţie
 7

d) [ ] Ig D a) [ ] Ig A
e) [ ] Ig E b) [x] IgM
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Ig G
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt: d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
a) [ ] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Limfocitele T 72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G a) [ ] Ig A
e) [ ] Ig M b) [ ] Ig M
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Ig G
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) : d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
a) [ ] Ig A ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G 73) Sunt sensibile la cisteină:
d) [x] Ig E a) [ ] Ig A
e) [ ] Ig D b) [x] Ig M
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Ig G
68) Traversează în formă activă bariera placentară: d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
a) [ ] Ig A ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ig M 74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică
c) [x] Ig G caracteristică:
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D a) [x] Infecţia acută
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Infecţia cronică
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor: c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
a) [x] Ig A e) [ ] Suprainfecţia
b) [ ] Ig M ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig G 75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme
d) [ ] Ig E după vindecare:
e) [ ] Ig D
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Infecţie acută
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor: b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
a) [ ] Ig A d) [x] Reinfecţie
b) [x] Ig M e) [ ] Suprainfecţie
c) [ ] Ig G ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ig E 76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
e) [ ] Ig D
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Infecţia acută
71) Indică şi predomină in infecţia acută b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Infecţie secundară
 8

d) [ ] Reinfecţie 82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în

e) [ ] Infecţie cronică sânge:
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei a) [ ] Virusemie
organismului pe fondul unei primoinfecţii : b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
a) [ ] Infecţie acută d) [ ] Toxinemie
b) [ ] Infecţie cronică e) [ ] Septicopiemie
c) [x] Infecţie secundară ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Suprainfecţie 83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
e) [ ] Reinfecţie
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicemie
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa b) [ ] Toxinemie
agentului în organism: c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
a) [ ] Suprainfecţie e) [ ] Bacteriemie
b) [ ] Reinfecţie ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Infecţie acută 84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică a) [ ] Septicopiemie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Toxinemie
79) Complementul poate fi activat pe calea: c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
a) [ ] Butilen-glicolică e) [ ] Septicemie
b) [ ] Fermentativă ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Acidă mixtă 85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă a) [ ] Septicemie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Septicopiemie
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate: c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
a) [ ] Ig A e) [x] Toxinemie
b) [x] Ig E ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig D 86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G a) [x] Coombs
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Precipitare
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica: c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
a) [x] Bacteriemie e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
b) [ ] Toxinemie ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Septicopiemie 87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie a) [ ] Hemaglutinare
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Coombs
 9

c) [x] Hemoliză ---------------------------------------------------------------------

d) [ ] Precipitare 93) Meningococii se transmit prin:
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Picături Flugge
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
reacţie: c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
a) [ ] Bacterioliză e) [ ] Apa contaminată
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Hemaglutinare 94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare a) [ ] Hemoculturi repetate
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Uroculturi
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile: c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic e) [ ] Rozeoloculturi
b) [ ] Antigenul K superficial ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Antigenul H flagelar 95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular este:
e) [ ] Antigenul F a) [ ] Alfa-hemolizina
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Beta-lactamaza
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic e) [x] Coagulaza
b) [ ] Antigenul K superficial ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Antigenul H flagelar 96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular metoda:
e) [ ] Antigenul F
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene: b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
a) [ ] Vaccin polivalent d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
b) [x] Vaccin monovalent e) [ ] Plajelor sterile în gel
c) [ ] Vaccin asociat ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP 97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite: a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
a) [ ] Vaccin monovalent c) [ ] Schick
b) [x] Vaccin polivalent d) [x] Burnet
c) [ ] Vaccinul BCG e) [ ] Mantoux
d) [ ] Anatoxina botulinică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Anatoxina stafilococică 98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
 10

a) [ ] Dick d) [x] Polimixină

b) [ ] Schultz - Charlton e) [ ] Clindamicină
c) [ ] Schick ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Burnet 104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
e) [x] Mantoux
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Bacteriofagul eltor
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de b) [ ] Bacteriofagul A
neutralizare: c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
a) [ ] Burnet e) [ ] Bacteriofagul D
b) [ ] Dick ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ţuvercalov 105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux a) [ ] Vaccin viu atenuat
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele: c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza e) [x] Vaccin inactivat
b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid 106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi a) [ ] Rappoport
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I: c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
a) [ ] E. coli e) [ ] Mediul cu selenit
b) [ ] S. enterica ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] V. parahaemolyticus 107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae a) [ ] Adenozintrifosfatul
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Adenozindifosfatul
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este: c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
a) [x] TCBS e) [ ] Hidrolazele
b) [ ] Tinsdal ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Wilson- Blair 108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev a) [ ] Reacţia de neutralizare
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
la : d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
a) [ ] Penicilină ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
 11

109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii c) [ ] Negre cu luciu metalic
holerici sunt aranjaţi: d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
a) [ ] În lanţuri ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine 115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti a) [ ] Forma S incolore transparente
e) [ ] Bastonaşe solitare b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Negre cu luciu metalic
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul: d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
a) [ ] Picături Flugge ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Prin aerosol 116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu
c) [ ] Contact direct seruri:
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral a) [ ] ABCDE
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] O 1
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea: c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei e) [ ] O 9
b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Turbiditate omogenă 117) E. coli se caracterizează prin:
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează: c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
a) [ ] Infecţii holeriforme e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
b) [x] Infecţii dizenteriforme ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterocolite hemoragice 118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor determină:
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Specia
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează: b) [ ] Genul
c) [x] Familia
a) [x] Infecţii holeriforme d) [ ] Biovariantele
b) [ ] Infecţii dizenteriforme e) [ ] Hemovariantele
c) [ ] Enterocolite hemoragice ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor 119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii: b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
a) [ ] Forma S incolore semitransparente d) [ ] Biovariantelor
b) [x] Forma S de culoare albastru-închis e) [ ] Hemovariantelor
 12

---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea: a) [ ] Forma S, colorate în roşu
b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae c) [ ] Negre cu luciu metalic
b) [ ] Genului d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
c) [x] Speciei e) [ ] Mici, mucoide, incolore
d) [ ] Biovariantelor ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hemovariantelor 126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză
b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin: d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
a) [ ] Teste serologice ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă 127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste a) [ ] De transport
biochimice: b) [x] De îmbogăţire
a) [ ] Teste serologice c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
b) [ ] Fagoidentificare d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
c) [ ] Teste biochimice primare e) [ ] Speciale
d) [x] Teste biochimice secundare ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Antibioticogramă. 128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se
--------------------------------------------------------------------- examinează:
123) Genul Shigella include specia:
a) [ ] Urina
a) [x] S. boydii b) [ ] Materii fecale
b) [ ] S. bovis c) [x] Sânge
c) [ ] S. Enteritidis d) [ ] Bilă
d) [ ] S. Newport e) [ ] Exudate rinofaringiene
e) [ ] S. salamae ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] Forma S , colorate în roz. c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
c) [ ] Negre cu luciu metalic d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
 13

a) [ ] O 1, 2, 12 : H a a) [ ] 1 : 50
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd b) [x] 1 : 200
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m c) [ ] 1 : 800
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2 e) [ ] 1 : 12 800
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A: 136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:

a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d a) [ ] Alergeni microbieni
b) [x] O 1, 2, 12 : H a b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [ ] O 1, 12 : H g, m c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] O 6, 7 : H c e) [ ] Diagnosticuri
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de 137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
diagnostic:
a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru
a) [ ] Coprocultura b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
b) [ ] Urocultura d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
c) [x] Hemocultura e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
d) [ ] Bilicultura ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH 138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:

