Analiza corelaţiei dintre investiţiile străine

directe şi export
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE
Academia de Studii Economice Bucureşti, Universitatea „ARTIFEX”din Bucureşti
Drd. Ihab Jweida SJ JWEIDA
Academia de Studii Economice Bucureşti
Drd. Marius POPOVICI
Academia de Studii Economice Bucureşti
Drd. Emilia STANCIU
Academia de Studii Economice Bucureşti

Abstract
Asigurarea cadrului pentru o creștere economică durabilă constituie o
preocupare permanentă a factorilor de decizie din toate statele lumii și, cu precădere, a
celor din țările în curs de dezvoltare. În acest context, este important să fie identificate
modalitățile eficiente de majorare a valorii indicatorilor macroecomici de rezultate,
fără a dezechilibra însă situația economică din aceste state.
O modalitate eficientă de creștere a Produsului Intern Brut este aceea de a
stimula exporturile, acestea fiind văzute ca o sursă eficientă de bunăstare economică.
Rolul acestora în asigurarea creșterii economice a unui stat a fost remarcat, printre
altele, de către Adam Smith, cel care marca efectele pozitive majore pe care comerțul
internațional le poate avea asupra creșterii și dezvoltării durabile a economiilor
naționale.
Cuvinte cheie: corelaţie, politici, investiţii, export, context

Introducere
În cazul țării noastre situația exporturilor este una relativ sensibilă, fiind
necesare eforturi pentru asigurarea unei creșteri constante a acestui indicator. În acest
context sunt de remarcat o serie de probleme și restricții cu care se confruntă factorii
de decizie din România în ceea ce privește politica aplicată în domeniul comerțului
exterior:
• lipsa unor politici macroeconomice complexe menite să asigure cadrul
necesar pentru dezvoltarea capacităților de producție, mai ales în cazul
produselor și serviciilor destinate exportului;
• restricțiile impuse de către Uniunea Europeană în ceea ce privește sprijinirea
exportatorilor prin subvenții sau facilități fiscale;
• insuficiența capitalului autohton disponibil pentru investiții în crearea și
dezvoltarea unităților productive.
În acest context, este important de menționat rolul pe care investițiile
străine directe îl pot avea asupra creșterii importurilor și, implict, în dezvoltarea
durabilă. Această categorie de investiții are un rol important în stabilizarea proceselor
macroeconomice, fiind un factor de creștere economică.
Prin atragerea de ISD se compensează valoarea limitată a capitalului autohton,

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 71

fiind astfel posibilă realizarea unor capacități productive care să asigure realizarea
de bunuri și servicii de calitate, menite să satisfacă atât cerințele consumatorilor
interni (ceea ce va conduce la o creștere a consumului final și, implicit, a valorii
Produsului Intern Brut), cât și a celor din afara granițelor țării, asigurând astfel o
creștere semnificativă a exporturilor României.
Pentru economiști, această legătură dintre valoarea investițiilor străine
directe, valoarea exporturilor și creșterea economică nu este nici o noutate. Ea a
constituit o temă de cercetare complexă, abordată în numeroase lucrări de specialitate
elaborate în ultimele trei decenii.
Se remarcă faptul că tehnologia (know–how-ul), procedurile complexe
de management și activitățile de marketing bine definite însoțesc de fiecare dată
investițiile străine directe, ceea ce asigură un cadru propice atât pentru creșterea
exporturilor, cât și pentru dezvoltarea generală a statului care a primit aceste investiții.

