Sunteți pe pagina 1din 3

A. Criteriul lui D’Alambert.

Fie toţi termenii seriei u1 +u 2 +u3 + .. .+un +⋯ sunt pozitivi şi pentru n ∞ există
limita raportului termenului un+1 către termenul un şi această limită este egală cu numărul l, adică
un+1
lim =l
n→∞ un .
Atunci dacă:
1. l1, apoi seria converge;
2. l>1, apoi seria diverge;
3. l=1, atunci seria poate să fie convergentă dar poate fi şi divergentă. Criteriul nu dă
răspuns în acest caz.

Exemple. Seria armonică:



n n+1 n
∑ 2n+1 un+1 = n+2
, un = n+1
a) n=1 . Aici 2 2 și deci conform criteriului D’Alembert avem:
n+ 1
un+1 2n+2 1
lim =lim = <1
n→∞ un n→∞ n 2
2n+1 . Seria converge.
n+1
5
un+1 (n+1)2
∞ n
5 5 n+1
5 n lim =lim =5>1
∑ 2 un+1 = , un = 2 n→∞ u n n→∞ 5
b) n=1 n . Avem (n+1)2 n . n2 . Seria diverge.
1
un+1 n+1
1 1 1 lim =lim =1
1+ + +. ..+ +. .. 1 1 n→∞ u n→∞ 1
un+1 = ,u= n
c) 2 3 n . Aici n+1 n n și n . Criteriul
D’Alembert în acest caz nu dă un rezultat concret, dar anterior, folosind alte metode s-a
demonstrat că seria armonică este divergentă.

B. Criteriul rădăcinii (Cauchy).



∑ un n
lim √ un =l
Fie seria cu termeni pozitivi n=1 astfel încît există limita n→∞ . Atunci: 1).
dacă l < 1, atunci seria este convergentă; 2). dacă l > 1, atunci seria este divergentă.

∞ n+1 n
∑ 35 n ⋅( 23 n+1
n+2 )
Exemplu. Să se cerceteze la convergență seria: n=1 .
n+1 n ∞ n n

3 2 n+1 3 2 n+1
Rezolvare. Așa cum n=1
(
⋅ )
∑ 5 n 3 n+2 =3⋅∑ n⋅ 3 n+2
n=1 5
( ) Aplicăm criteriul rădăcinii lui
∞ n n
∑ 35n⋅ 2n+1
( )
3n+2
Cauchy la seria n=1 . Avem:
3n 2 n+1 n 3⋅(2 n+1) 6
n→ ∞
n
l=lim √un =lim n⋅
n →∞ 5 √
n
=lim ( ) = <1
3 n+2 n →∞ 5⋅(3 n+2) 15 .
Deci această serie este convergentă și atunci reeșind din teorema 9.2 și seria inițială este
convergentă.

∑ un
C. Criteriul integral a lui Cauchy. Dacă termenii seriei cu termeni pozitivi n=1
pot fi reprezentați ca valorile unei funcții f(x) monoton descrescătoare pe [1,∞), astfel încît
u1 =f (1 ), u 2=f (2), . .. , un =f (n), . .. , atunci:


∫1 f (x)dx ∑ un
1). dacă converge, atunci și seria n=1 converge;

2). dacă
∫1 f (x)dx diverge, atunci și seria diverge.

y=f(x)

u1 u2 u3
1 2 3 4 n-1 n x

Din reprezzentarea geometrică observăm, că are loc inegalitatea dublă


f(2)1+f(3)1+…+ f(n)1+…<
∫1 f (x)dx < f(1)1+f(2)1+…+f(n-1)1+…,

S n−u1< 1 f ( x)dx<Sn−un

sau pentru sumele parțiale . Dacă integrala improprie converge,
atunci există limita sumelor parțiale și deci și seria converge. Dacă integrala improprie diverge,

adică
∫1 f ( x)dx=∞ , atunci Sn tinde la ∞ și ca urmare seria diverge.
Exemplu. Să se cerceteze convergența seriei

1 1 1 1 1
∑ = + + +⋯+ ¿ +⋯
n=2 n ln n
2 ln 2 3 ln 3 4 ln 4 n ln 4
.
Rezolvare. Vom aplica criteriul integral Caushy. Funcția 1/(xlnx) satisface condițiile teoremei pe
intervalul [2,∞) și atunci calculăm integrala improprie
∞ dx b dx
∫2 x ln x =lim ∫ 2 x ln x
=lim ln|ln x||b2 =∞
b→ ∞ b→∞ . Deoarece integrala este divergentă și seria cercetată
este divergentă

S-ar putea să vă placă și