--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate

133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
de diagnostic de preferinţă: c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Mielocultura 139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura a) [ ] C. diphtheriae
--------------------------------------------------------------------- b) [x] C. tetani
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată c) [ ] M. tuberculosis
metoda de diagnostic de preferinţă: d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
a) [ ] Hemocultura ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Bilicultura 140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura a) [ ] Capsula
e) [ ] Mielocultura b) [ ] Endotoxina
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Exotoxina
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este: d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
 14

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Bruceloză

141) M. tuberculosis se caracterizează prin: c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni e) [ ] Tusea convulsivă
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar 147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz a) [x] Difterie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tuberculoză
142) C. diphtheriae se caracterizează prin: c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale e) [ ] Scarlatină
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi 148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
suprarenalelor întârziat în:
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi a) [ ] Scarlatină
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tusea convulsivă
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic: c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant e) [ ] Difterie
b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice 149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen a) [ ] Tularemie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Difterie
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere: c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide e) [x] Scarlatină
b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare cultură:
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive a) [ ] Loewenstein - Jensen
d) [ ] Scarlatinei b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
e) [ ] Reumatismului c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Popescu
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în: e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Scarlatină 151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
 15

c) [ ] B. melitensis
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit d) [ ] F. tularensis
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair e) [ ] C. diphtheriae
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie 157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă intestinală:
---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii a) [ ] Bruceloza
caracteristice: b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej d) [ ] Pesta
b) [ ] Negre, lenticulare e) [ ] Infecţia stafilococică
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun 158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu
e) [ ] Roşii cu luciu metalic caracter supurativ:
---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează: a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
a) [ ] Hialuronidazei c) [ ] Antraxul
b) [ ] Hemolizinei beta d) [ ] Pesta
c) [x] Capsulei polizaharidice e) [x] Infecţii stafilococice
d) [ ] Pililor ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Cord-factorului 159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură. a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
a) [ ] Geloză hepatică c) [ ] Antrax
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou d) [x] Pestă
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof e) [ ] Infecţii stafilococice
d) [ ] Mediul Wilson-Blair ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Bulionul biliat 160) Habitat natural a S. aureus este:
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul a) [x] Cavitatea nazală
mediu de cultură: b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou d) [ ] Jejunul
b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof e) [ ] Toate de mai sus
c) [x] Geloză peptonatăt ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu 161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
--------------------------------------------------------------------- a) [x] S. aureus
156) Sporogeneza este caracteristică pentru: b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
a) [ ] N. meningitidis d) [ ] B. anthracis
b) [x] B. anthracis e) [ ] S. pneumoniae
 16

--------------------------------------------------------------------- a) [x] S. aureus

162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap b) [ ] S. pneumoniae
de meduză): c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
a) [ ] S. aureus e) [ ] E. coli
b) [x] B. anthracis ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] N. meningitidis 168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
d) [ ] Y. pestis
e) [ ] S. pneumoniae a) [ ] Brucelozei
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Pestei
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente: c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
a) [ ] S. aureus e) [ ] Febrei Q
b) [ ] B. anthracis ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Y. pestis 169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis a) [ ] S. pyogenes
--------------------------------------------------------------------- b) [x] B. anthracis
164) Posedă proteina A : c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
a) [x] S. aureus e) [ ] Y. pestis
b) [ ] S. agalactiae ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] S.epidermidis 170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae a) [x] C. perfringens
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] C. novyi
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia: c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
a) [ ] B. anthracis e) [ ] C. sordellii
b) [ ] C. perfringens ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] C. botulinum 171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani a) [ ] Rujeolă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Gonoree
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare: c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
a) [ ] S. pyogenes e) [ ] Tusea convulsivă
b) [ ] C. burneti ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Y. pestis 172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae a) [ ] Geloză peptonată la 370C
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Geloză -ser la 220C
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu c) [ ] Geloză glucozată la 370C
secreţii rinofaringiene: d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
 17

--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate: 178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
antigene de tip (serovar):
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina a) [ ] A
c) [x] Exotoxina b) [ ] B
d) [ ] Endotoxina c) [ ] O
e) [ ] Flagelii d) [x] H
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Vi
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă: ---------------------------------------------------------------------

a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei

palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar 179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula procedeu:
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat a) [ ] În geloză în coloană
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] În bulion peptonat
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, c) [x] În geloză semilichidă
coagularea laptelui sunt caracteristice pentru: d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
a) [ ] C. tetani ---------------------------------------------------------------------
b) [x] C. perfringens 180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură
c) [ ] C. botulinum înalt selectiv:
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi a) [ ] Kauffmann
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Endo
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant c) [ ] Levin
serveşte următoarea enterobacterie: d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
a) [ ] Y. enterocolitica ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Proteus vulgaris 181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură
c) [ ] S. dysenteriae moderat selectiv:
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli a) [ ] Kauffmann
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Endo
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele c) [ ] Levin
antigene de grup: d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
a) [ ] A ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] B 182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
c) [x] O
d) [ ] H a) [ ] Şobolanul cenuşiu
e) [ ] K
 18

b) [ ] Puricele de şobolan e) [ ] Coombs

c) [x] Omul bolnav ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Purtătorul de germeni 188) Genomul virusului gripal prezintă:
e) [ ] Animalele sinantrope
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] ARN monocatenar diploid
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este: b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
a) [x] Şobolanul cenuşiu d) [ ] ADN dublucatenar
b) [ ] Puricele de şobolan e) [ ] ADN monocatenar liniar
c) [ ] Omul bolnav ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Purtătorul de germeni 189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
e) [ ] Animalele sinantrope
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Retrovirusuri
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este: b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
a) [ ] Porcii d) [ ] Prioni
b) [ ] Raţele e) [x] Viroizi
c) [ ] Caii ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Omul 190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
e) [ ] Ovinele
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Togavirusuri
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri: b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus d) [x] Prioni
b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO e) [ ] Viroizi
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie 191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili
e) [ ] Nici unul de mai sus de replicare autonomă:
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de: a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
a) [ ] Liză c) [ ] Enterovirusuri
b) [x] Inhibare a hemaglutinării d) [ ] V. hepatitic B
c) [ ] Hemaglutinare e) [x] V. hepatitic D
d) [ ] Aglutinare ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Precipitare inelară 192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de a) [x] Togavirusuri
găină: b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
a) [ ] Precipitare d) [ ] Virusul rujeolos
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării e) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Bacterioliză ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Hemaglutinare 193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
 19

