Sunteți pe pagina 1din 4

Examen la Integrarea economică europeană

Tema: Tratatul de la Amsterdam (1997)


Tratatul de la Amsterdam este unul dintre principalele tratate care au format
baza juridică a construţiei UE. În martie 1996, s-a deschis la Torino (Italia) o
Conferință interguvernamentală în scopul revizuirii Tratatului privind Uniunea
Europeană. Tratatul ulterior de la Amsterdam de modificare a Tratatului UE, a
Tratatelor de instituire a Comunităților Europene şi a anumitor acte conexe a
fost semnat în prezența Preşedintelui Parlamentului European, José María Gil-
Robles.

Odată cu intrarea sa în vigoare în mai 1999, procedura de codecizie a fost


simplificată , iar domeniul său de aplicare a fost extins. Parlamentul avea acum
dreptul de a aproba Preşedintele Comisiei. Tratatul de la Amsterdam a
amendat Tratatul de la Maastricht, fără însă a-l înlocui. Scopul lui inițial a fost
de a asigura capacitatea de acțiune a UE și după extinderea spre est.
Reformarea profundă a UE a eșuat însă , fă câ nd necesare alte mă suri. Tratatul
a extins drepturile Parlamentului European în sensul coparticipă rii
acestuia la procesul decizional. Procesul codecizional fusese deja specificat
în Tratatul de la Maastricht, aducâ nd parlamentul la același nivel cu
Consiliul de Miniștri.

Prin Tratatul de la Amsterdam dreptul parlamentului de participare la


luarea deciziilor a fost extins în toate domeniile în care Consiliul de
Miniștri hotă ră ș te cu o majoritate calificată . Excepție face de la această
regulă politica agrară – domeniul cel mai costisitor al UE. Drepturile
Parlamentului European au fost extinse și în procesul de desemnare a
membrilor Comisiei Europene: Parlamentul nu numai că trebuie să fie de
acord cu numirea membrilor acesteia, ci și cu numirea preș edintelui
comisiei. Datorită creșterii șomajului în Europa tratatele conțin pentru
prima dată elemente de politică ocupațională . Chiar dacă această politică
ră mâ ne o sarcină a statelor membre, s-a stabilit totuși o mai bună
coordonare a mă surilor individuale luate de acestea.

Rolul tratatului:

 A actualizat și a clarificat Tratatul de la Maastricht privind Uniunea


Europeană
 Modificările substanțiale introduse au fost menite, de asemenea, să
pregătească UE pentru viitoarea sa extindere.

Tratatul stabilește următoarele obiective ale UE:

 promovarea progresului economic și social, a unui nivel ridicat de ocupare


a forței de muncă și a uneizvoltări durabile și echilibrate;

 afirmarea identității UE pe scena internațională;

 consolidarea drepturilor și intereselor resortisanților UE;

 menținerea și dezvoltarea UE ca spațiu de libertate, securitate şi justiţie;

 menținerea și dezvoltarea corpusului legislației UE;

Politica externă este consolidată prin:

 facilitarea adoptării de strategii comune, acțiuni comune, poziții comune și


printr-o cooperare mai sistematică între țările UE;

 includerea tuturor problemelor legate de securitatea UE, inclusiv


dezvoltarea treptată a unei politici de apărare comune, în cadrul PESC;

 dezvoltarea unor legături mai strânse cu organizația pentru


apărare, Uniunea Europei Occidentale

 cerința ca statele membre să își coordoneze pozițiile în cadrul


organizațiilor internaționale, îndeosebi în cadrul Organizaţiei Naţiunilor
Unite;

 crearea funcției de Înalt Reprezentant pentru plotica eternă şi de securitate


comună – rol conferit secretarului general al Consiliului;

 înființarea unei unități de planificare a politicii și de alertă rapidă.

Guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în


anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva
cooperare:

 să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia;

 să nu fie utilizată decât în ultimă instanță;

 să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE;

 să nu afecteze acquis-ul comunitar;


 să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor
țărilor neparticipante.

Aspecte instituționale

 Procedura legislativă

 procedura de codecizie, prin care guvernele din UE, hotărând cu


majoritate calificată, și Parlamentul European adoptă împreună
legislația, este extinsă la majoritatea domeniilor de politică și se
stabilesc norme clare pentru gestionarea oricăror diferende prin
intermediul comitetul de conciliere

 Parlamentul European

 are un prag maxim de 700 de membri;

 elaborează un proiect de procedură uniformă pentru alegerile


europene;

 stabilește statutul și condițiile generale de exercitare a funcțiilor


membrilor săi;

 votează pentru a aproba desemnarea președintelui Comisiei


Europene și a celorlalți membri ai Comisiei ca organism.

 Comisia Europeană

 într-o Uniune Europeană cu până la 20 de state membre, fiecare


țară ar urma să aibă câte un comisar, cu condiția să se fi
convenit în cadrul Consiliului asupra voturilor ponderate
naționale;

 cu cel puțin un an înainte de aderarea celui de al 21-lea stat


membru, cadrul instituțional al UE ar trebui revizuit în mod
cuprinzător.

Tratatul simplifică diversele tratate ale UE prin modificarea sau eliminarea a peste 50
de articole caduce și renumerotarea celor rămase pentru a le face mai lizibile.

Lungu Valeria

Turism

S-ar putea să vă placă și