P O R T U L A N T I C T O M I S ŞI P E N I N S U L A S U B M E R S A T O M I S ,

O AŞEZARE G E T O - D A C I C A A N T E R I O A R A S O S I R I I
NAVIGATORILOR GRECI

Cercetări de arheologie submarină

de C O N S T A N T I N SCARLAT

Cercetările în d o m e n i u l istoriei martime 1

au reprezentat o intensă preocupare
în rîndul m a r i n a r i l o r români şi o p u t e m privi atît c a o tradiţie, cît şi c a o ade­
vărată pasiune marinărească. I n ultimul timp, cu ajutorul cercetărilor submarine
istoria maritimă a obţinut noi izvoare de d o c u m e n t a r e pentru perioada veche şi
străveche, referitoare atît la navigaţie 2
şi amenajările portuare 3
de pe ţărmul
de vest al Mării Negre, zona litoralului României, cît şi la existenţa autohto­
nilor geto-daci pe aceste meleaguri d i n cele m a i v e c h i t i m p u r i . 4

In continuarea prezentării descoperirilor submarine d i n zone portuare antice

începută în anii precedenţi, prezenta comunicare se referă la portul Tomis, la
peninsula care adăposteşte portul, la autohtonii străvechii aşezări şi la naviga­
torii greci trecători prin Tomis şi temporar localizaţi pentru negoţ la Tomis.
Formele de relief şi amenajările portuare se află astăzi în poziţie submersă . 6

1
L t . c o l . d e marină M i h a i Drăghicescu, I s t o r i c u l principalelor puncte pe Dunăre de la
gura Tisei pînă la mare şi pe coastele mării de la Varna la Odesa, Bucureşti. 1943 ; c o n t r a ­
a m i r a l N . N e g r e s c u , R o l u l marinei in războiul pentru întregirea neamului şl recompensa
finală (icoane şl documente de război), Bucureşti, 1899 ; locotenenţii E u g e n B o t e z (Jean
B a r t ) şi N i c o l a e Klriţescu, Războiul pe Dunăre, Bucureşti, 1905 ; a m i r a l M i h a i l N e g r u , Viaţa
României pe mare şl pe Dunăre, Bucureşti, 1935 ; s u b l o c o t e n e n t S t o i c e s c u , Flotilele in răz­
boaiele pe Dunăre (513 a.H. — 1913 dH.), Constanţa,' 1915, s u m a r în „Buletinul M a r i n e i " , d i n
i a n u a r i e 1925 ; locot. c o m a n d o r C o n s t a n t i n C i u c h i , I s t o r i a marinei române în 18 secole.
Bucureşti, 1906 ; d r . S e r g i u C o l u m b e a n u , L u p t a p e n t r u supremaţia mărilor, E d i t . Ştiinţifică,
Bucureşti, 1973, ş.a.
2
B . K o z l o w s k l , Istoricul navei, E d i t . Ştiinţifică, Bucureşti, 1960, p. 38—107 ; A . R e t i n s c h l ,
Epopeea navelor, E d i t . A l b a t r o s ; Bucureşti, 1972, p. 18—19 ; J e a n - A l b e r t F o e x , L a mer, le plus
grand musée du monde antique, „Science et v i e " , n r . 658, P a r i s , 1972, p. 12—19 ; C o n s t a n t i n
S c a r l a t , „Determinări topografice s u b m a r i n e a s u p r a c o n t u r u l u i ţărmului v e c h i , condiţiile de
navigaţie s p r e T o m i s " , în „Sectorul d e cercetări s u b a c v a t i c e , d i n M u z e u l M a r i n e i Române
— s a l a T o m i s " ; C . S c a r l a t , Cercetări subacvatice — c e t mal nou sector al Muzeului Marinei
Române din Constanţa, în „Revista m u z e e l o r şi m o n u m e n t e l o r " , s e r i a m u z e e , n r . 2, 1974, p. 26—30.
3
C . S c a r l a t , P o r t u l antic Callatis, în A M N , n r . X , 1973, C l u j , p. 529—540.
' P e n i n s u l a submarină d e l a T o m i s oferă dovezi a s u p r a existenţei aşezărilor g e t o - d a c i c e
a n t e r i o a r e s o s i r i i n a v i g a t o r i l o r g r e c i . F a p t u l a fost s e s i z a t , după d e s c o p e r i r e a e l , l a s e s i u n e a
ştiinţifică a M u z e u l u i d e A r h e o l o g i e d i n Constanţa în a n u l 1969, c u precizări făcute l a s e s i u n i l e
următoare d i n 1970—1973. I n u l t i m i i d o i a n i (1972—1973) m a j o r i t a t e a cercetărilor a r h e o l o g i c e
a u început să s e a x e z e p e s t u d i u l e l e m e n t e l o r a u t o h t o n e .
' Submers — e x i s t e n t , staţionar, aflat s u b apă ; emers — d e a s u p r a n i v e l u l u i mării ;
Imersiune — d e p l a s a r e , evoluţie, coborîre s u b apă ; i n t e r s — coborît s u b apă, a d u s s a u a j u n s
în s u b m e r s l u n e , în s e n s u l că η - a e x i s t a t d i n t o t d e a u n a s u b apă.

www.mnir.ro
 a)

b)

Fig. 1 — Conturul reliefului submarin din sud, poziţia bazinului portului antic
faţă de peninsula Constanţa. Identificare sub apă C. Scarlat — 1968.

www.mnir.ro
 P O R T U L A N T I C T O M I S ŞI P E N I N S U L A S U B M E R S A T O M I S 259

Identificarea şi r e p r e z e n t a r e a l o r p e o hartă se bazează pe determinările topogra­

fice submarine proprii 0
din perioada 1968—1969, completate cu descoperirile
făcute pînă l a o r a actuală 7
(fig. 1).

Studiul înglobează atît arheologia clasică generală, cît şi „arheologia navală",

solicitată pentru noi elemente de istorie a navigaţiei şi a construcţiilor portuare.

Urmărind conturul reliefului submarin reprezentat în fig. 2, remarcăm în

zona situată la s u d de cazinoul d i n Constanţa un golf înconjurat de ţărmul
peninsulei. Este o formaţiune de relief natural, care, datorită condiţiilor de adă­
post c o n t r a valurilor d e vînt şi d e h u l ă 8
ce l e oferea pentru staţionarea navelor,
a fost a m e n a j a t ca bazin portuar (fig. 3).