Literature review
Anghelache, Anghelache şi Anghel (2016) studiază evoluţia comerţului
exterior al României. Anghelache, Anghelache, Niţă şi Sacală (2015) se preocupă de
analiza fluxului de investiţii străine directe. Anghelache (2014) analizează contextul
economiei României. Boudier – Bensebaa (2005) evaluează impactul investiţiilor
străine directe asupra dezvoltării, în cazul economiilor central şi est-europene. Chirila
– Donciu (2013) abordează factorii determinanţi ai investiţiilor străine directe. Giurgiu
(2010) analizează comerţul exterior al României, după 1989, în contextul preaderării.
Ilie (2015) este o lucrare de referinţă pentru studiul investiţiilor internaţionale. Masso,
Varblane şi Vahter (2007) evaluează perspectiva angajabilităţii într-o economie în
tranziţie, prin prisma investiţiilor străine directe. Popielas (2012) prezintă armonizarea
serviciilor de investiţii în Uniunea Europeană, pe exemplul fondurilor de investiţii.
Prelipceanu (2006) studiază corelația dintre investiţiile străine directe şi dezvoltarea
economică a României în perioada preaderare, pe aceeaşi temă dezvoltă Zaman şi alţii
(2011), care se preocupă şi de comerţul exterior. Stock şi Watson (2006) este o lucrare
utilă pentru analize pe baza instrumentelor econometrice.

Metodologia cercetării şi date

Particularizând, în situația specifică a țării noastre se poate remarca faptul că
ISD-urile sunt cele care au susținut relansarea exporturilor după perioada de criză din
anii 2008 – 2011.
În ceea ce privește analiza practică efectuată în cadrul acestei cercetări,
trebuie remarcat faptul că ea vizează valorile investițiilor străine directe și cele ale
exporturilor realizate în perioada 1990 – 2015. În acest context, respectivele serii
de date au fost interpretate atât din punct de vedere a evoluției cronologice, cât și a
corelației existente între cei doi indicatori menționați anterior.

72 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 2016

 Evoluţia investiţiilor străine directe şi a exportului perioada 1990-2015
Year Foreign directinvestments (mil. euro) Export (mil. euro)
1990 5116,2 4959,2
1991 5961,1 5371,2
1992 6916,7 5806,0
1993 7958,8 6275,5
1994 9201,0 6746,1
1995 10314,0 7327,6
1996 12396,0 7682,0
1997 11975,0 8868,2
1998 6435,0 8530,3
1999 12810,0 9403,9
2000 12375,0 13346,9
2001 13210,0 14996,7
2002 14020,0 17193,2
2003 9662,0 18283,9
2004 15040,0 21882,6
2005 21885,0 26401,1
2006 34512,0 31553,2
2007 42770,0 36548,9
2008 48798,0 38353,9
2009 48827,0 32958,2
2010 5141,0 40941,4
2011 53723,0 49117,5
2012 57851,0 50018,8
2013 59958,0 57338,2
2014 60198,0 61926,3
2015 62666,1 67960,6
Sursa de date: Anuarul Statistic al INS şi EUROSTAT.
Datele au fost fost preluate şi s-au aplicat procedee statistice (interpolarea) pentru
completarea seriei statistice.

După cum s-a putut observa în analiza precedentă, în perioada 1990 – 2015,
soldul investițiilor străine directe a crescut semnificativ, cu o remarcă specială asupra
evoluției spectaculoase înregistrate în anii 2006 și 2007. De asemenea, trebuie să
remarcăm faptul că în ultimii trei ani ai perioadei de analiză se înregistrează un nivel
relativ constant al acestui indicator, fiind de dorit ca, în viitorul apropiat să se adopte
o serie de politici macroeconomice prin care să fie stimulate aceste investiții.
În cazul exporturilor României, analiza seriei de date este una ceva mai
complexă. Astfel, se remarcă o tendință generală de creștere a valorilor acestui indicator
macroeconomic, aceasta fiind totuși marcată de o perioadă de sincopă la nivelul anului
2009, atunci când efectele profunde ale crizei economico – financiare internaționale au
condus la o diminuare a exporturilor românești. De asemenea, putem observa și faptul
că, în cazul exporturilor, ritmul de creștere din ultimii trei ani este unul semnificativ
mai mare comparativ cu cel înregistrat în cazul investițiilor străine directe.
Influenţa investiţiilor străine directe asupra expoluţiei exporturilor va fi
studiată cu ajutorul unui model de regresie liniară simplă, în care exporturile reprezintă

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 73

caracteristica factorială (Yi) iar ISD-urile constituie caracteristica factorială (xi).
Aşadar, modelul stabilit este:
Exp=a+b ISD+ ε
Utilizând o aplicaţie software, am analizat evoluţia celor doi indicatori pe perioada
considerată, atât prin reprezentare grafică, cât şi prin utilizarea statisticilor descriptive.

Principalele teste statistice efectuate asupra evoluţiei ISD din România în

perioada 1990 -2015

Din analiza efectuată şi reprezentarea grafică rezultă că pentru perioada supusă

analizei valoarea medie a ISD-urilor care au intrat în România a fost de 24989 milioane
euro. În realizarea acestui proces de investiţii străine directe, amplitudinea este suficient
de relativă deoarece aceasta a oscilat de la valoarea de 5116 milioane euro, la 62666
milioane euro când s-a înregistrat ca sold al investiţiilor străine directe în 2015.
De asemenea, testele statistice relevă faptul că în cazul ISD-urilor variaţia şi
distribuţia valorilor anuale este una nesimetrică această afirmaţie bazându-se pe faptul
că valoarea diferită de zero a testului Skewness 0,73 şi a celui Kurtosis 1,82 relevă o
evoluţie asimetrică.
În urma acestei analize este important de menţionat că distribuţia valorilor
anuale a investiţiilor străine directe în ţara noastră este oarecum asemănătoare cu cea
a Produsului Intern Brut şi exporturilor realizate în ţara noastră.

74 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 2016

Principalele teste statistice efectuate asupra evoluţiei exportului din România în
perioada 1990 – 2015

Din datele rezultate ca urmare aplicării testelor statistice, rezultă că, în

perioada analizată 1990-2015, valoarea medie anuală a exporturilor realizate în
România a fost de 24991,98 milioane euro.
În cazul exporturilor, diferenţa între valoarea minimă înregistrată în anul
1990 de 4959,16 milioane euro şi cea de 67960,63 milioane euro realizată în 2015
este deosebit de mare. În această perioadă, anul 1995 reprezintă un punct sensibil
care s-a datorat unor situaţii în schimbarea legislaţiei interne din ţara noastră în care
s-au desfiinţat întreprinderile de comerţ exterior, în care comerţul exterior a început
să fie practicat de fiecare societate comercială şi astfel, a înregistrat o valoare deosebit
de mică. De fapt, până în anul 2000, evoluţia exporturilor a fost deosebit de redusă
deoarece, calitatea produselor, cerinţele pieţelor externe, europene sau mai larg, pe
plan mondial au crescut şi din această cauză multe exporturi s-au diminuat.
Nu trebuie să uităm nici faptul că imediat după 1990, România a renunţat la piaţa
oferită de CAER şi, în felul acesta, exporturile s-au redus deoarece relaţiile comerciale
cu fostele ţări comuniste s-au diminuat iar în unele cazuri chiar s-au închis. Iată deci, că
simpla analiza pe baza aplicării testelor ne indică evoluţia acestui indicator. În altă ordine
de idei, pe baza valorilor stabilite pentru testul Skewness 0,74 şi Kurtosis 2,29 diferite
de zero, rezultă că evoluţia exportului a fost nesimetrică şi influenţată probabil, şi de alţi
factori nu numai de realizarea investiţiilor străine directe în ţara noastră.
Pentru a analiza legătura dintre cei doi indicatori menționați mai sus, am
realizat un model econometric de regresie care a utilizat exporturile drept variabilă
dependentă (rezultativă), iar investițiile străine directe drept varibilă explicativă
(factorială). Astfel, am surprins modalitatea efectivă în care o creștere a valorii ISD-
urilor în țara noastră a condus la o majorare a valorii exporturilor.
Identificarea tipului de model care poate fi efectiv utilizat s-a realizat prin
procedeul grafic, fiind identificate perechile de puncte ISD-Export. Pe baza acestei
reperezentări am stabilit faptul că un model liniar de regresie poate reflecta cu succes
legătura dintre indicatorii supuși cercetării.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 75

 Corelograma Investiţii Străine Directe-Export

Utilizând instrumentarul informatic econometric și metoda celor mai mici

pătrate ca modalitate de determinare a parametrilor am obținut rezultate practice
prezentate în cele ce urmează.

Rezultatele estimării parametrilor de regresie

Pe baza variabilelor rezultate în urma utilizării programului informatic, am

obţinut modelul de regresie:
EXPORT = 3885,629 + 0,844*FDI
După cum se poate observa, modelul reflectă legătura directă și puternică
existentă între nivelul exporturilor şi al investițiilor străine directe din țara noastră.
Astfel, putem concluziona faptul că o creștere cu o unitate monetară a ISD va conduce

76 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 2016

la o majorare semnificativă, cu 0,844 unități monetare, a valorii exporturilor și implicit
la o creștere economică.

Concluzii
Se poate observa însă și valoarea ridicată a termenului liber (C = 3885,629),
care indică faptul că există și alți factori ce pot influența valoarea exporturilor
românești, fiind foarte important ca și aceștia să fie luați în considerare la momentul
elaborării politicilor macroeconomice.
În ceea ce privește validitatea unui astfel de model se poate remarca faptul
că acesta este unul mai mult decât corespunzător, valorile testelor R2 și R2 ajustat
fiind superioare nivelului de 75%. Riscul aferent utilizării practice a acestui model
se apropie suficient de mult de valoarea nulă, ceea ce îl face perfect compatibil cu
utilizarea sa practică în analizele macroeconomice.

Bibliografie
1. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. (2016). Analiza evoluţiei schimburilor
comerciale internationale ale României/ Analysis of the Evolution of Romanian Foreign
Commercial Exchange, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 3/2016, pp. 73-81/82-90
2. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Niţă Georgiana, Sacală, C. (2015). Study on evolution of
foreign direct investment flows – model analysis, Romanian Statistical Review Supplement, No.
10, pp. 120-127
3. Anghelache, C. (2014). România 2014. Starea economica pe calea redresării” , Editura
Economică, Bucureşti;
4. Boudier - Bensebaa, F. (2005). FDI-asissted development in the light of the investment
development path paradigm: Evidence from Central and Eastern European countries, Conferinţa
AFSE, Clermont Ferrand, Transnational Corporations, Vol. 17, No. 1 (April 2008), p.37-63
5. Chirila – Donciu, E. (2013). Determinants Of Foreign Direct Investment Development,
Centre for European Studies, Alexandru Ioan Cuza University in its journal CES Working
Papers. Volume (Year): 5(4) (2013), Issue (Month): 4 (December), pp. 465-473
6. Giurgiu, A. (2010). An Overview Of The General Evolution Of The Romanian Foreign Trade
After 1989, While Trying To Join The Eu (I), University of Oradea, The Journal of the Faculty
of Economics – Economic, Volume (Year): 1 (2010), Issue (Month): 1 (July), pp. 53-58
7. Ilie, G. (2015). Investiţii internaţionale, Ediţia a III-a, revizuită şi adăugită, Editura
Universitară, Bucureşti
8. Masso, J., Varblane, U., Vahter, P. (2007). The impact of outward FDI on homecountry
employment in a low cost transition economy, University of Tartu Faculty of Economics and
Business Administration, pp.2-38
9. Okhrimenko, O., Manaenko, I. (2014). Determinants Of Investment Support: Principles, Mechanisms,
Efficiency, Economics of Development, Volume (Year): 69 (2014), Issue (Month): 1 (), Pages: 34-40
10. Popielas, M. (2012). Harmonization Of Investment Services In The European Union - The
Example Of Investment Funds, Oeconomia Copernicana, Volume (Year): 3 (2012), Issue
(Month): 1 (March), Pages: 73-88
11. Prelipceanu, R. (2006). Investiţíile străine directe şi restructurarea economiei româneşti în
contextual integrării europene, Editura Lumen, Iaşi
12. Stock, J., Watson, M. (2006). Introduction to econometrics, Pearson Education, ISBN
9780321442536
13. Zaman, Gh. şi alţii (2011). Aspecte ale impactului ISD din România asupra exporturilor şi
dezvoltării durabile”, Revista Română de Economie, vol. 33/2011, pp.21-58

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2016 77