a) [ ] Virsul hepatitei A d) [x] Filtrare

b) [ ] Virusul rujeolos e) [ ] Tindalizare
c) [ ] Virusul gripal ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Virusul HIV 199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
e) [ ] Poliovirus
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Orthomyxovirus
194) Despre R. prowazekii se poate afirma: b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii d) [ ] Rhabdovirus
b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii e) [ ] Enterovirus
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi 200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Transplante de organ
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici: b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
a) [ ] Virusul rabic d) [ ] Culturi primare
b) [ ] Virus fix e) [ ] Nici una din ele
c) [ ] Virusurile Coxsackie A ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Poliovirus 201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se
e) [x] Virusul hepatitei B numesc:
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt: a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
a) [x] Limfocitele T CD4 c) [x] Tulpini diploide
b) [ ] Limfocitele T CD8 d) [ ] Transplante de organ
c) [ ] Epiteliul rinofaringean e) [ ] Toate enumerate
d) [ ] Epiteliul urogenital ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire 202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru a) [ ] Transplante de organ
următoarele virusuri: b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
a) [ ] Paragripale d) [ ] Linii celulare
b) [ ] Adenovirusuri e) [ ] Nici una din cele enumerate
c) [ ] Poliovirusuri ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Coxsackie A 203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
e) [x] Gripale mesager se mai numesc:
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
sterilizează prin: b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
a) [ ] Autoclavare la 1200C d) [x] Virusuri cu genom de sens -
b) [ ] Autoclavare la 1100C e) [ ] Virusuri defective
c) [ ] Fracţionat la 1000C ---------------------------------------------------------------------
 20

204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager b) [x] CD4
se numesc: c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă e) [ ] CD10
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Virusuri cu genom de sens + 210) Particula virală infectantă se numeşte:
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective a) [ ] Viroid
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Provirus
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC e) [x] Virion
b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare 211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare a) [ ] Prion
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Viroid
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se c) [ ] Virus vegetativ
numeşte: d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
a) [ ] Fag temperat ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Fag lizogen 212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Decapsidare
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei: b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
a) [ ] Caliciviridae d) [x] Înmugurire
b) [ ] Flaviviridae e) [ ] Viropexis
c) [ ] Hepadnaviridae ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Papovaviridae 213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Decapsidare
a) [ ] Ts b) [ ] Fuziune
b) [x] Th c) [ ] Diviziune simplă
c) [ ] Tc d) [x] Liza celulei
d) [ ] K e) [ ] Viropexis
e) [ ] NK ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul: asigurată de:

a) [ ] CD2 a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine

 21

b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca 220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:

c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor a) [ ] Acid sulfuric de 5%
e) [x] Lipsa apei libere b) [x] Fucsină apoasă
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Tuş de China
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
a) [ ] Albastru de metilen ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5% 221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă a) [x] Monotriche
e) [x] Soluţia Lugol b) [x] Amfitriche
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Lofotriche
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
a) [ ] Albastru de metilen ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Vezuvina 222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin
c) [x] Fucsina Pfeiffer coloraţiile:
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod a) [ ] Cu fucsină apoasă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Cu albastru de metilen
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor: c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
a) [ ] Fucsina Pfeiffer e) [ ] Metoda Burri
b) [x] Fucsină fenicată ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5% 223) Sporii la bacterii se pot situa:
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen a) [ ] Bipolar
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Terminal
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor: c) [x] Subterminal
d) [x] Central
a) [x] Fucsină fenicată e) [ ] Lateral
b) [ ] Violet de genţiană ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Albastru de metilen 224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5% a) [x] Proteine
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Glucide în cantităţi mari
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele: c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
a) [x] Fucsina Ziehl e) [x] Oxidoreductaze
b) [ ] Fucsina Pfeiffer ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Acid clorhidric de 0,5% 225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [x] Albastru de metilen a) [x] În perechi
--------------------------------------------------------------------- b) [x] În lanţuri
 22

c) [ ] În formă de brăduţ inversat

d) [ ] În formă icosaedrică a) [ ] Fimbriilor
e) [x] În ciorchine b) [x] Capsulei
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Pililor sexuali
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii: d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor 232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) [ ] Participă activ în sporogeneză a) [ ] Biologică
e) [x] Este un factor antifagocitar b) [ ] Biofizică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Fizică
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte: d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
a) [ ] Flagelina ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Peptidoglicanul 233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide a) [x] Specia
e) [x] Polipeptide b) [x] Genul
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Familia
228) Spirochetele reprezintă: d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate 234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte a) [x] Clasa
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate b) [x] Ordinul
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Familia
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază: d) [x] Genul
e) [ ] Specia
a) [x] În microscopul cu fond negru ---------------------------------------------------------------------
b) [x] În microscopul cu contrast de fază 235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
c) [ ] În microscopul electronic următoarele particularităţi:
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă a) [x] Origine comună
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Adaptate la un habitat anumit
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină: c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
a) [x] Peptidoglicanul e) [x] Metabolism similar
b) [ ] Lipoproteine ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Lipopolizaharide 236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide a) [x] Micrococcus
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Diploccus
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa: c) [ ] Tetracoccus
 23

d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina a) [ ] Hematoxilina
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Albastru de metilen
237) Se divid în câteva planuri : c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
a) [ ] Micrococcus e) [x] Violetul de genţiană
b) [ ] Diplococcus ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Tetracoccus 243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Au membrană nucleară
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare: c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
a) [ ] Micrococcus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Diploccus 244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
e) [x] Sarcina b) [ ] Au membrană nucleară
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Conţin mezosomi
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se divid într-un singur plan 245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii:
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime a) [ ] Schizomycetes
e) [ ] Se aranjează în grămezi b) [ ] Micrococcaceae
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Staphylococcus aureus
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Se divid într-un singur plan 246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime a) [ ] Coccus
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate b) [x] Bacterium
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Rickettsia
241) Către formele alungite de microorganisme se referă: d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
a) [x] Bacterium ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Mycoplasma 247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale
e) [x] Clostridium b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi: d) [ ] Poartă un caracter de specie
 24

e) [x] Poartă un caracter de tulpină a) [ ] Lipopolizaharide

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Membrana externă
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele: c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară e) [x] Peptidoglican
b) [x] Este legat de mezosomii laterali ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Este legat de mezosomii septali 254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară a) [x] Terminală
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Bipolară
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma: c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii e) [ ] Haotică
b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor 255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice a) [x] Capsomeri
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Capsidă
250) Despre pilii bacterieni se poate afirma: c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor e) [ ] Exospori
b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară 256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Corpi elimentari
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii b) [ ] Protoplaşti
compuşi chimici: c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
a) [ ] Acizi nucleici e) [x] Forme intermediare
b) [x] Fosfolipide ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Steroli 257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
d) [x] Proteine a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
e) [ ] Porine b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice: d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice 258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică a) [ ] Micoplasmelor
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei b) [x] Micetelor levuriforme
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Micobacteriilor
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din: d) [x] Fungilor dimorfi
 25

