Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
01 Introducere in Electronica
01 Introducere in Electronica
Paşca Sever
INTRODUCERE ÎN ELECTRONICĂ
Prof. Dr. Ing. Sever Paşca
Catedra de Electronică Aplicată şi Ingineria Informaţiei
Facultatea Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Introducere în electronică
2
Conţinutul cursului
Definirea
e ea şşi p
prezentarea
e e ta ea p
principalelor
c pa e o pproprietăţi
op etăţ a ale
e se
semnalelor
aeo
sinusoidale modulate
Introducere în electronică 1
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
3
Definiţii
Introducere în electronică
4
Istorie
Termenul electronică apare prima oară într-un ziar american în 1904
Domeniul electronicii a apărut odată cu obţinerea fasciculului de
electroni de către JJ.W.Hittorf
W Hittorf în 1869,
1869 când ss-au
au experimentat primele
dispozitive electronice
Devine un domeniu independent la începutul secolului XX odată cu
realizarea primelor dispozitive electronice neliniare de circuit (tuburile
electronice cu vid):
1904 – dioda cu vid (John Flemming)
1906 – trioda (Lee de Forest)
1919 – tetroda
d (W(Walter
l S Schottky)
h k )
1928 – pentoda
1932 – heptoda
1933 – hexoda
deceniul 3 – tuburile cu gaz
Introducere în electronică 2
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
5
Istorie (cont.)
O etapă nouă după cel de-al 2-lea război mondial odată cu apariţia
dispozitivelor semiconductoare:
1948 – tranzistorul, în laboratoarele Bell Telephone (John Barden,
W lt Bratain,
Walter B t i William
Willi Sh
Shockley)
kl )
1952-53 – Tranzistorul cu efect de câmp (Shokley, Pearson)
1953 – tranzistorul unijoncţiune (Lask)
1956-58 tiristorul (E. Moll, Tanenbam)
Următoarea etapă importantă deschisă de apariţia circuitelor integrate
(unul dintre cel mai evoluat reprezentant fiind microprocesorul):
1958/1959 – circuitul integrat (independent firmele americane
Texas Instruments/Fairchild)
1962 – circuitul
i i l iintegrat MOS ((metal-oxid-semiconductor)
l id i d )bbazat pe
TEC
1967 – prima memorie semiconductoare
1971 – prima memorie MOS peste 1 kilobit
1972 – prima memorie nevolatilă
1971 – prima familie de microprocesoare (firma Intel)
1976 – primul microcalculator “single chip”
Introducere în electronică
6
Concluzii
La ora actuală se utilizează cu prioritate dispozitivele electronice
semiconductoare, celelalte tipuri restrângându-şi continuu aria de
folosire, datorită în principal:
G b it l i mic
Gabaritului i
Greutăţii reduse şi implicit consumului mic de materiale
Fiabilităţii sporite
Duratei de viaţă mult mai lungi
Consumului redus de energie
Preţului mic de producţie datorită caracterului de masă al fabricaţiei
Totuşi, mai există unele domenii sau aplicaţii în care tuburile mai au un
cuvânt de spus:
Aparatele care trebuie sa lucreze în medii cu radiaţii puternice
Generatoare speciale (de putere şi frecvenţă mare – tuburi
Roentgen, magnetroane etc.)
Tuburile cinescop (monitoare şi televizoare) şi catodic
(osciloscoape)
Nu se poate concepe progresul tehnic din orice domeniu fără
electronică.
Introducere în electronică 3
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Semnale electrice
Introducere în electronică
8
Semnale electrice
Definiţie matematică
Fie T o mulţime înzestrată cu o relaţie de ordine totală ≤, numită mulţime
de momente.
Dacă M este o mulţime oarecare fixată, atunci prin semnal definit pe
mulţimea-timp T cu valori în M se înţelege orice aplicaţie
x : T → M, t → x(t),
Care asociază fiecărui moment t T un element x(t) din M, bine
determinat, numit eşantionul semnalului x la momentul t.
Observaţii:
Această definiţie este restrictivă (de exemplu, nu cuprinde semnalele
multidimensionale
ltidi i l şii nici
i i iimpulsurile),
l il ) d dar constituie
tit i o b
bază
ădde di
discuţie
ţi şii
arată că studiul semnalelor este strâns legat de studiul funcţiilor, de analiza
reală şi complexă, ca şi de analiza funcţională, pentru T şi M particulare.
Deşi nu este obligatoriu, mulţimea T este de cele mai multe ori timpul. În
astfel de situaţii, un semnal se reprezintă ca orice funcţie matematică în care
pe orizontală se reprezintă timpul (momentele de timp din mulţimea T) iar pe
verticală mărimea fizică (valorile din mulţimea M).