Fundul nisipos a l acestui bazin, fundul propriu-zis a l mării, se află l a o adîn-

cime de 9—10 m şi este înconjurat de ţărmurile peninsulei, înalte şi abrupte,
alcătuite d i n b l o c u r i d e c a l c a r d e formă prismatică (fig. 3 şi 6), c u m u c h i i l e şi feţele
exterioare d r e p t e avînd înălţimea de 1,5 m , l u n g i m e a d e 3 m , lăţimea d e 1,3—1,8 m ,
rostuite p e o direcţie şi s u p r a p u s e în număr d e 3 s a u 4 bucăţi, în funcţie d e o n d u -
laţiile fundului nisipos. înălţimea blocurilor suprapuse este în medie de 5,5 m
(linia superioară a şirului d e b l o c u r i ) . Cele aflate în rîndul superior sînt erodate
de valuri şi multe d i n ele rostogolite d i n lăcaşul l o r în zona c u nisip. Cele de
la bază sînt îngropate p e jumătate în nisip. Aceste şiruri, d i s p u s e ca un perete
vertical ce formează cu suprafaţa mării un unghi de 90°, alcătuiesc cheiurile 9

şi d a n e l e 1 0
pentru acostarea navelor în p o r t u l antic Tomis. E l e se aflau deasupra
nivelului mării 1 1
şi au ajuns 1 2
în poziţie submersă datorită ridicării nivelului

« C . S a r l a t , Topografia submarină, în „Apărarea p a t r i e i " , n r . 3 (6205) d i n 1974, p. 6 ;

M. Chirică şi V . P a v l c a , Navigaţie, E d i t . Militară, Bucureşti, 1959, p. 289—296 şi u r m . ;
G h . I . B a l a b a n , C o n d u c e r e a navei, E d i t , tehnică, Bucureşti, 1963, p. 100—101 ; I . Ştefan, S u b ­
m a r i n u l , E d i t . Militară, 1963, p. 38—84, 180—192 ; G h . S c u r t u , Asigurarea hidrografică a navi­
gaţiei maritime, E d i t . Militară, 1963, p. 26, 65—83, 150—188 ; 232—240 şi d o c u m e n t e l e i n d i c a t e .
' D e s c o p e r i r i l e făcute după a n u l 1969 s e referă atît l a obiectele a r h e o l o g i c e , c i t şi l a r e l i e f u l
s u b m a r i n d i n zonele s i t u a t e l a n o r d şi l a s u d d e Constanţa. Ridicările topografice d i n aceste
zone reprezintă p a r t e a c e a m a l g r e a a lucrării d i n c a u z a t r a f i c u l u i m a r i t i m i n t e n s , c a r e g e n e ­
rează p e r i c o l e s u b apă.
V a l u r i l e d e hulă a u o forţă m a l m a r e c a
8
c e l e d e v i n t . E r o z i u n e a ţărmurilor, a p l a t o u -
rilor litorale, a r e l i e f u l u i s u b m a r i n s e datoreşte în c e a m a l m a r e p a r t e acţiunii v a l u r i l o r d e
hulă ; P . I . Bărbuneanu, Mările şi oceanele pămintulul, E d i t . Militară, Bucureşti, 1959,
p. 328—336 ; G h . S c u r t u , o p . c i t . , p. 393 ( v . — hulă — e w e l , h e a v y s w e l l ) ; G h . B i b i c e s c u ,
A . Tudorică, G h . S c u r t u , M . Chlriţă, Lexicon maritim englez-romăn, E d i t . Ştiinţifică, 1971,
p. 682, v e z i : s w e l l .
* P e c h e i u r i s e găsesc instalaţii p o r t u a r e şi căi d e a c c e s p e n t r u m i j l o a c e l e d e t r a n s p o r t
terestre (în l i m b a j u l marinăresc s e pronunţă „ c h e u " şi n u „ c h e i " , c a în lucrările l i t e r a r e ) ;
G h . B i b i c e s c u , A . Tudorică, G h . S c u r t u , M . Chlriţă, o p . c i t . , p. 757—758 („wharf" şi u r m . ) ,
p. 786 ( „ c h e u " — „ q u a y " , , , r a m p e d c a r g o b e r t h " ) , p. 37 („apron" ( a m e r . ) — „ c h e u " —
„plotformă").
10
Porţiune d e c h e u (dană) l a c a r e poate a c o s t a o navă ; G h . B i b i c e s c u , A . Tudorică,
G h . S c u r t u , M . Chlriţă, o p . c i t . , p. 69 (ν. „ B e r t h " — dană).
11
E m e r s e în e p o c a antică. U n rînd d e b l o c u r i d e c a l c a r ( c e l s u p e r i o r ) d i n alcătuirea
d a n e l o r a fost rostogolit d e v a l u r i , d e o a r e c e s e află p e f u n d în i m e d i a t a a p r o p i e r e . A p r e ­
c i i n d după înălţimea b o r d u l u i l i b e r a l n a v e l o r şl a întregii porţiuni d e b o r d a j s i t u a t d e a s u p r a
liniei d e p l u t i r e ( o p e r a moartă), d e d u c e m că aceste cheiuri şl dane de acostare aveau o
Înălţime peste nivelul mării de 1,30—1,60 m.
A s u p r a a c e s t u i fapt n u p u t e m I n v o c a oscilaţiile scoarţei, d e o a r e c e d i n p u n c t d e v e d e r e
12

geologic t i m p u l este I m p e r c e p t i b i l d e m i c c o m p a r a t i v c u a s e m e n e a transformări în d e c u r s u l

erelor geologice. I n s c h i m b , e r o z i u n e a produsă d e v a l u r i şl răsturnarea b l o c u r i l o r m a r i
datorită i m e n s e i forţe a v a l u r i l o r d e vînt şi d e hulă sînt f e n o m e n e m u l t p r e a v i z i b i l e s u b
apâ. Forţa v a l u r i l o r reprezintă p r i n c i p a l a cauză a i m e r s i u n i i (v. şl n o t a 14).

www.mnir.ro
260 CONSTANTIN SCARLAT

mării 1 3
c u c i r c a 2 m (1 m pe m i l e n i u ) , p r e c u m şi datorită e r o z i u n i i produsă de
v a l u r i l e de vînt şi de hulă.

P R O F I L T R A N S V E R S A L P E DIRECŢIA NE-SV.

ÎN ZONA D E £V. A CAZINOULUI

F i g . 2 — Detalii subacvatice în secţiunea profilului din bazinul portuar şi peninsula

care îl încadrează.

In această zonă, pe lîngă f a p t u l că v a l u r i l e d i n direcţia v i n t u l u i c u c e a m a i

mare intensitate 1 4
a u acţionat d i r e c t , există şi u n puternic fenomen de i n t e r ­
ferenţă 15
.