e) [ ] Enterobacteriilor a) [ ] Să posede reacţie alcalină

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Să fie sterile
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare: c) [x] Să fie nutritive
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
a) [x] De lag e) [ ] Să fie hipotonice
b) [ ] De sporulare ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Staţionară 265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză a) [x] Să fie izotonice
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este: c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
a) [ ] ≥ 1 e) [x] Să posede o anumită viscozitate
b) [ ] ≥ 2 ---------------------------------------------------------------------
c) [x] ≥ 4 - 8 266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64 a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi: c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
a) [ ] Difuzie şi osmosă ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Hidroliză alcalină 267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să
c) [x] Hidroliză acidă conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică a) [x] Oxigen
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Hidrogen
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică: c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
a) [ ] Comerciale e) [x] Azot
b) [x] Empirice ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice 268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea
--------------------------------------------------------------------- următoarelor produse metabolice:
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Acizilor organici
a) [ ] Vâscoase b) [x] Indolului
b) [x] Lichide c) [x] Amoniacului
c) [x] Semilichide d) [x] Hidrogenului sulfurat
d) [ ] Intermediare e) [ ] Acetoinei
e) [x] Solide ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe: culturii pure se realizează cu:
 26

a) [ ] Pipeta Pasteur c) [x] Prin filtre bacteriene

b) [x] Ansa bacteriologică d) [x] Tindalizare
c) [ ] Acul bacteriologic e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
d) [x] Tamponul ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Spatula 275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda
--------------------------------------------------------------------- difuzimetrică include următoarele etape:
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
următoarele grupuri de bacterii: a) [x] Insămânţarea culturii testate
b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor
a) [x] Microaerofile c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
b) [x] Anaerobe d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
c) [x] Facultativ anaerobe e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
d) [x] Aerobe ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Intermediare aerobe 276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor
--------------------------------------------------------------------- microbiene, se determină prin următoarele probe:
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode
de creare a anaerobiozei: a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
a) [x] Mecanică c) [x] Serotipie
b) [ ] Sintetică d) [x] Lizotipie
c) [x] Chimică e) [ ] Fagoidentificare
d) [x] Fizică ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Biologică 277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin
--------------------------------------------------------------------- următoarele metode:
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Appelmann
a) [x] Forma rotundă b) [x] Otto
b) [x] Suprafaţă netedă c) [x] Furt
c) [ ] Suprafaţă rugoasă d) [x] Fischer
d) [x] Consistenţă omogenă e) [ ] Gratia
e) [x] Margini regulate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi: temperatură:

a) [ ] Structură omogenă a) [x] 1000C

b) [x] Suprafaţă rugoasă b) [x] 1100C
c) [ ] Margini regulate c) [x] 1200C
d) [x] Opace d) [x] 1340C
e) [x] Margini dantelate e) [ ] 1600C
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se
face prin următoarele căi:

a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi 279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în
 27

următoarele grupe:
a) [x] Amoniacului
a) [ ] De întreţinere b) [x] Indolului
b) [x] Elective c) [ ] Acizilor organici
c) [x] De îmbogăţire d) [x] Hidrogenului sulfurat
d) [x] Diferenţial diagnostice e) [ ] Bioxidului de carbon
e) [ ] De transport ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se
280) De selectat mediile elective: realizează prin metoda:

a) [ ] Apă peptonată a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid

b) [x] Ser coagulat b) [ ] Otto
c) [x] Geloză sânge c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d) [x] Bulion glucozat d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Mediile Hiss e) [ ] Appelmann
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire: 286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:

a) [ ] Geloză-sânge a) [ ] Zeissler
b) [ ] Zeissler b) [x] Appelmann
c) [x] Kitt-Tarozzi c) [ ] Weinberg
d) [x] Muller d) [x] Gratia
e) [x] Cauffmann e) [ ] Ficher
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne 287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] Vâscoase
a) [ ] La frigider 00C b) [x] Lichide
b) [ ] La frigider 4-80C c) [x] Semilichide
c) [x] Temperatura camerei d) [ ] Intermediare
d) [x] Termostat 370C e) [x] Solide
e) [ ] Baia de apă 1000C ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se
realizează prin următoarele căi: a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi c) [x] Fucsina
b) [ ] Pasteurizare d) [ ] Albastru de bromtimol
c) [x] Prin filtre bacteriene e) [x] Geloză
d) [x] Tindalizare ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Cu căldură uscată 289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea a) [x] Mecanice
următoarelor produse metabolice: b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
 28

d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice a) [x] Au suprafaţă netedă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi: c) [x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
a) [ ] Au dimensiuni mici e) [ ] Au structură granulară
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă 296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
a) [ ] Să conţină antibiotice e) [ ] Sinteza capsulei
b) [x] Să fie izotonice ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Să posede anumită viscozitate 297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Alternativ
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură: b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
a) [ ] Dozate d) [x] Specific
b) [ ] Empirice e) [x] Nespecific
c) [x] Simple ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Compuse 298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
e) [ ] Sintetice
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sterilă
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru: b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
a) [ ] Soluţii apoase d) [x] Activă
b) [ ] Obiecte din cauciuc e) [ ] Colectivă
c) [x] Obiecte din porţelan ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Obiecte din sticlă 299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea
include: c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură 300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss a) [x] Alternativă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Acidă mixtă
295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi: c) [x] Clasică
 29

d) [ ] Primară 306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:

e) [ ] Secundară
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Ganglionii limfatici
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet: b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
a) [x] Origine heterogenă d) [x] Timusul
b) [ ] Natură lipidică e) [ ] Ficatul
c) [ ] Nu posedă imunogenitate ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Posedă antigenitate 307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Limfocitele T
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet: b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
a) [x] Nu posedă imunogenitate d) [x] Imunoglobuline A, M, G
b) [ ] Este de natură proteică e) [ ] Macrofage
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Posedă imunogenitate 308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
e) [x] Posedă antigenitate
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Originea antigenului
303) Despre complement se poate afirma: b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
proaspăt e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor 309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă a) [x] Agentul cauzal
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Doza infectantă
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii: c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
a) [ ] IgM e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
b) [ ] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sistemul complement 310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine a) [ ] Trombocite
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Hematii
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt: c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
a) [ ] Măduva osoasă e) [x] Particule de latex
b) [x] Ganglionii limfatici ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Splina 311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă
inversată
 30

c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton 317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt:
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi: c) [x] Imunoglobulina standardă
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană
a) [ ] Auramina e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
b) [x] Fosfataza alcalină ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Hialuronidaza 318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman
d) [x] Peroxidaza din hrean sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic
e) [ ] O - streptolizina active:
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma: a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular c) [x] Histaminei
b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală d) [x] Serotoninei
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid e) [x] Bradikininei
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul 319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină: a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
a) [ ] Paralizii c) [ ] Antiantrax
b) [x] Febră d) [x] Antitetanic
c) [x] Leucopenie e) [x] Antidifteric
d) [x] Hipotensiune ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hepatosplenomegalie 320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma: a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară c) [x] Antigangrenos
b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală d) [x] Antidifteric
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului e) [ ] Antigripal de tip A
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Este utilizată în medicina legală 321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se a) [ ] Reacţia de fixare a complementului
clasifică în următoarele tipuri: b) [ ] De neutralizare
c) [x] ELISA
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare d) [x] De hemaglutinare indirectă
b) [ ] Anti - O polizaharidice e) [x] RIF directă
c) [x] Antibacteriene ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Antivirale 322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
e) [x] Antitoxice
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Eritrocite de berbec
 31

b) [x] Fosfat de aluminiu 328) Patogenitatea reprezintă:

c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat a) [x] Un caracter de specie al microbului
e) [x] Poliribonucleotide sintetice b) [ ] Un caracter individual al microbului
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Este un caracter determinat genetic
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului: d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
a) [ ] Leptospirozelor ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Brucelozei 329) Gradul de virulenţă se determină în:
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei a) [x] Dosis certa letalis
e) [ ] Tifosului exantematic b) [x] Dosis letalis minima
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Dosis patogenica
324) Despre vaccinuri se poate afirma: d) [x] Dosis letalis 50
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic e) [x] Dosis infecţiosis
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din 330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări a) [ ] Flagelii
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii b) [x] Pilii
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Glicocalixul
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de : d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
a) [x] Agentul cauzal ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Doza infectantă 331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism a) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor b) [ ] Sintetaza
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Neuraminidaza
326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina: d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
a) [ ] Paralizii ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Febră 332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune a) [ ] Oxidoreductaze
e) [ ] Hepatosplenomegalie b) [x] Plasmocoagulaza
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Citocromoxidaza
327) Despre virulenţă se poate afirma: d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
a) [ ] Este un caracter de specie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Este un caracter stabil 333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
 32

d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii

e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului a) [x] Transmisivă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Aerogenă
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere: c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian e) [x] Contact direct
b) [x] Sunt de natură proteică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte 340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine a) [ ] De infectare
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Incubaţie
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma: c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi e) [x] Convalescenţă
b) [x] Sunt imunogene ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Se transformă în anatoxine 341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene a) [x] Anticorpii naturali
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Fagocitoza
336) Endotoxina bacteriană: c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
a) [ ] Este de natură proteică e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
b) [x] Este de natură lipopolizaharidică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii 342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului a) [x] Sistemul complement
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Lizinele
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma: c) [x] Interferonii
d) [ ] Limfocitele B
a) [ ] Este termosensibilă e) [ ] Imunoglobulinele G
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată 343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene de următorii factori:
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Fagocitoză
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
următoarele căi: c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
a) [x] Prin continuitate e) [ ] Limfocite
b) [x] Pe cale limfatică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pe cale hematogenă 344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă a) [ ] Biologică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Clasică
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt: c) [x] Alternativă
 33

d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială a) [x] Postinfecţioasă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Transplacentară
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele c) [ ] Nespecifică
particularităţi d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
a) [x] Apar primele după stimul antigenic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative 351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
d) [x] Sunt sensibile la cisteină a) [ ] Postinfecţioasă
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I b) [ ] Transplacentară
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Activă
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele? d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
a) [x] Nu posedă imunogenitate ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici 352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului
e) [ ] Sunt de natură proteică b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Se menţine timp îndelungat
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma: d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale 353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară a) [x] De precipitare inelară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Imunoelectroforeză
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi: d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
a) [ ] Este de natură proteică ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Este constituit din hidrocarburi 354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil a) [x] O - aglutinare
e) [x] Este termostabil b) [ ] M - aglutinare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] H - aglutinare
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet? d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
a) [x] Conţine informaţie heterogenă ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor 355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele utilizate macroparticule:
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro a) [x] Hematii de berbec
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
 34

c) [ ] Trombocite ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ribozomi 361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin
e) [x] Particule de latex următoarele metode:
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic
în raport cu RA sunt: a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
a) [ ] Se efectuează pe lamă c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
b) [x] Are o sensibilitate înaltă d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
c) [x] Este o reacţie rapidă e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Este mai demonstrativă 362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin
--------------------------------------------------------------------- următoarele metode:
357) Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
a) [ ] Hemaglutinare indirectă b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
b) [x] Hemoliză c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
d) [x] Fixare a complementului e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
e) [x] Bacterioliză ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Sunt înalt reactogene
a) [ ] Antigenelor virale b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
b) [ ] Antigenelor corpusculare c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
c) [x] Complementului d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
d) [ ] Anticorpilor incompleţi e) [x] Induc o infecţie inaparentă
e) [x] Serului hemolitic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 364) Vaccinările sunt indicate:
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute
a) [ ] De aglutinare în tuburi b) [x] După indicaţii epidemiologice
b) [x] Imunofluorescenţă Coons c) [x] Selectiv individual
c) [x] Radioimună d) [ ] În perioada de convalescenţă
d) [x] Imunoenzimatică e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Antigenice
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană b) [x] Antitoxice
b) [x] Stimulează imunitate antitoxică c) [x] Antivirale
c) [x] Sunt imunogene d) [x] Antibacteriene
d) [ ] Nu posedă antigenitate e) [ ] Antifungice
e) [x] Crează imunitate artificială activă ---------------------------------------------------------------------
 35

366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori: a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
a) [x] Mastocite c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
b) [ ] Imunoglobuline Ig A d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
c) [x] Imunoglobuline Ig E e) [ ] Se transmite ereditar
d) [ ] Complementul ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Amine vasoactive (histamina) 372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt: a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
a) [x] Astmul bronşic c) [x] Limfocitele B
b) [ ] Boala serului d) [x] Plasmocitele
c) [ ] Artrite reumatoide e) [ ] Celulele NK
d) [x] Şocul anafilactic ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Urticaria 373) Sunt imunocompetente:
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele a) [x] Limfocitele T
particularităţi: b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Macrofagele
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul d) [ ] Celulele K
b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul e) [ ] Celulele NK
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E 374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele c) [ ] Splina
particularităţi: d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Nu se transferă prin seruri imune 375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză a) [x] Ganglionii limfatici
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Splina
370) Imunitatea artificială activă: d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor 376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni) a) [ ] Limfocitele TCD8+
e) [ ] Se transmite ereditar b) [x] Limfocitele TCD4+
--------------------------------------------------------------------- c) [x] CPA
371) Imunitatea artificială pasivă: d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
 36

--------------------------------------------------------------------- c) [x] Yersinia

377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate: d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
a) [x] Limfocitele TCD8+ ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Limfocitele TCD4+ 383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
c) [x] CPA
d) [ ] Limfocitele B a) [ ] Glucozei
e) [ ] Plasmocite b) [x] Manozei
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Manitolului
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin: d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore 384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG a) [ ] Tinsdal
e) [x] Apariţia celulelor B- memorie b) [x] TCBS
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Geloză alcalină
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin: d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore 385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG a) [ ] Tinsdal
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie b) [ ] Ploskirev
--------------------------------------------------------------------- c) [x] TCBS
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule: d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
a) [x] Plazmocitele ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Trombocitele 386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T a) [x] Berbec
e) [x] Macrofagele b) [ ] Umane O1
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Găină
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive: d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
a) [ ] Salmonella ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:

a) [ ] Vibrio 387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:

b) [x] Salmonella
 37

a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC e) [x] Antigenul H

b) [ ] Sensibilitatea la penicilină ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer) 393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină a) [x] Antigenul A
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Antigenul B
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt: c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină e) [x] Antigenul H
b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă 394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor a) [x] Antigenul A
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Antigenul B
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi: c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
a) [ ] V. cholerae eltor e) [x] Antigenul H
b) [x] V. parahaemolyticus ---------------------------------------------------------------------
c) [x] V. alginolyticus 395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili c) [ ] Analiza radioimună
pot fi: d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
a) [x] Peştii din apele sărate ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Peştii din apele dulci 396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine a) [x] Enterita holerică
e) [ ] Scoici din apele de râu b) [ ] Enterocolita holerică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Gastroenterita holerică
391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
a) [ ] Vaccin viu atenuat ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic 397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
e) [x] Holerogen - anatoxină b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine: d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
a) [x] Antigenul A ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Antigenul B 398) E. coli patogene pot cauza:
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D a) [x] Infecţii holeriforme
 38

b) [x] Infecţii dizenteriforme d) [x] Pilii comuni

c) [x] Toxiinfecţii alimentare e) [ ] Plasmocoagulaza
d) [x] Colienterite la copii ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Limfadenite mezenteriale 404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
399) Categoriile patogene de E. coli sunt: c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
a) [x] EPEC e) [ ] Seruri anti-Vi
b) [x] EIEC ---------------------------------------------------------------------
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC 405) Pentru E. coli este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
400) Categoriile patogene de E. coli sunt: a) [x] Produce indol
b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
a) [x] EPEC c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
b) [x] EHEC d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
c) [ ] EDEC e) [x] Posedă lizindecarboxilază
d) [x] EAEC ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] EBEC 406) Pentru E. coli este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli: a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
a) [x] Diareigene c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
b) [ ] Neurogene d) [x] Produce indol
c) [x] Uropatogene e) [x] Decarboxilează lizina
d) [ ] Hepatotrope ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Bacteriemice 407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele
--------------------------------------------------------------------- preparate:
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [ ] Sulbactam
a) [x] Glucoza - AG b) [x] Bificol
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG c) [x] Bifidobacterină
c) [x] Hidrogen sulfurat - - d) [ ] Subtilină
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A e) [x] Lactobacterină
e) [ ] Hidrogen sulfurat - + ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 408) Despre E. coli se poate afirma:
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de
patogenitate: a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
a) [ ] Hialuronidaza c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
b) [ ] Fibrinolizina d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
c) [x] Enterotoxina e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
 39

---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic: a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate c) [x] S. boydii
b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili d) [ ] S. sonnei
c) [x] Posedă nitratreductază e) [ ] S. enteritidis
d) [x] Sunt catalazopozitive ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt oxidazopozitive 415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele: a) [x] Endo
b) [x] Levin
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu c) [ ] Bismut sulfit agar
b) [x] Producerea ureazei d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
c) [ ] Fermentarea lactozei e) [ ] Wilson-Blair
d) [ ] Formarea indolului ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR) 416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele: c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat e) [x] Hidrogen sulfurat - -
b) [x] Formarea indolului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Fermentarea glucidelor 417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
d) [x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma a) [ ] Riziform
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Mucopurulent
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele c) [x] Sangvinolent
prelevate: d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
a) [x] Materii fecale ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Urină 418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge a) [x] Neuraminidaza
e) [ ] Punctat sternal b) [x] Toxina Shiga
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Endotoxina
413) Genul Shigella include speciile: d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
a) [x] S. boydii ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] S. bovis 419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae a) [x] Vaccin omorât
e) [x] S. flexneri b) [x] Vaccin inactivat curativ
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Bacteriofag dizenteric
414) Speciile care posedă serovariante: d) [ ] Dizenterina
 40

e) [ ] Vaccinul ADTP ---------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------- 425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic
se poate preleva: a) [x] Vacinuri inactivate
b) [ ] Vacinuri vii atenuate
a) [x] Sânge c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
b) [ ] Lichid cefalorahidian d) [x] Vaccinul TABTe
c) [x] Măduva osoasă e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
d) [x] Urină ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Bila 426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor:
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi a) [x] De cultură
identificare a enterobacteriilor: b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
a) [ ] Geloza sânge d) [ ] De patogenitate
b) [x] Mediul Levin e) [x] Serologice
c) [x] Mediul Kligler ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ser coagulat 427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
e) [x] Mediul cu uree
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Urina
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo- b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
paratifoide: c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd e) [x] Probe din alimentul suspectat
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2 428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 a) [x] Factori de adeziune
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Antigenul Vi
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide: c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
a) [ ] Reacţia Wright e) [ ] Proteina A
b) [ ] Reacţia Weil-Felix ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Reacţia Widal 429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă a) [x] Bacteriemie
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Difuzie parenchimatoasă
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează c) [x] Alergică
cu: d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
a) [ ] Serul polivalent OKA ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Serul polivalent ABCDE 430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a manifesta prin:
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE a) [ ] Septicemii

b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie
diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică
au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate
b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
41
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair
b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică
b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
 42

a) [ ] Plăgi operatorii ---------------------------------------------------------------------

b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare 447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe a) [x] B. melitensis
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante) b) [ ] B. pertussis
--------------------------------------------------------------------- c) [x] B. abortus
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii: d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
a) [ ] C. sporogenes ---------------------------------------------------------------------
b) [x] C. perfringens 448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi a) [ ] Persoanele bolnave
e) [x] C septicum b) [x] Caprinele şi ovinele
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Porcinele
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome: d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
a) [ ] Celulită ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Flegmon gazos crepitant 449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită a) [ ] Prin intermediul acarienilor
e) [x] Scurgeri fetide din plagă b) [x] Aerogenă
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Digestivă
444) Simptome caracteristice în botulism sunt: d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
a) [x] Diplopie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Artralgie 450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie a) [x] Sângele (hemocultura)
e) [ ] Ataxie b) [x] Exudatul articular
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Urina
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt: d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Pancreonecroza 451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) [ ] Coma uremică a) [ ] De precipitare
e) [x] Stop cardiac b) [ ] De neutralizare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Wright
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice: d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal 452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
 43

c) [x] RIF indirectă

d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă a) [ ] Contacţi
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării b) [x] Bolnavi
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Vaccinaţi
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin: d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G 459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă a) [ ] Tularemie
e) [x] RFC pozitivă b) [x] Pestă
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Bruceloză
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari) ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave 460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente) a) [ ] Prin înţepătura păduchilor
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat) b) [x] Prin intermediul puricilor
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Aerogen
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Sputa 461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina a) [ ] Hemolitico-uremică
e) [ ] Bila b) [x] Bubonică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Pulmonară
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi 462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou a) [x] Aspirat din bubon
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy b) [ ] Urină
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Sânge pentru hemocultură
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate. d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi 463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
c) [ ] Contraimunoelectroforeza a) [x] Bacterioscopică
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă b) [ ] Contraimunoelectroforeza
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo c) [x] Biologică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la: e) [x] Bacteriologică
 44