Introducere în electronică 4
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
9
Semnale electrice
Introducere în electronică
10
Semnale electrice
Observaţie:
Orice semnal poate fi aproximat printr-un număr finit de eşantioane
având valori cuantizate pe un număr finit de niveluri. Discretizarea (trecerea
de la valori continue la valori finite) în timp, adică în mulţimea T de definiţie a
semnalului) se face prin eşantionare, iar în valoare, adică în mulţimea M în
care ia valori semnalul, se face prin cuantizare. Acest operaţii sunt esenţiale
în reprezentarea (codificarea) numerică a semnalelor, care asigură
posibilitatea de stocare, prelucrare şi transmisie de informaţie, prin
mijloacele cele mai perfecţionate actuale (sub formă digitală).
Introducere în electronică 5
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
11
Semnale electrice
Reprezentarea semnalelor
Introducere în electronică
12
Semnale electrice
Observaţii:
Ambele tipuri de semnale sunt aproape întotdeauna semnale continue
în timp cu valori continue.
continue
În sistemele electronice reale, fie că sunt digitale sau analogice,
semnalele sunt întotdeauna continue în timp cu valori continue. Dar,
semnalele pot fi reprezentate pentru simplificare în una din cele 4 tipuri
prezentate anterior.
Caracteristicile semnalelor digitale şi analogice vor fi prezentate ulterior
într-un subcapitol separat.
Introducere în electronică 6
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
13
Semnale electrice
Clasificarea semnalelor
după dependenţa lor de alte evenimente
S
Semnale l d
deterministe
t i i t
(ale căror valori sunt bine determinate)
Semnale aleatoare / întâmplătoare
(ale căror valori pot fi prezise doar cu o anumită probabilitate)
Observaţii:
Semnalele reale sunt întotdeauna aleatoare (au cel puţin o componentă
aleatoare, zgomotul).
Semnalele deterministe sunt de fapt idealizări matematice absolut
necesare pentru înţelegerea celor aleatoare şi pentru analiza
simplificată a proceselor reale.
Introducere în electronică
14
Semnale electrice
Observaţii:
Modul de transmisie utilizat depinde de caracteristicile informaţiei, de
mediul prin care se transmite informaţia (cabluri electrice, optice, aer,
apă etc
etc.),
) de performanţele dorite pentru transmisia informaţiei (distanţă
(distanţă,
zgomote admise, distorsiuni, erori acceptabile etc.)
Informaţia transmisă poate fi atât sub formă continuă (analogică) cât şi
sub formă discretă (digitală/numerică). Exemplificările următoare vor fi
făcute pentru semnale continue.
Caracteristicile semnalelor modulate vor fi prezentate ulterior într-un
subcapitol separat.
Introducere în electronică 7
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
15
Introducere în electronică
16
Semnale digitale şi analogice
Introducere în electronică 8
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
17
Semnale digitale şi analogice
Introducere în electronică
18
Semnale digitale şi analogice
Semnale analogice
Semnalele analogice pot fi definite ca fiind variaţii continue de tensiune
sau curent situate într-un anumit interval, p
permanente în timp.p
Semnalele sunt procese aleatoare. În caz contrar, ele sunt perfect
cunoscute dinainte şi, ca urmare, nu prezintă interes în a fi transmise,
măsurate etc. Orice expresie analitică a unui semnal trebuie să conţină cel
puţin o componentă aleatoare care să-i dea acea caracteristică de
necunoaştere, care o transformă dintr-o mărime complet cunoscută şi care
poate fi generată local pe baza unei anumite reguli, într-o mărime care
trebuie observată şi urmărită pentru a-i afla evoluţia.
semnal anterioare în raport
Toate valorile unui semnal,
cu un moment de timp dat, reprezintă "istoria"
sau trecutul acestuia. Practic la toate
semnalele, valorile s(t), anterioare momentului
de timp dat, contribuie, sub o formă oarecare, la
stabilirea valorii semnalului la momentul .
Semnalele sunt în general funcţii de timp
controlate de istoria lor.
Introducere în electronică 9
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
19
Semnale digitale şi analogice
Introducere în electronică
20
Semnale digitale şi analogice
n
Spectrul are 2 componente: spectrul de amplitudini respectiv spectrul de
fază definite de modulul respectiv faza numărului complex C jn 0
C n C jn 0 n 0
Introducere în electronică 10
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
21
Semnale digitale şi analogice
Observaţii:
• Aceste relaţii asigură o corespondenţă unică între un semnal şi spectrul
său. Pentru un semnal dat există un spectru unic şi invers.