u
A c e a s t a c o r e s p u n d e c u r i d i c a r e a n i v e l u l u i întregului o c e a n p l a n e t a r datorită t r a n s p o r ­
t u l u i p a r t i c u l e l o r t e r e s t r e ( a l u v i u n i l e cărate d e f l u v i i ) şi d e p o z i t a r e a l o r p e f u n d u l mărilor.
Z o n a d e V şi N V a Mării N e g r e reprezintă u n s p e c i f i c h i d r o - m e t e o b i o l o g l c , o zonă în c a r e
s e varsă p a t r u f l u v i i , c a r e a u f o r m a t m a r e l e p l a t o u c o n t i n e n t a l d i n această zonă. D e s p r e
oscilaţiile d e n i v e l v . şi O . S e l a r i u , Studii asupra oscilaţiilor de nivel la Constanţa, în v o l u m
festiv în m e m o r i a g e o g r a f u l u i C . Brătescu, C o m i t e t u l d e stat a l a p e l o r Bucureşti, p. 105—111 :
C . B o n d a r , Marea Neagră, zona litoralului romănesc — morfologie hidrologică, Institutul de
M e t e o r o l o g i e şi H i d r o l o g i e , Bucureşti, 1973, p. 125—126, 146—147, 138—141. D e s p r e p l a t o u l c o n ­
t i n e n t a l : t r a n s p o r t , d e p u n e r i , sedimentări v . L . B . R u h i n , Bazele lltologlel. E d i t . Tehnică,
Bucureşti, 1966, p. 257—280 ; V . P a p i u , Sedimente marine, E d i t . Ştiinţifică, Bucureşti, 1967,
p. 156—168.
" C e a m a l m a r e i n t e n s i t a t e a vîntului c a r e formează v a l u r i c e pot a v e a acţiune abrazivă
în funcţie d e o r i e n t a r e a ţărmului este a c e e a a v i n t u l u i d i n N E ( p e n t r u T o m i s ) ; v . şl
British Amirallty, Hidrographlc Departament, în „Black S e a P i l o t " ; Direcţia Hidrografică
a Marinei Romăne, i n „Cartea P i l o t a M . N e g r e " ; C . B o n d a r , o p . cit., p. 268—270, 181—200,
77—88 ; P . I . Bărbuneanu, op. cit., p. 316—318 şi 347—348 (v. r e f e r i r i l e l a forţa v a l u r i l o r şl
t i p i c a e r o z i u n e sesizată l a I n s u l a Şerpilor) ; C . N l c u l a , o p . cit., p. 65—72.
K
Interferenţa v a l u r i l o r d e vînt d i n direcţii d i f e r i t e , c u v a l u r i l e d e hulă şi c u diferiţi
curenţi, crează efect p u t e r n i c d e e r o z i u n e şi a b r a z l u n e (de d i s l o c a r e a m a t e r i a l u l u i d i n ţărm,
d i n r o c i , d i n p l a t o u l l i t o r a l , c a r e în z o n a d i n s u d u l Constanţei este stîncos) ; v . şl P . I , B ă r ­
b u n e a n u , op cit., p. 342—346.

www.mnir.ro
 F i g . 3 — Blocurile prismatice rostuite care alcătuiesc danele de
acostare. Se remarcă două îmbinări, în dreptul meduzei ţi în sec­
torul bancului compact de midii (scoici).

F i g . 4 — Amforă de Thasos din sec. F I g . 5 — Amforă de Rhodos

al IV-lea î.e.n. şi fragmente de ace- din sec. al III-lea î.e.n., cu
laşi tip din zona danelor de acos- miner şi ştampilă rotundă,
tare a portului (submers) Tomis.

www.mnir.ro
262 CONSTANTIN SCARLAT

D a t a r e a c h e i u r i l o r după c e r a m i c a greacă descoperită între b l o c u r i (fig. 4 şi 5),

pînă l a apariţia altor d o v e z i , o c o n s i d e r d i n s e c . a l I V - l e a î.e.n. P r i n t r e numeroase
fragmente de c e r a m i c ă , in situ
16
(căzută între b l o c u r i de l a descărcarea navelor),
indicaţii p e n t r u d a t a r e pot f i a p r e c i a t e după a m f o r a de T h a s o s , 1 7
sec. a l I V - l e a
î.e.n. (fig. 4) şi după a m f o r a de R h o d o s ,1 8
sec. a l I I I - l e a î.e.n. (fig. 5), împreună
cu m i n e r u l 1 9
e i de formă t i p i c rhodiană, c u ştampilă rotundă aplicată, pe partea
superioară, avînd inscripţie ce n u poate fi descifrată d i n cauza eroziunii. Obiec­
tele se află în s a l a T o m i s a S e c t o r u l u i de arheologie submarină d i n M u z e u l Mari­
nei R o m â n e . 20

Cel m a i v e c h i obiect f i i n d d i n sec. a l I V - l e a î.e.n. n e îndreptăţeşte să a p r e ­

ciem vechimea amenajării portului d i n acest secol ( I V î.e.n.). Prin amenajare
trebuie să s e înţeleagă construcţii amplasate pe o formaţie naturală de relief,
deci o alegere şi o folosire a condiţiilor naturale geografice, motiv pentru care
g r e c i i a u d e b a r c a t l a T o m i s c a şi l a C a l l a t i s . I n această idee motivul
2 1
geografic
nu trebuie confundat cu principalul motiv care este acela social, materializat prin
ospitalitatea a
, p r i n dărnicia 23
localnicilor autohtoni geto-daci.
Fragmentele de ceramică autohtonă geto-dacică se găsesc în zonele situate
imediat în spatele cheiurilor, deci în v e c h i l e zone terestre existente înainte de
a m e n a j a r e a p o r t u l u i , ca dovezi deci ale aşezărilor autohtone geto-dacice dinaintea
celor greceşti. Acest fapt v a fi m a i bine precizat în s t u d i u l întreprins asupra
peninsulei.
Tot în zona c h e i u r i l o r abundă fragmentele de a m f o r e romane şi bizantine,
dar n u este exclus faptul c a acest bazin portuar (actualmente submers) să fi
existat ( c u deteriorări produse de v a l u r i ) pînă în e p o c a medievală şi modernă.
Pe lîngă urmele antice , 2 1
în i n t e r i o r u l b a z i n u l u i m a i sînt lanţuri de ancore şi
ancore 2 5
d i n epoca v e l i e r e l o r m a r i c u 2 şi 3 punţi s u p r a p u s e . A n c o r e tip „Amira­
litate" c u „traversă lungă curbată" l a u n capăt, c u inelul proeminent şi fusul
a l u n g i t t e r m i n a t c u 2 g h e a r e m a s i v e . C h e i u r i l e situate în p a r t e a de N V a c a p u l u i

16
Ceramica din întreaga zonă este in poziţie „in situ", deoarece relieful accidentat n - a
p e r m i s d e p l a s a r e a e l , c i d o a r p o s i b i l i t a t e a de a o s c i l a într-un spaţiu l i m i t a t s u b acţiunea
h u l e i . D i n a c e s t m o t i v a d e v e n i t fragmentată. I m a g i n e a a c e s t o r z o n e s u b m a r i n e este e d i f i ­
c a t o a r e p e n t r u d o v e d i r e a poziţiei i n situ ; C. S c a r l a t . f i l m c i n e m a : „Documentar d i n zona
submarină T o m i s " , l a S e c t o r u l d e Cercetări S u b m a r i n e a l M u z e u l u i M a r i n e i Române şi f i l m o ­
teca personală ; C . S c a r l a t , filmări s u b m a r i n e , f i l m o t e c a T e l e v i z i u n i i române 1969—1973.
" I d e n t f i i c a r e după formă, d a r n u e x c l u d e m o c o n f u z i e c u t i p u l H e r a c l e a , însă în a m b e l e
c a z u r i ( T h a s o s s a u H e r a c l e a ) v e c h i m e a este aceeaşi — s e c . a l I V - l e a î.e.n. ( p e n t r u datare
v . V . C a n a r a c h e , Importul amforelor ştampilate la Istria, E d i t . A c a d . R . P . R . , p. 10, 31—40,
188—103).
" V . C a n a r a c h e , o p . c i t . , p. 10, 217—273.
" Ibidem, p. 267—275. P r o b a b i l inscripţia reprezintă o lună a a n u l u i după t i p i c u l ştampi­
l e l o r r o t u n d e , după f i g u r i n a centrală şi după „8" (delta) urmată d e „ a " (alfa). Deci :
>.ΔαλίΟβ" — n o i e m b r i e . L i t e r e l e , , Δ " Şi ·>α" sînt s i n g u r e l e c a r e s e d i s t i n g foarte n e c l a r .
A r Η p o s i b i l c a I n l o c d e , , Δ " să f i e l i t e r a „ A " acest c a z a r reprezenta luna
s l m