--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi: c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de
a) [ ] Nu fermentează glucidele stalactite
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului 470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele: b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
a) [ ] Bastonaş gramnegativ d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Este imobil 471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Bolnavii de bruceloză
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
a) [ ] Neisser d) [x] Caprinele
b) [ ] Ziehl-Neelsen e) [x] Porcinele
c) [x] Burri-Hins ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Aujeszky 472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
e) [x] Gram
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Evoluează în stadii
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax: b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
a) [x] Cutanată d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de
b) [x] Pulmonară tip IV
c) [x] Intestinală e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
d) [ ] Bubonică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Anginoganglionară 473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
--------------------------------------------------------------------- următoarele metode:
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [ ] Microscopică (Gram)
a) [x] Exudat din carbuncul b) [x] Bacteriologică
b) [x] Sputa c) [ ] Biologică
c) [ ] Urina d) [x] Serologică (cu autotulpini)
d) [x] Materii fecale e) [x] RIF
e) [x] Sânge ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice

c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)
b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ
b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii
b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
45
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi
b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi
b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
---------------------------------------------------------------------
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de
perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
 46

a) [x] Leucocidina
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi b) [x] Hemolizinele
b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini c) [x] Exfoliatina
c) [x] Se colorează grampozitiv d) [x] Enterotoxina
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe e) [ ] Toxina eritrogenă
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate
speciile: a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
a) [ ] S. intermedius c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
b) [x] S. aureus d) [x] Enterotoxinele
c) [ ] S. gallinarum e) [x] Proteina A
d) [x] S. epidermidis ---------------------------------------------------------------------
e) [x] S. saprophyticus 492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu
--------------------------------------------------------------------- secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
487) S. aureus este o bacterie:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator
a) [ ] Strict patogenă b) [x] Suprafeţe din maternităţi
b) [x] Condiţionat patogenă c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
d) [x] Toxigenă e) [x] Aerul din încăperi
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:

a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate,

lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de
hemoliză
a) [ ] Oxidaza c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
b) [x] Plasmocoagulaza d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment
c) [x] Hialuronidaza granular
d) [x] Fibrinolizina e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini
e) [ ] Mucinaza festonate şi zonă de hemoliză
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: 494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au
următoarele teste:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza a) [x] Determinarea coagulazei libere
c) [x] Lipaza b) [x] Determinarea coagulazei legate
d) [ ] Factor edematogen c) [x] Determinarea lecitinazei
e) [x] Coagulaza d) [x] Determinarea hemolizinei
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Proba biologică
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate: ---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
 47

d) [ ] N. flavescens
a) [x] Apără de fagocitoză e) [x] N. meningitidis
b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G 501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
utilizate: d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Plasma antistafilococică 502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ a) [ ] Cresc pe medii uzuale
e) [ ] Autovaccin b) [ ] Formează colonii pigmentate
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează: d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
a) [ ] Ser imun antitoxic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anatoxina stafilococică 503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale
e) [x] Bacteriofag stafilococic b) [ ] Cresc numai la 370C
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cultivă pe medii simple
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele: d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
a) [x] Puroi ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Mase vomitive 504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
c) [x] Urina
d) [x] Sânge a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
e) [ ] Maduva osoasă b) [x] Parazitează specific numai omul
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
499) Genul Neisseria reuneşte: d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Coci gramnegativi 505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi a) [x] Neisserii pretenţioase
e) [ ] Coci strict anaerobi b) [ ] Neisserii halofile
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Neisserii intermediare
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii: d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
a) [ ] N. sicca ---------------------------------------------------------------------
b) [x] N. gonorrhoeae 506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
c) [ ] N. subflava
 48

a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate

a) [ ] Puroiul din plagă b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
b) [x] Exudatul nazofaringian c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
c) [x] Lichidul cefalorahidian d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
d) [x] Sânge e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
examinează: a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
a) [x] Bacterioscopic c) [x] Fermentează glucoza
b) [x] Bacteriologic d) [x] Produce oxidază
c) [x] Citologic e) [x] Posedă catalază
d) [x] Biochimic ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Biologic 513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de
--------------------------------------------------------------------- boală:
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] Nasofaringita
a) [ ] La frigider b) [ ] Angina
b) [ ] La temperatura camerei c) [x] Meningococcemia
c) [x] La temperatura 370C d) [x] Meningita
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore e) [ ] Encefalita
e) [ ] Fără restricţii ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Aerogenă
a) [ ] Transparent b) [ ] Fecalo - orală
b) [ ] Hemoragic c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
c) [x] Opalescent d) [x] Sexuală
d) [x] Tulbure e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată) ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare
a) [ ] Endo b) [x] Este fragil în mediul ambiant
b) [ ] Bulion biliat c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
c) [x] Bulion glucozat d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
d) [x] Geloză ser e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
e) [x] Geloză semilichidă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:

a) [x] Uretrita acută

511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de b) [x] Prostatită
cultură: c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
 49

e) [ ] Pelvioperitonită 522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul

--------------------------------------------------------------------- microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin: prin:

a) [ ] Conjunctivită a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Endometrită b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Salpingită c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Dermatită veziculoasă d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [x] Endocervicită e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot 523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
constata: caractere:

a) [x] Conjunctivită gonococică a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oftalmia gonococică b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] La fetiţe vulvovaginite c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [ ] Otite gonococice d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Stomatită e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit: 524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:

a) [x] Treponema pallidum a) [x] Sunt coci sferici

b) [ ] Borrelia burgdorferi b) [x] Coci grampozitivi
c) [x] Chlamidia trachomatis c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] Trichomonas vaginalis d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [x] HIV e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei 525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
se prelevă:
a) [ ] Coci sferici
a) [ ] Spălături gastrice b) [x] Coci lanceolaţi
b) [x] Exudat endocervical c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
c) [x] Exudat conjunctival d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate e) [x] Formează capsulă
e) [x] Puroi uretral ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 526) Streptococii sunt incluşi:
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma
clinică a infecţiei se prelevă: a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate c) [x] Genul Streptococcus
b) [x] Secreţii vulvovaginale d) [x] Genul Lactococcus
c) [x] Tampon rectal e) [x] Genul Peptostreptococcus
d) [x] Exudat nasofaringian ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Lichid cefalorahidian 527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
--------------------------------------------------------------------- următoarele grupe:
 50

c) [ ] Sinusite
a) [x] α - hemolitici d) [x] Reumatismul cardioarticular
b) [x] β - hemolitici e) [x] Glomerulonefrita acută
c) [ ] р - hemolitici ---------------------------------------------------------------------
d) [x] γ - hemolitici 533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
e) [ ] δ - hemolitici
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Scarlatina
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în: b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
a) [x] Streptococi piogeni d) [ ] Enterocolite
b) [x] Streptococi orali e) [x] Frecvent otite
c) [ ] Streptococi dermali ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Streptococi fecali 534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
e) [x] Streptococi lactici
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
grupelor: c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
a) [ ] K e) [x] Determinarea proteinei C reactive
b) [ ] T ---------------------------------------------------------------------
c) [x] A 535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
d) [x] B imunologice:
e) [x] C
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Reacţia Mantoux
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de b) [x] Reacţia Dick
patogenitate: c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
a) [x] Streptolizina S e) [ ] Reacţia Burnet
b) [x] Streptolizina O ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterotoxina 536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
--------------------------------------------------------------------- b) [x] T. pallidum
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes: c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
a) [ ] Plasmocoagulaza e) [x] T. vincentii
b) [ ] Fosfataza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Hialuronidaza 537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza a) [ ] Transmisiv
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Transplacentar (verticală)
532) Boli poststreptococice specifice severe: c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
a) [ ] Otite e) [x] Prin obiecte recent contaminate
b) [ ] Meningite ---------------------------------------------------------------------
 51