• Este de asemenea important de remarcat că determinarea spectrului unui
semnal nu este posibilă fără a cunoaşte complet evoluţia în timp a acestuia.
Introducere în electronică
22
Semnale digitale şi analogice
Introducere în electronică 11
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
23
Semnale modulate
Introducere în electronică
24
Semnale modulate
Introducere în electronică 12
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
25
Semnale modulate
Introducere în electronică
26
Semnale modulate
Exemplificarea
semnalelor
modulate
a) Semnal modulator
(de joasă frecvenţă);
b) Semnal MA;
c) Semnal MP;
d) Semnal MF.
Introducere în electronică 13
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
27
Semnale modulate
Modulare / demodulare
Obţinerea semnalului modulat din semnalul purtătoare si semnalul
modulator se numeşte modulare.
Introducere în electronică
28
Semnale modulate
F ( t ) A0 1 f ( t )cos( 0 t 0 )
Introducere în electronică 14
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
29
Semnale modulate
f (t ) kS (t ) m cos( m t m )
caz în care expresia oscilaţiei armonice devine:
F (t ) A0 1 m cos( m t m )cos(0t 0 )
Introducere în electronică
30
Semnale modulate
Introducere în electronică 15
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
31
Semnale modulate
Introducere în electronică
32
Semnale modulate
Introducere în electronică 16
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
33
Semnale modulate
Introducere în electronică
34
Semnale modulate
Printr-o prelucrare şi analiză similară cu cea de la semnalul modulat în
amplitudine, şi această oscilaţie se poate descompune în două oscilaţii de
frecvenţă ω0 defazate cu π/2 una faţă de cealaltă, ale căror amplitudini sunt
funcţii
ţ periodice
p de timp,
p având expresiile:
p
V0 cos sin( m t m )
V0 sin sin( m t m )
Fiecare din aceste funcţii se poate dezvolta în într-o serie Fourier din
care rezultă că o oscilaţie MF sau MP modulată cu un semnal sinusoidal de
frecvenţă fm, este formată din purtătoare de frecvenţă f0 şi o infinitate de
componente laterale de frecvenţe:
Introducere în electronică 17
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
35
Introducere în electronică
36
Componente, circuite, sisteme şi echipamente electronice
Componente electronice
Componenta electronică – un element (dispozitiv) care permite
trecerea curentului electric după o anumită lege de variaţie şi este
caracterizată de o relaţie (o funcţie matematică) între tensiunea care i se
aplică la borne şi curentul care circulă prin ea.
Introducere în electronică 18
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
37
Componente, circuite, sisteme şi echipamente electronice
Introducere în electronică
38
Componente, circuite, sisteme şi echipamente electronice
Circuite
Circuit electric - Un ansamblu de componente pasive interconectate între
ele p
prin intermediul unor conductoare,, care stabileşte ş o relaţieţ matematică între
semnalele obţinute la ieşire şi semnalele aplicate la intrare. Reprezentarea
grafică a acestei relaţii reprezintă caracteristica circuitului. În multe cazuri
circuitul electric conţine şi surse de curent sau/şi de tensiune. Pentru fiecare
componentă în parte este posibil să se determine tensiunea la borne şi curentul
prin componentă prin aplicarea adecvată a Legilor lui Kirchhof şi a Legii lui
Ohm.
Circuit electronic - Un circuit electric care conţine pe lângă elementele
menţionate la circuitele electrice şi componente active de circuit
circuit. Determinarea
tensiunilor şi curenţilor pentru fiecare componentă este o sarcină dificilă datorită
caracteristicilor neliniare ale componentelor active. În anumite condiţii
simplificatoare, componentele active se pot înlocui cu circuite echivalente liniare
(modele) conţinând surse de tensiune şi/sau curent comandate şi elemente
pasive interconectate astfel încât să îndeplinească o anumită funcţie. Circuitele
electronice echivalente în care componentele active au fost înlocuite cu
circuitele lor echivalente pot fi tratate similar cu circuitele electrice.
Introducere în electronică 19
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
39
Componente, circuite, sisteme şi echipamente electronice
Introducere în electronică
40
Componente, circuite, sisteme şi echipamente electronice
Sisteme electronice
Un sistem electronic este un ansamblu
format din mai multe circuite electronice
interconectate între ele care îndeplinesc o
anumită funcţie bine stabilită.
Introducere în electronică 20
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Introducere în electronică
41
Componente, circuite, sisteme şi echipamente electronice
Echipamente electronice
Echipamentele electronice sunt formate din unul sau mai multe circuite
şi/sau sisteme electronice, construite unitar, destinate să funcţioneze
independent pentru rezolvarea unei aplicaţii concrete.
Introducere în electronică 21