a p r i l i e : ,,Αρταμίτιυβ".
" „Sala T o m i s " este i n c u r s d e a m e n a j a r e şi obiectele în s t u d i u .
S u b apă p o t f i r e m a r c a t e formaţiunile d e r e l i e f n a t u r a l c a r e a u fost f a v o r a b i l e a m ­
3 1

plasării construcţiilor şi amenajărilor p o r t u a r e .

n
R a d u V u l p e , Vechi focare de civilzaţie — Istria, Tomis, Callatis, E d i t . Ştiinţifică, B u c u ­
reşti, 1966, p. 16.
Şl în s e n s u l bogăţiilor n a t u r a l e d e c a r e d i s p u n e a u a u t o h t o n i i , avînd d e u n d e să
2 3

dăruiască.
M
C h e i u r i , d a n e d e a c o s t a r e , ceramică, a n c o r e a n t i c e d e p l u m b e t c .
Parţial s c o a s e l a suprafaţă şi e x i s t e n t e i n M u z e u l M a r i n e i Române.
5 5

www.mnir.ro
 P O R T U L A N T I C T O M I S ŞI P E N I N S U L A S U B M E R S A T O M I S 263

peninsulei se află actual l a 0,6—1,3 m sub nivelul mării ' . Această

2 ;
zonă l a înce­
putul sec. a l X X - l e a e r a în poziţie emersă (deasupra nivelului mării), f i i n d denu­
mită de l o c a l n i c i i constănţeni „Pietrele Medeii" 2 7
(fig. 6). I n P a l a t u l Dogilor d i n
Veneţia este expusă o h a r t ă 2 8
medievală c u zona Tomis, avînd reprezentate două

PROFIL SUBMARIN LA C0N3TANTA IN ZONA PORTULUI ANTIC TOMIS

CAlUtO

k
tyg _—_—_-MARCA NEACRK —~-

— —~— NIVCLUL ACTUAL M MMII HeCRE

-locul'undes-aufdiitoâitckarbeolofa -pumni iMCRSur^. J"'** T0Mk 4%

ί \ ΡακτίΛΐι
"U" - Cuptoare pentru ors ceramică
t
— Toms-f^" λ*
? J - Dane /merse in portul Tomis
i ~ \ - Locul unde. li stir\iM secui st mai
*.' oùsenout&d It Dijuototo apei.slmci
t

--' deiHMib Heloalnij Mrtle Halei "

SCHIŢĂ P P L I C ATIVÀ A F E N O M E N U L U I D E A B W A Z W H E K| P C C R E N T R E A HIVCUIIUI MAËÏT

•imnAHi
sus AcpuHtA | 0 C W I , r
Ι

I iff HULĂ 1

NOTA: tirytu/L /mut r/αβει*

coMSTAMrn cmrre cu Im/mLtHiu

Fig. 6 — Poziţia portului şi peninsulei submerse. Săgeata verticală indică „Pietrele

Medeii" (ultimele urme la suprafaţă în sec. al XX-lea).

341
Zonă i n c a r e s e poate v e d e a foarte c l a r e r o z i u n e a produsă d e v a l u r i şi hulă. Adîn­
c i m e a a p e i în această zonă nouă creşte c o n t i n u u d e l a u n a n l a a l t u l datorită e r o z i u n i i
şi a b r a z i u n i i .
K
M a i s t r u l d e marină D . E n i n relatează că în a n u l 1938 m a i p u t e a u fi văzute l a 1—1,5 m
d e a s u p r a n i v e l u l u i mării 3 g r u p u r i s t i n c o a s e , două în d r e a p t a c a z i n o u l u i şi u n g r u p în
stînga. Poziţia indicată d e D . E n l n p e hartă c o r e s p u n d e c u l o c u l i n c a r e l - a m identificat
sub apă. După investigaţiile făcute în rîndul m a r i n a r i l o r bătrîni rezultă că e l e m a i a v e a u
u n o a r e c a r e a s p e c t d e „ d a n e " , d e a s u p r a n i v e l u l u i mării, p r i n 1882, c i n d a v e n i t în ţară
p r i m a navă şcoală : „Bricul M i r c e a " . S e v e d e a u l a n i v e l u l mării şi în 1942, apoi a u dispărut
(relatări după maiştri t i m o n i e r i A . Niţulescu. V . M i u şi alţi m a r i n a r i v i r s t n i c i ) . V i t e z a de
e r o z i u n e după a c e s t e date poate f i calculată astfel : a) 1942—1938 = 4 a n i ; 1,5 m : 4 — 40 c m / a n ;

b) 1970—1942 = 28 a n i ; m e d i a e r o z i u n i i s u b apă 0
= 1 m , 100 c m : 28 a n i = 3,5 c m / a n .
, 6 1 , 3

2
D e c i : a ) e r o z i u n e a în stîncă aflată în poziţie emersă şi înconjurată d i n toate părţile d e
a p a mării este d e 40 c m p e a n ; b) e r o z i u n e a i n stîncă aflată în poziţia submersă l a mică
a d i n c l m e este d e 3,5 c m p e a n . Stîncile l a c a r e n e r e f e r i m sînt d i n c a l c a r , d e formă
paralelipipedică şi e r a u b l o c u r i c e alcătuiau c h e i u r i l e .
a
După relatările m a r i n a r i l o r români c a r e a u v i z i t a t P a l a t u l D o g i l o r . Sursă neverificată,
d a r confirmată d e m a l mulţi ofiţeri d e marină. O fotocopie a r fi deosebit d e utilă, astfel
f a c e m a p e l l a c e l c a r e m a i vizitează aceste l o c u r i .

www.mnir.ro
F i g . 7 — Conturul ţărmului vechi, actual submers, de la Tomis ţi din împrejurimi.
Din rada interioară se deschid două bazine portuare.

www.mnir.ro
P O R T U L A N T I C T O M I S ŞI P E N I N S U L A S U B M E R S A T O M I S 265

bazine p o r t u a r e d e n u m i t e : Tomis şi Constantiana. C h i a r şi l o c u l d e a m p l a s a r e a

Farului Genovez M
, existent în m o m e n t u l de faţă în e x t r e m i t a t e a est a p e n i n s u l e i
(lîngă M u z e u l Mării), a r p u t e a să r e p r e z i n t e u n d e t a l i u în f a v o a r e a acestei ipoteze.
Cercetările s u b m a r i n e d i n viitor v o r fi singurele în măsură să dovedească pînă
în ce perioadă a fost folosit acel bazin portuar antic.