538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii: c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
a) [x] Sifilisul primar e) [ ] Sânge
b) [ ] Sifilisul latent ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sifilisul secundar 544) Despre leptospire se poate afirma:
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele
--------------------------------------------------------------------- încârligate
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode b) [ ] Sunt grampozitive
uzuale: c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă e) [ ] Posedă perete celular rigid
b) [ ] Preparte colorate Gram ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Preparate colorate Giemsa 545) Omul contractează leptospiroza:
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă a) [ ] Parenteral
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează: c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală e) [x] Prin tegumente şi mucoase
b) [x] La sfârşitul stadiului primar ---------------------------------------------------------------------
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar 546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
d) [x] La persoanele cu forme latente
e) [ ] Din primele zile de boală a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Sânge
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile: c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
a) [ ] Reacţia de aglutinare e) [x] Lichidul cefalorahidian
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS) ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel 547) Izolarea leptospirelor se realizează:
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi: a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C
b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
a) [ ] Glomerulonefrita cronică c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
b) [ ] Hepatosplenomegalie d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
c) [x] Paralizia generală progresivă e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
d) [x] Gome osoase şi cutanate ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică 548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează: a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
a) [x] Serozitatea din şancrul dur c) [ ] Imunomicroscopia electronică
b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
 52

e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K

--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Determină şoc anafilactic
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură: d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C 555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore microbiologici:
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul a) [x] S. aureus
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] E. coli
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile: c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
a) [ ] De hemaglutinare e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
b) [x] De fixare a complementului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] De hemaglutinare indirectă 556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor a) [ ] De fracţionare
--------------------------------------------------------------------- b) [x] De sedimentare
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează: c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
a) [ ] Vaccin viu atenuat e) [ ] De incluzionare
b) [x] Vaccin inactivat ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira 557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri
d) [ ] Anatoxină leptospirozică epidemiologici:
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Antibiograma
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical: b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
a) [ ] B. typhimurium d) [x] Serovarul
b) [x] B. recurrentis e) [x] Colicinovarul
c) [ ] B. enterica ---------------------------------------------------------------------
d) [x] B. burgdorferi 558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a
e) [ ] B. canis enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi: a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
a) [ ] Persoanele bolnave c) [x] Kligller
b) [x] Caprinele d) [x] Olkeniţki
c) [x] Bovinele e) [ ] Hiss
d) [x] Suinele ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Ecvinele 559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se
--------------------------------------------------------------------- realizează pe următoarele medii:
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [ ] Simmons
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului b) [x] Russel
 53

c) [ ] Ploskirev ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Kligller 565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
e) [x] Olkeniţki
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Sunt de natură proteică
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
selective: c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
a) [ ] Selenit e) [ ] Rezistente la formol
b) [x] Endo ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Levin 566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair a) [x] Sunt de natură proteică
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene: c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
a) [x] Yersinia e) [x] Rezistente la formol
b) [ ] Klebsiella ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterobacter 567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella a) [x] Endo
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Levin
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat c) [ ] Ploskirev
patogene: d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
a) [ ] Yersinia ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Klebsiella 568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella a) [ ] Maimuţele rhesus
e) [ ] Shigella b) [ ] Câinii
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Porcinele
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
a) [ ] Specificitate de grup ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Specificitate de tip 569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul
c) [x] Sunt termolabile tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Citrat de sodiu
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
a) [x] Specificitate de grup d) [x] Cisteină
b) [ ] Specificitate de tip e) [ ] Oxalat de sodiu
c) [ ] Sunt termolabile ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
 54

570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii: d) [ ] Sensibilă la ribavirina

e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
a) [x] Weil-Felix ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC 576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
e) [ ] RHA
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Vii atenuate
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină: b) [x] Inactivate complete
a) [ ] Paralizii flasce c) [ ] Chimice
b) [x] Febră 38-40 C d) [ ] Sintetice
c) [x] Hiportensiune e) [x] Subunitare
d) [x] Stare tifică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Leucopenie 577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin: a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
a) [x] Microscopia electronică c) [x] Include mai multe serotipuri
b) [x] Ultracentrifugare d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile
c) [ ] Microscopia luminiscentă virusurilor gripale
d) [ ] Analiza radioimună e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
e) [x] Ultrafiltrare ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
a) [x] Neuraminidaze b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
b) [ ] Fosfataze c) [x] Include un singur serotip
c) [x] Reverstranscriptaze d) [ ] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Dehidrogenaze e) [x] Posedă genom fragmentat
e) [x] Polimeraze ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [x] Cauzează encefalită acută
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic) b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
b) [ ] Antgenul M (din membrană) c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS) d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
d) [x] Antigenele H e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
e) [x] Antigenele N ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
c) [x] Sensibilă la amantadina d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
 55

e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală b) [x] Virusul herpes simplex 2

--------------------------------------------------------------------- c) [x] Virusul Epstein - Barr
581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon 587) Virusul HIV se caracterizează prin:
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare a) [x] Are genom ARN monocatenar
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Conţine reverstranscriptază
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin: d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
a) [ ] Posedă reverstranscriptază ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral 588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii a) [x] VHA
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic b) [ ] VHB
--------------------------------------------------------------------- c) [x] VHC
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin: d) [x] VHD
e) [x] VHE
a) [ ] Se transmite prin vectori ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se contractează pe cale respiratorie 589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-
c) [x] Se transmite pe cale verticală oral sunt:
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai a) [x] VHA
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] VHB
584) Rubeola este o boală caracterizată prin: c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
a) [x] Exantem micromacular e) [x] VHE
b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Manifestări catarale respiratorii 590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare
d) [x] Anomalii fetale sunt:
e) [ ] Hepatosplenomegalie
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] VHA
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile: b) [x] VHB
c) [x] VHC
a) [x] Herpesviridae d) [x] VHD
b) [ ] Picornaviridae e) [ ] VHE
c) [x] Hepadnaviridae ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Papovaviridae 591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
e) [x] Adenoviridae
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Herpes simplex 1
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae: b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
a) [ ] Virusul herpes simplex 1 d) [ ] Hepatitei A
 56

e) [x] Hepatitei B a) [ ] Vaccin inactivat

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Ser hiperimun heterolog
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt: c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
a) [ ] VHA e) [ ] Vacinul TABTe
b) [x] VHB ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] VHC 598) Virusurile herpetice cauzează:
d) [x] VHD
e) [ ] VHE a) [ ] Variola
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Varicela
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt: c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
a) [ ] Enterocolita acută e) [ ] Rubeola
b) [ ] Disbioza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Ciroza hepatică 599) Virusurile herpetice cauzează:
d) [x] Cancer al ficatului a) [ ] Variola
e) [x] Cronicizarea b) [x] Zona-Zoster
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Citomegalie
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a: d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
a) [ ] Ag HBa ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anti - HBs 600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
c) [ ] Ag HBd a) [ ] Variola
d) [x] Anti - HBc b) [ ] Herpes genital
e) [x] Anti - HBe c) [x] Varicela
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice: e) [x] Herpes zoster

a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:

a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează: