9.

SERII NUMERICE

9.1. Noțiune de serie numerică. Convergență. Proprietăți

Definiția 9.1. Fie {un }n ∈ N ¿

un șir de numere reale. Se numește serie de numere reale
expresia
∞
∑ un= u1 +¿u2+¿ u3+⋯+¿ un+⋯ ¿¿¿
n=1 ,
unde numărul un se numește termenul general al seriei.
n
∑ uk = u1+ ¿ u2 +⋯+¿ un ¿¿
Suma finită k=1 se numește sumă parțială, iar {Sn} se numește șirul
sumelor parțiale.
Exemple.
∞
1 1 1 1 1
1− + − +⋯+(−1)n−1 ¿ +⋯= ∑ (−1)n−1
2 3 4 n n
a) n=1 ;
∞
1 1 1 1 1
1+ + 2 + 3 +⋯+ n−1 +⋯= ∑ n−1
2 2 2 2 n=1 2
b) ;
∞
1 1 1 1 1
+ + 3⋅4 +⋯+ +⋯= ∑
1⋅2 2⋅3 n⋅(n+1) n=1 n⋅(n+1)
c) .
∞
∑ un
Definiția 9.2. Se spune, că seria n=1 este convergentă dacă șirul sumelor parțiale {Sn}
asociat seriei converge către numărul reală S, care se numește suma seriei. În caz contrar,
spunem că seria este divergentă.
∞
∑ un S=lim S n .
Altfel spus, seria n=1 este convergentă dacă există limita finită n →∞
1 1 1 1
+ + 3⋅4 +⋯+ +⋯
Exemple. a) Seria 1⋅2 2⋅3 n⋅(n+1) este convergentă.
Într-adevăr, șirul de sume parțiale este:
1 1 1 1 1 1 1 1
S 1= =
1⋅2 2 ,
S 2= +
1⋅2 2⋅3 ( )( )
= 1− + − =1− ,⋯,
2 2 3 3
1 1 1 1
S n= + + 3⋅4 +⋯+
1⋅2 2⋅3 n⋅(n+1) =

( 12 )+( 12 − 13 )+( 13 − 14 )+⋯+( 1n − n+11 )=1− n+11 .

= 1−

1
lim S =lim (1−
n+1 )
n =1
Aplicănd definiția 9.2, avem: n→∞ n→ ∞ , concludem că seria converge, iar
suma ei este egală cu 1.
 n−1
b) Seria 1−1+1−1+⋯+(−1) +⋯ (seria oscilantă) este divergentă, deoarece șirul
sumelor parțiale S 1 =1, S2 =0 , S3 =1 , S 4 =0 , … nu are limită.
∞
∑ qn=1+ q+q 2+⋯+ qn+⋯
c) Fie q un număr real pozitiv. Seria n=1 se numește serie
geometrică cu rația q. Dacă q≠1 sumele parțiale sunt:
2 n+1
1−q 1−q
S 1 =1, S2 =1+q= ,⋯, S n+1 =1+q+q 2 +⋯+q n+1=
1−q 1−q . Atunci, trecînd la limită,
obținem
1−q n+1 1 qn+1
lim Sn+1 =lim = −lim
n→∞ n→∞ 1−q 1−q n →∞ 1−q . Vom determina valoarea limitei în dependență de rația
q.
q n+1
lim =0
 Dacă |q|¿ 1 , atunci n→∞ 1−q , și deci seria geometrică este convergentă, iar suma
∞
1
∑ qn=1+q+q 2+⋯+qn+⋯= 1−q
ei n=1 .
 Pentru q=±1 seria geometrică este divergentă.
∞
∑ qn=±∞
 Dacă |q|¿ 1 seria diverge și n=1 .
Observația 1. Dacă într-o serie convergentă se schimbă ordinea a unui număr finit de termini,
atunci seria nouă deasemenea este convergentă cu aceiași sumă. Scimbarea ordinei a unui număr
finit de termini într-o serie divergentă conduce la o serie divergentă.
Observația 2. Dacă la o serie se adaugă sau se înlătură un număr finit de termini, aceasta nu
influențează asupra convergenții sau divergenții acesteia.

Teorema 9.1 (condiția necesară de convergență). Dacă seria

∞
∑ un= u1 +¿u2+¿ u3+⋯+¿ un+⋯ ¿¿¿
n=1 este convergentă, atunci limita termenului general al ei tinde la 0,
cînd n tinde la ∞, adică
lim un =0
.
n→∞

Condiția data este o condiție necesară, dar și nu suficientă. Să considerăm seria armonică
∞
1 1 1 1 1
1+ + + +⋯+ +⋯= ∑
2 3 4 n n=1 n .
1
lim un =lim =0
Se observă că deși condiția necesară de convergență se respectă ( n→∞ n→ ∞ n n ), seria însă
n n
1 n+ 1
lim 1+ =e
este divergentă. Într-adevăr. Anterior am văzut, că n→∞ n , sau
( ) lim
n→∞
( )
n
=e
. De
aici rezultă inegalitățile
n n

( n+1n ) <e , ln ( n+1n ) <ln e , n⋅ln ( n+1n )<1 , 1n >ln ( n+1n ) , 1n >ln(n+1 )−lnn .
Înlocuind în ultima inegalitate n cu 1,2,3,…, n-1, obținem:
1>ln2, 1/2>ln3-ln2, 1/3>ln4-ln3,…,1/n>ln(n+1)-lnn.
1 1 1 1
1+ + + +⋯+ >ln( n+1)
Adunănd aceste inegalități avem: 2 3 4 n , sau suma parțială
S n >ln(n+1 ) .
lim ln ( n+1)=∞
Dar n→∞ , deci seria armonică este o serie divergentă.

lim un ≠0
Consecință. (condiția suficientă de divergență a seriei). Dacă n→∞ , sau această
limită nu există, atunci seria este divergentă.
∞ ∞
∑ un= u1 +¿u2+¿ u3+⋯+¿ un+⋯ ¿¿¿ ∑ v n= v1 +¿v 2+¿v 3+⋯+¿v n+⋯ ¿¿¿
Teorema 9.2. Fie seriile n=1 și n=1
( 1) ( 2)
două serii convergente către S , respectiv S . Atunci:
∞
∑ (c⋅un ) ( 1)
1) seria n=1 (c=const) converge către c⋅S ;
∞
∑ (un ± v n)
este convergentă către S ±¿ S ¿ ;
(1) (2 )
2) Seria n=1

3) Dacă un ¿ v n
( 1)
, atunci S ¿ S
(2 )
.