F i g . 8 — Schiţă comparativă. Forma veche şi actuală.

Lungimea maximă a b a z i n u l u i este de 600 m pe direcţia Ε—V în z o n a cen­

trală ; lăţimea maximă pe direcţia Ν — S de 300 m ; g u r a portului are o deschi­
dere de 100 m , l u n g i m e a cheiurilor cu dane de acostare 1 650 m în i n t e r i o r şi
500 m în z o n a exterioară, bine adăpostită (din vestul capului peninsulei). D i a -

2 9
F a r u l Genovez ( l a t i t u d i n e a 44°10' N . l o n g i t u d i n e 28 39 g E ) a fost r i d i c a t de g e n o v e z l
3
e #

p r i n a n u l 1300. A fost refăcut în t i m p u l stăpînirii o t o m a n e de o c o m p a n i e engleză. î n a n u l

1935 a fost d e c l a r a t m o n u m e n t de arhitectură ( S u c i u D o i n a , Constanţa, E d i t . Ştiinţifică, B u c u ­
reşti, 1962, p. 51). Poziţia f a r u l u i n e indică, după t i p u l şi o b i c e i u l de l o c a l i z a r e a f a r u r i l o r ,
e x t r e m i t a t e a poziţiei p o r t u a r e , l o c u l d e „aterizare" (cuvînt m a i v e c h i în marină decît în
aviaţie) p e n t r u începerea m a n e v r e i p r o p r i u - z i s e de i n t r a r e în p o r t .

www.mnir.ro
266 CONSTANTIN SCARLAT

metrul zonei centrale, d i a m e t r u l de manevră este de 250 m ; a d î n c i m e a minimă

7,5 m , a d î n c i m e a m e d i e 8,6 m , a d î n c i m e a m a x i m ă 9,5 m ( f i g . 7 şi 8).
In partea de vest cercetările n u pot f i extinse d i n cauza digului şi portului
C o n s t a n ţ a . I n z o n a d e b i f u r c a ţ i e a n o u l u i d i g ( d a n a zero) se află u n m a s i v stîncos

Fig. 9 — Ceramică din zona peninsulei submarine Tomis.

de formă insulară, figurat pe harta reliefului submarin ca insulă existentă în

r a d a i n t e r i o a r ă a p o r t u l u i a n t i c ( f i g . 8).
Cercetările s u b m a r i n e întreprinse la nord şi la sud de Constanţa, reprezen­
t a r e a r e l i e f u l u i s u b m a r i n d i n aceste zone, c o n s t a t a r e a f a p t u l u i c ă acest r e l i e f aflat
la m i c ă a d i n c i m e s u b n i v e l u l a c t u a l a l m ă r i i a f o s t în p o z i ţ i e e m e r s ă au permis
să n e f a c e m o i m a g i n e a s u p r a poziţiei geografice a portului şi p e n i n s u l e i Tomis
( f i g . 7) a .
0

In partea dreaptă ( d i n i i g . 7) a l i n i e i punctate, care reprezintă conturul ţăr­

m u l u i a c t u a l , r e m a r c ă m u n r e l i e f s i t u a t m u l t m a i s p r e l a r g ( s p r e est) fâţă d e lon­
gitudinea peninsulei Tomis. Zona Tomis era situată deci într-un mare golf cu
d e s c h i d e r e a de 3,8 m i l e m a r i n e a d ă p o s t i t c o n t r a f u r t u n i l o r . R a d a i n t e r i o a r ă oferea
b u n e posibilităţi de m a n e v r ă a n a v e l o r , p r e c u m şi u n m a r e spaţiu p e n t r u staţio-

" C a şi p o r t u l C a l l a t i s , p o r t u l a n t i c T o m i s s e a f l a I n i n t e r i o r u l u n u i golf, f i i n d b i n e
adăpostit. N u m a i după e r o d a r e a completă a p e n i n s u l e i d i n n o r d (ale cărei u r m e s e află
s u b apă i n d r e p t u l z o n e i T a t a i a , f i i n d d e n u m i t e de p e s c a r i „Sllicuri") a început e r o z i u n e a
şi a b r a z l u n e a p o r t u l u i T o m i s şi a p e n i n s u l e i .

www.mnir.ro
P O R T U L A N T I C T O M I S ŞI P E N I N S U L A S U B M E R S A T O M I S 267

nare l a ancoră. Remarcăm de a s e m e n e a portul vechi (grecesc) în z o n a cetăţii d i n

epoca greacă, a l cărui z i d a fost i d e n t i f i c a t c u o c a z i a săpăturilor terestre p e
3 1

direcţia N E — S V în Piaţa Independenţei, lîngă a c t u a l a statuie a l u i O v i d i u . A l

doilea b a z i n p o r t u a r notat pe schiţă Port-nou (roman) se află în d r e p t u l cetăţii
din epoca r o m a n ă , a l cărui z i d trece p r i n faţa h o t e l u l u i C o n t i n e n t a l şi s e
32

curbează s p r e m a r e lîngă T e a t r u l F a n t a s i o . I n zona a c e s t u i port d i n epoca romană

au fost identificate, c u o c a z i a săpăturilor terestre, c h e i u r i de a c o s t a r e n u m a i în 3 3

dreptul scărilor de l a p o a r t a n r . 2 a p o r t u l u i Constanţa (spre vest), i a r datorită

faptului că peste acest port s - a s u p r a p u s p o r t u l m o d e r n Constanţa, pînă l a d a t a
actuală se c o n s i d e r a în m o d greşit că v e c h i u l port a e x i s t a t n u m a i în această
zonă (în zona p o r t u l u i m o d e r n ) , i a r f o r m a v e c h i i p e n i n s u l e e r a reprezentată p e
hărţi identică c u f o r m a p e n i n s u l e i a c t u a l e . 3 4

P e n t r u o bună o r i e n t a r e istorico-geografico-arheologică în cercetările a c t u a l e

şi de viitor, în fig. 11 şi 8 se poate o b s e r v a f o r m a p e n i n s u l e i şi p o r t u l Constanţa d i n
perioada actuală r e p r e z e n t a t e c u l i n i i p u n c t a t e şi c o n t u r u l d i n epoca v e c h e r e c o n ­
stituit după determinările topografice s u b m a r i n e p r o p r i i (reprezentat c u l i n i i
groase).
I n s t u d i u l p e n i n s u l e i s u b m a r i n e remarcăm de l a început i m a g i n e a cîtorva
obiecte descoperite s u b apă în zona p e n i n s u l e i , în 1968—1969, identice c u c e l e
descoperite în zona terestră vecină, în 1 9 7 3 P r i n t r e fragmentele
35
bizantine,
romane, greceşti, pot fi r e m a r c a t e t i p u r i a r h a i c e şi autohtone (fig. 9).
Peninsula submarină, aflată în p r e l u n g i r e a celei terestre, se prezintă s u b f o r m a
unei platforme c o n t i n e n t a l e (litorală), alcătuită d i n r o c i de c a l c a r . întregul m a s i v
stîncos este situat d e a s u p r a f u n d u l u i p r o p r i u - z i s a l mării c u 3—8,5 m . C o n t u r u l
exterior este foarte a b r u p t în p a r t e a de n o r d , i a r în p a r t e a de N V , în p a r t e a d e
V şi de S V , c u pante înclinate l a 85—90° (faţă de o r i z o n t a l a l o c u l u i ) . L a b a z a
ţărmului e i , spre l a r g se află o zonă nisipoasă c u n i s i p c o c h i l i f o r m '. M

F i i n d legată c u p a r t e a continentală în d r e p t u l F a r u l u i G e n o v e z şi statuii l u i

E m i n e s c u , porţiunea de r e l i e f s u b m a r i n c u vădite u r m e de e r o z i u n e se curbează
spre vest şi s p r e n o r - v e s t formînd b a z i n u l p o r t u a r d e s c r i s în p a g i n i l e p r e c e d e n t e .
Lungimea totală a ţărmului s u b m e r s ( d i n larg) c a r e înconjoară ţărmul emers
a l p e n i n s u l e i Constanţa este de 2 m i l e m a r i n e (3,700 m ) (fig. 8).

Poziţia
31
bazinului portuar din SE corespunde poziţiei cetăţii din epoca influenţei
greceşti.
3 3
Această poziţie portuară c o r e s p u n d e poziţiei cetăţii d i n e p o c a romană, d a r este în
a f a r a poziţiei cetăţii greceşti şi n u c o r e s p u n d e c a poziţie p e n t r u e p o c a greacă, d e c i b a z i n u l
p o r t u a r d i n N V η - a fost u n p o r t de bază p e n t r u n a v e l e greceşti. V . C a n a r a c h e d e s c r i e
t r a s e u l d i g u l u i p o r t u a r r o m a n (lung de 1 k m ) , l a v e s t de p o a r t a n r . 2 a p o r t u l u i m o d e r n ,
(în d r e p t u l l o c u l u i u n d e e r a g a r a v e c h e ) . Rezultă că a c e s t d i g e r a s i t u a t c u 470 m m a l l a
vest faţă de z i d u l cetăţii greceşti — v e z i V . C a n a r a c h e în Muzeul de Arheologie din
Constanţa (editată de m u z e u în 1967), p. 75, 102 ; V . C a n a r a c h e , în Edificiul cu mozaic din-
Tomis, M u z e u l de A r h e o l o g i e Constanţa, 1967, p. 4.

V . C a n a r a c h e , op. c i t . , l a n o t a 32.
3 3

S u c i u D o i n a , op. cit., p. 42 ; Portul

3 4
Constanţa, editată de N A V R O M , 1972, p. 4—7, ν :
Evoluţia p o r t u l u i Constanţa pînă l a p o r t u l a c t u a l .
U n e l e greutăţi întimpinate l a p u b l i c a r e a l a t i m p a a c e s t o r date a u d u s l a apariţia
u n o r c o n f u z i i a s u p r a d e s c o p e r i r i l o r şi începerii a c e s t u i s t u d i u . începute d i n 1969, a b i a în
1975, i n p r e z e n t u l v o l u m a l M u z e u l u i d e I s t o r i e a l R . S . România a u p u t u t f i p u b l i c a t e
aceste date.
Cartea Pilot a Mării Negre, Direcţia Hidrografică a Marinei, Edit. Militară, Bucureşti,
1958, p. 550—560.

www.mnir.ro
268 CONSTANTIN SCARLAT

La distanţa d e 100 m s p r e s u d de faleză, a n u m e între C a z i n o şi P o a r t a n r . 1

(Bd. 11 F e b r u a r i e ) , p e direcţia Ε — V , p e o distanţă d e 300 m încă d e l a p r i m e l e
scufundări a m r e m a r c a t c h e i u r i p o r t u a r e a n t i c e , c u d a n e de acostare b i n e rostuite,
alcătuite d i n b l o c u r i de c a l c a r (fig. 10).
Intre c h e i u r i şi ţărmul actual emers se găsesc ruine ale unor construcţii d e
piatră, şlefuite şi dărîmate de v a l u r i , i a r p r i n t r e aceste r u i n e s e află m u l t e frag­
m e n t e d e ceramică, c o n s e m a t e în fig. 10.
După s t r u c t u r a c e r a m i c i i , după f o r m a mînerelor, a f u n d u r i l o r de a m f o r e , a fost
posibilă identificarea tipurilor greceşti, romano-bizantine, precum şi a c e r a m i c i i
autohtone de culoare neagră poroasă, c u granulaţie mare şi neuniformă, foarte
puţin rezistentă l a acţiunea mecanică exercitată d e hulă a s u p r a e i .
Ipoteza că p e n i n s u l a submarină de l a Tomis este o aşezare geto-dacică ante­
rioară coloniei greceşti a fost confirmată şi de alte d e s c o p e r i r i 3 7
.

Muzeal de arheologie
ι Catedrala
I ι curtea Catedralei
Şantier tereştri' arheologie
din anul1975. cercetai de
A Rddulescu şi c. scor pan Zopa submarina cercelali
Cazino ^Vn anul ms-1969 de
y \ C Scarlat si V Cos ma
/ \
\ Zonă cu rume antice
\ I si ceramică. ContAie
V / urme autohtoneti greceşti

NIVELUL ACTUAL AL MARK

1

—-^~~ -~Χ~- · ~-~—~—'

Aşezare,
/ £8 m
geto-daacă
& . / - _ - j « - _ 4 - _ - _ - _ - _ -

fyff/W/. NIVEL AL. MARI—.

Cheiuri pontlţore ^_ ^fxyl

eu dane pentru ^ ^ 3 — —^ BAZIN
ΛΔ7ΙΜ PORTUAR
PORTUAR— —
acostare. ANTIC

ν/ /Λ Nisip

F i g . 10 — Poziţia aşezării străvechi geto-dacice din partea de nord a bazinului,

situată actual pe uscat şi sub apă. Schiţă reprezentativă pentru zona submarină.

" B i n e c u n o s c u t c a a r h e o l o g şl I s t o r i c român, prof. d r . d o c . R a d u V u l p e a a c o r d a t u n

v a l o r o s s p r i j i n p e n t r u o r g a n i z a r e a p r i m e i secţii d e a r h e o l o g i e submarină după c r i t e r i i
ştiinţifice, d a r n u n u m a i s p r i j i n , c i şl u n susţinut îndemn.

www.mnir.ro
 HARTA DESCOPERIRILOR ARHEOLOGICA SUBMARINI
JOIN ZONA PENINSULEI SI PORTULUI TOMIS AFLATE
IN POZIŢIE SU3MERSÂ.
Zoni hdenlillcatâ şi cercetata de C scarlat

f. Port submers Tonus {βοζίηυΙ de ist)

i. Peninsula ontica Tomis I contor ettemoi)
j . Cheiuri şi dane de.acostore
4. Amfore.

5 Ruine submerse nemdenliFiiate

6 Constructii-T?(ca'ràmioO' şipiatră)
7 Γ/gurr coniro vali/nilofl
I. Peninsula (zono i centra/ă/
S Cazino Constanta
10 Statuia iui Ovidiu
3 CĂRA
11 Zidul ceta/ii din epoca greacă
f:10000
II EdiF/ciolcu mozaic
100
li Dig actual
tem w tOOm /i Port actual'

F i g . 11 — Harta descoperirilor arheologice submarine din zona por­

tului antic Tomis şi a peninsulei. Scara 1 :10 000 (1 cm = 100 m).

www.mnir.ro
270 CONSTANTIN SCARLAT

Amfora de T h a s o s d i n sec. a l I V - l e a î.e.n. (din fig. 4), descoperită în partea

de S — V a capului submarin, reprezintă o nouă dovadă pentru vechimea Tomi-
sului K
.
D e s c o p e r i r e a în a n u l 1 9 7 3 39
în c u r t e a c a t e d r a l e i S f . P e t r u şi P a v e l d i n Constanţa
a unor aşezări autohtone geto-dacice, ceramică autohtonă şi alte materiale com­
pletează dovezile subacvatice 40
despre existenţa geto-dacilor pe pămintul dobrogean
din cele mai vechi timpuri. în s t r a t u r i l e i m e d i a t s u p e r i o a r e s - a găsit ceramică arhaică
d i n sec. V I I — V I î.e.n. . 41

Distanţa între zona submarină arheologică de la marginea falezei şi noul

şantier arheologic t e r e s t r u d n c u r t e a c a t e d r a l e i este d e n u m a i 140 m (v. fig. 10).
Observînd asemănarea dintre ruinele construcţiilor d i n z o n a terestră 42
şi cele
din zona submarină vecină, p r e c u m şi asemănarea dintre ceramica existentă în
aceste zone v e c i n e , în l u n a octombrie 1973 a m determinat orientarea azimutală
generală a r u i n e l o r d i n şantierul situat în c u r t e a catedralei. Orientarea lor este
identică cu aceea determinată la ruinele submarine, adică un unghi de 125°
faţă de direcţia n o r d , măsurat i n sens r e t r o g r a d . Rezultă, d e c i , că în zona arheo­
logică terestră d i n c u r t e a catedralei şi în zona actual submersă se afla una şi
aceeaşi aşezare geto-dacică anterioară coloniei greceşti (fig. 10 şi 11), p r e c u m şi
f a p t u l că zonele s u b m e r s e se a f l a u în epoca v e c h e în poziţie emersă ( d e a s u p r a n i v e ­
l u l u i mării) 4 3

Datorită f a p t u l u i că p e n i n s u l a d i n s u d e r a înconjurată d i n t r e i părţi de apă,

datorită suprafeţei înguste (160 m ) p r i n care capul peninsulei avea legătură cu
partea continentală, aceasta juca rolul de cetate naturală, de adăpost sigur şi
uşor de apărat c u u n număr m i c de o a m e n i s a u c u a j u t o r u l obstacolelor ampla­
s a t e în z o n a îngustă 4 4
(fig. 11).
P e h a r t a d i n fig. 11 sînt m a r c a t e punctele în c a r e a u fost găsite u r m e arheo­
logice în interiorul peninsulei, precum şi digurile de apărare contra vînturilor,
alcătuite d i n b l o c u r i de c a l c a r d i s p u s e pe întregul c o n t u r d i n p a r t e a de est de la
capul sudic (cap s u b m e r s ) , pînă l a c a p u l d i n e x t r e m i t a t e a nordică. Consolidarea
ţărmului c u d i g u r i a fost făcută s a u refăcută odată c u a m e n a j a r e a p o r t u l u i , deoa­
rece b l o c u r i l e d e piatră folosite l a c o n s o l i d a r e a ţărmului d i n s p r e l a r g sînt iden­
tice c u cele folosite l a construcţia c h e i u r i l o r , c u deosebirea că în z o n a d e larg

3 8
R a d u V u l p e , Note de istorie tomltană, „Pontica", n r . 2, 1969, p. 149—166.
OT
A , Rădulescu, C . S c o r p a n , Rezultate preliminare ale săpăturilor arheologice din Tomis
— Parcul catedralei (1971—1973), „Sesiunea ştiinţifică P o n t i c a '73" d i n 15 o c t o m b r i e 1973,
M u z e u l de A r h e o l o g i e Constanţa, i n c u r s d e apariţie i n „Pontica", n r . V I I (sub t i p a r ) .
*" Sesizările făcute l a s e s i u n i l e ştiinţifice a l e M u z e u l u i de A r h e o l o g i e Constanţa d i n 1969,
1970 şi 1971 d e s p r e p o r t u l a n t i c şi p e n i n s u l a submersă c a aşezare geto-daclcă anterioară
coloniei greceşti a u d e t e r m i n a t străduinţe p e n t r u a d u c e r e a de n o i d o v e z i i n sprijinul
I s t o r i e i României. Soluţia a fost simplă şl realizată p r i n c o n t i n u a r e a săpăturilor în s t r a t u r i l e
I n f e r i o a r e ( c a z u l şantierului t e r e s t r u de lingă catedrală).
" A . Rădulescu, C . S c o r p a n , op. cit., l a n o t a 39, în „Pontica", n r . V n (sub t i p a r ) .
" A . Rădulescu, C . S c o r p a n , G h . P a p u c , E . C o m a n , C . S t a v r u , Recente cercetări arheo­
logice la Tomis, „Pontica", V I , 1973, p. 334—350.
" Ibidem, p. 341 (jos . 9 ^ 342 (fig 1 0 ) , 345 (fig. 12 şi 13). D e r e m a r c a t faptul că
flg

dacă m a r e a a r s e c a în z o n a submarină vecină c u şantierul t e r e s t r u a m găsi aceleaşi i m a g i n i .

S u b apă a e x i s t a t e r o z i u n e , d a r peste r u i n e n u s - a u făcut d e p u n e r i de pămînt. A s t f e l că.
c u excepţia m a t e r i a l u l u i erodat şl spălat de apă, r u i n e l e sînt i d e n t i c e c u c e l e d i n şantierul
t e r e s t r u ; v . şl A . Rădulescu şi c o l a b o r a t o r i în „Pontica", V I , p. 334—350, fig. : 9, 10, 12, 13.
" C e t a t e în c a r e r o l u l z i d u r i l o r îl a v e a a p a . P a r t e a Îngustă s e află situată l a est de
C a z i n o , în d r e p t u l s t a t u i i l u i E m i n e s c u . P a r t e a îngustă a p e n i n s u l e i a r e a c t u a l 160 m , d a r
p r o b a b i l p a r t e a c a r e s e a f l a d e a s u p r a n i v e l u l u i mării în a n t i c h i t a t e e r a m u l t m a i îngustă
(o formă trapezoidală în secţiune).

www.mnir.ro
 P O R T U L A N T I C T O M I S ŞI P E N I N S U L A S U B M E R S Ă T O M I S 271

aceste b l o c u r i n u sînt rostuite, n u sînt s u p r a p u s e în o r d i n e şi n i c i a l i n i a t e . E l e sînt

aruncate neuniform, avînd doar rolul de spargere a valurilor. De la capul sudic
spre vest blocurile de calcar încep să fie rostuite, i a r de la capul de SV spre
Ν apar cheiurile (v. fig. 11).
Obiectele recuperate d i n această zonă se află e x p u s e în p r i m a secţie d e arheo­
logie submarină organizată l a M u z e u l M a r i n e i Române d i n Constanţa ( s a l a T o m i s ) 4 5
.

In concluzie la cele expuse, considerăm că elemente doveditoare menţionate

în descrierea portului antic şi peninsulei Tomis au precizat că peninsula desco­
perită sub apă lîngă cazinoul d i n Constanţa este locul unei aşezări geto-dacice.

Coordonatele punctelor In care a u fost făcute d e s c o p e r i r i arheologice submarine

l a Constanţa.
1. A M F O R E :
Di : φ = 44°10Ί3" ; λ 3β 39'4β,5" ;
,,
pe u n cerc cu Γ = 20 m
Dj : φ = 44°10Ί3" ; λ
= 28°39'46" ; pe u n cerc cu Γ = 30 m
D 3 : φ = 44°10'3β" ; λ 28°39'35" ; pe u n cerc cu r = 40 m
D, : φ = 44-10Ό2" ; λ = 28°39'40" ; pe u n cerc cu Γ = 25 m

D ·,4=10Ό7,7" ; 28°30'49" ; pe u n c e r c c u Γ 50 m
5
Φ
D, 9
44 10Ό5.5" ; λ =- 28°39'41" ; pe u n cerc cu r = 35 m
D, : φ 44 10Ό7.2" ; λ 28°39'56" ; pt; u n c e r c cu Γ = 12 m
D„ = 44°10Ό4" ; λ = 28°39'54" ; pe u n cerc cu r = 20 m
<Ρ
D, 44Ί0Ό9,5- ; λ = 2β°39'45" ; pe u n cerc cu r = 50 m
Φ
D,o : φ = 44°10Ί2" ; λ = 28°39'47" ; pe u n cerc c u Γ = 15 m .

P e direcţia N — S φ — 44°09'58" Χ -= 28°39'39" curbură

(05°) = 44°10ΌΒ"
= 2β°39'41" spre Ε

2. D A N E D E
ACOSTARE P e direcţia Ε—V φ = 44°10Ί2" ; χ = 28°39'43" curburi
ŞI (85°) φ 44°1ϋΊ0" ; \ = 28°39'54" spre Ν
CHEIURI
NV—SE φ = 44°10Ό9,5" Χ = 28°39'55" curbură
(135°) φ = 44°10Ό8" /, = 28°39'55" mare spre S

S e află i n i n t e r i o r u l zonei d e l i m i t a t e de p u n c t e l e a m f o r e l o r şi a l e
3. R U I N E
danelor

4. C O N T U R U L D i n p u n c t u l φ = 44°09'58" ; >. = 28°39'39" s p r e a z l m u t u r i l e

MALULUI A z = 80° d = 1,8 c a b . ; A z = 35°, d = 2,1 c a b . :
VECHI
(Exterior)

5. „ B , M , «
BLOCURI MARI
D E MARMORA
ARUNCATE φ ^ 44-10Ό8" ; λ, = 28°39'39,5"
DE P E USCAT
I N 1906.
— D e - a l u n g u l d i g u l u i Ν—S (05°) p e distanţă de 0,7 c a b . (la n o r d
(La construcţia portului
şi s u d d e p u n c t u l i n d i c a t ) şi pe o lăţime d e 9,2 c a b .
Constanţa. E l e a u v a l o a r e
arheologică, d a r n u pot f i
c o n s i d e r a r e in situ)

= 44°10'39" ; λ = 20°39'43"
6. A R G I L A
pe o rază r = 90 m în j u r u l p u n c t u l u i

Secţie Iniţiată d e a u t o r în 1965, organizată în 1966 l a M a n g a l i a şi apoi în 1969 l a

4 5

Constanţa. D i n a n u l 1973 este deschisă p e r m a n e n t p e n t r u p u b l i c l a M u z e u l M a r i n e i Române

d i n Constanţa.

www.mnir.ro
272 CONSTANTIN SCARLAT

T. Z I D D E C Ă R Ă M I D A φ = 44-10Ό1" λ = 28°39'51"

8. C Ă R Ă M I Z I I Z O L A T E
PRINTRE RUINE φ = 44°10Ί0"
DE BLOCURI λ = 28°39'44"
DE CALCAR

Explicaţii asupra semnelor folosite :

— coordonate geografice : φ (fi) = latitudine ; λ ( l a m v d a ) = longitudine ;

(rectangulare)
— coordonate polare : A z = Azimut, unghiul măsurat în sens retrograd de la
direcţia Ν la direcţia în care se află obiectul indicat ;
„d" = distanţa, măsurată între p u n c t u l c u n o s c u t şi obiectul
i n d i c a t (în c a b l u r i de navigaţie) ;
— cablul (cab.) = 185,2 m, lungimea arcului de meridian corespunzător unui
u n g h i l a c e n t r u l pământului de 6". E s t e a zecea p a r t e dintr-o
milă marină (1 852 m ; 60").
Unităţile de măsură folosite sînt specifice pentru hărţile m a r i n e în proiecţie
Mercator. Schiţele şi hărţile din prezenta lucrare sînt concepute în această
proiecţie.
Din punctele indicate a u fost recuperate numai o mică parte din obiectele
arheologice existente. N - a u fost posibile săpături în subsolul submarin. Astfel,
indicaţiile a u v a l o a r e p e n t r u cercetările s u b m a r i n e d i n v i i t o r .

L E PORT ANTIQUE TOMIS, L A PRESQU'ILE SUBMERGE TOMIS

E T U N E H A B I T A T GÈTO-DACE A N T E R I E U R E A L'ARRIVEE
DES NAVIGATEURS GRECS

R e c h e r c h e s d'archéologie s o u s - m a r i n e .

— Résumé —

La communication comprend une description du relief sous-marin de la zone

Constantza, où l'eau de la mer a couvert, grâce du soulèvent du niveau et à
l'érosion produite p a r les v a g u e s , des i m p o r t a n t e s vestiges antiques. Sur la foi
des déterminations topographiques sous-marines, réalisées par suite des décou­
vertes de 1968, ont été représentées sur les cartes la configuration d'un ancien
aquatoire portuaire entouré par une presqu'île avec des plus vieils habitats
humains de cette partie de la Dobroudja.
Les éléments de l'époque médiévale byzantine, romane et grecque, se super­
posent sur les éléments gêtes et daces et s'interposent avec eux dans la zone de
la presqu'île.
L'érosion et l'abrasion sont des phénomènes qui se produisent avec de maxime
intensité dans la zone ouest de la Mer Noire. Dans le texte sont rendus les obser­
vations et les determinations effectuées sur cet important phénomène hydro­
météorologique, utiles dans l'étude archéologique et historique.
La communication base sur les recherches sous-marines effectués par l'auteur.

www.mnir.ro