 Creditul public reprezintă suma pe care o

autoritate publică o ia cu împrumut de la un

agent economic oarecare
 Datoria publică reprezintă totalitatea sumelor
luate cu împrumut de către o autoritate
publică
◦ Poate fi interna sau externa
 Apariţia creditului public este determinată
de insuficienţa resurselor financiare ale unei
autorităţi publice, în raport cu cheltuielile
acesteia
 Împrumutul de stat
◦ apare în legătură cu execuţia bugetului de stat
◦ pe perioade subanuale (zile sau luni) sau pe total
an
◦ poate suferi de insuficienţa veniturilor în raport
cu cheltuielile prevăzute a se efectua
◦ fie din nevoie de trezorerie, fie din nevoia de
echilibrare a bugetului
 Sursa împrumuturilor de stat o reprezintă
disponibilităţile băneşti ale populaţiei şi ale
altor agenţi economici.
 Contractarea se poate face
◦ direct de către stat,
◦ prin intermediul unor instituţii financiare care
gestionează plasarea
 Principalele condiţii pentru acordarea
creditului sunt:
◦ garanţia,
◦ rata dobânzii şi
◦ termenul de rambursare.
 Ca urmare a preluării unui credit, statul
emite înscrisuri cu statut de titluri
financiare:
◦ în cazul creditelor din nevoi de trezorerie
(înscrisuri privind creditul pe termen scurt –
intern):
 poliţe/bonuri de tezaur,
 certificate/bonuri de impozite şi
 certificate de trezorerie
◦ în cazul creditelor de echilibrare a
bugetului(înscrisuri privind credite pe termen
lung - intern, extern)
 obligaţiuni de stat,
 titluri de rentă sau
 titluri de rentă perpetuă în cazul creditelor de echilibrare
a bugetului
 Avantaje:
◦ operativitatea (deoarece evită un proces
legislativ de regulă de lungă durată),
◦ evitarea nemulţumirii sociale
◦ diminuarea relativă în timp a efortului fiscal
 Costuri:
◦ cheltuielile de lansare (publicitate, comisioane),
◦ vânzarea sub pari,
◦ dobânda,
◦ prima de rambursare ş.a.
 au caracter contractual, similar oricărui
împrumut, adică reprezintă din punct de
vedere juridic o înţelegere între două părţi
(stat şi creditorii săi);
◦ aceasta exclude caracterul obligatoriu al
impozitelor curente
◦ statul nu acordă garanţii materiale, adică
împrumuturile de stat nu au clauză de ipotecă,
gaj
 au caracter rambursabil
 asigură contraprestaţie
◦ contraprestaţia ia, cel mai frecvent, forma
dobânzii, a primei de rambursare şi a emiterii
sub valoarea nominală (sub pari)
 Înscrisul, adică actul/documentul ce atestă că
posesorul său este creditor pentru emitent,
◦ se prezintă ca o hârtie tipărită faţă-verso, având
menţionate denumirea împrumutului, valoarea
nominală, seria, emitentul şi diferite semne cu rol
de securizare
 Cuponul este un înscris cu elemente de
securizare, pe care este menţionată scadenţa la
care este încasabilă dobânda aferentă titlului
respectiv pentru o perioadă determinată
 Bonurile de tezaur
◦ pot avea sau nu putere
circulatorie.
◦ circulă ca şi banii de hârtie sau
pot fi negociabile la bursă
◦ pot fi lombardate adică vândute
înainte de termen acelor bănci
care fac astfel de operaţiuni şi
care îşi reţin o parte din dobânda
aferentă respectivelor bonuri de
tezaur sub forma taxei de
lombard (similară taxei de scont).
 Poliţele de tezaur
◦ pot fi scontate înainte de termen
acelor bănci ce fac astfel de
operaţiuni şi care îşi reţin o parte
din dobânda aferentă poliţelor de
tezaur sub forma taxei de scont.
 Certificatele de trezorerie
◦ nu au putere circulatorie şi, de
regulă, nici piaţă secundară.
◦ sunt preschimbate în numerar la
scadenţă, plus dobânda aferentă.
 Certificatele sau bonurile de
impozite
◦ sunt înscrisuri cu care statul îşi
plăteşte furnizorii,
◦ nu sunt purtătoare de dobândă şi
pot fi utilizate de posesori pentru
plata impozitelor către stat.
 Obligaţiunile
◦ sunt înscrisuri cu piaţă secundară,
adică negociabile la bursă.
 Denumirea împrumutului
◦ permite individualizarea titlurilor pe pieţele financiare primară şi
secundară
◦ se face de regulă prin destinaţia împrumutului, anul emisiunii,
rata dobânzii, denumirea autorităţii locale
 Valoarea nominală
◦ reprezintă suma care este înscrisă pe titlul aparţinător unei
emisiuni
◦ valoarea nominală este standardizată în cupiuri, adică un număr
standard de unităţi monetare (100 lei, 500 lei, 1000 lei, 5000 lei
◦ este valoarea de referinta pentru cursul de pe bursa si pentru
valoarea de rambursare
◦ este valoarea de referinţă la care se calculează dobânda anuală ce
îi revine posesorului unui titlu:
D = dn* VN
◦ unde:
D = dobânda anuală aferentă unui titlu,
dn = rata nominală a dobânzii,
VN = valoarea nominală a titlului.
 Valoarea efectivă sau valoarea de piaţă
◦ este suma de bani cu care se poate procura de pe piaţă
◦ daca momentul ales este chiar cel al lansării pe piaţă, valoarea
efectivă se numeşte valoare de emisiune sau preţ de emisiune.
◦ poate fi peste, la sau sub valoarea nominală emisiunea lansată
supra, al sau sub pari
 Cursul
◦ este numărul de unităţi monetare cu care se pot cumpăra la un
moment dat o sută de unităţi monetare din valoarea nominală a
unui titlu
◦ depinde raportul cerere/ofertă pe piaţa de capital, rata dobânzii
pe piaţa monetară şi avantajele oferite de debitor
C = VP/VN *100
◦ unde:
c = cursul curent al unui titlu,
VP = valoarea de piaţă a titlului
◦ se stabileşte pentru titlul „nud”, adică distinct de valoarea la zi a
cuponului de la proxima scadenţă
◦ cuponul poate fi negociat separat,
◦ valoarea la zi a cuponului (vzc) se determină pe baza
duratei posesiei lui de către vânzător (t) şi a lungimii
scadenţei (z)
vzc = D *t/z
◦ t reprezintă numărul de zile scurse de la ultima scadenţă
până la data vânzării cuponului,
◦ z reprezintă numărul de zile între ultima scadenţă şi
proxima
◦ între două scadenţe, se vinde o obligaţiune inclusiv cuponul
de la proxima scadenţă, cursul de vânzare se determină
după relaţia:
c`=c+vzc
 Termenul de rambursare
◦ este scadenţa, data la care împrumutul trebuie
rambursat.
◦ poate fi precizat (sub un an – termen scurt, de
regulă 3 sau 6 luni; între unul şi cinci ani –
termen mediu; peste cinci ani – termen lung)
sau neprecizat
 Venitul asigurat de titlu
◦ este venitul ce revine posesorului unui titlu pe
perioada deţinerii acestuia.
◦ poate fi intrinsec şi conjunctural
 este cel pe care îl produce împrumutul sub
forma dobânzii şi a primei de rambursare
 rata efectivă a dobânzilor:

 tinand cont de rata nominala si cupon:

 tinand cont de rata inflatiei, avem o rata reala

a dobanzii:
 Venitul sub forma dobânzii poate fi distribuit
în trei modalităţi:
◦ plata în numerar la scadenţă, pe baza detaşării din
„carnete” a cupoanelor aferente respectivei
scadenţe;
◦ atribuirea dobânzii doar unora din obligaţiunile
emise, prin tragerea la sorţi a seriilor obligaţiunilor
câştigătoare
◦ mixt, când o parte din dobândă se plăteşte în
numerar, iar o altă parte sub formă de câştiguri
 este rezultatul obţinut de posesorul unui titlu din
variaţia cursului acestuia între momentul achiziţiei
şi un moment ulterior
 produsul anual efectiv al investiţiei

 unde:
cv = cursul titlului în momentul vânzării,
ca = cursul titlului în momentul achiziţiei
 Prima de rambursare
◦ este plusul de valoare oferit creditorului de către debitor
la momentul rambursării împrumutului anunţat încă din
perioada campaniei publicitare anterioare lansării
împrumutului
pr = VR − VE
 scutirea de taxe şi impozite a veniturilor
realizate din împrumuturile publice;
 scutirea de taxe şi impozite a tranzacţiilor
la bursă cu efecte ale acestor împrumuturi
 plata impozitelor cu titluri de stat evaluate
la valoarea nominală şi nu mai târziu de
scadenţa finală a împrumutului;
 exonerarea efectelor publice de la execuţia
financiară silită;
 garantarea împotriva variaţiilor puterii de
cumpărare a monedei naţionale
 Plasarea împrumutului presupune vânzarea
titlurilor şi încasarea contravalorii vânzării, care va
reprezenta suma colectată ca împrumut de către
emitent
◦ nu coincide, de regulă, cu valoarea nominală totală a
emisiunii, fie din cauza preţului de emisiune sub pari, fie
datorită cheltuielilor legate de emisiune
◦ Subscripţia publică este forma de plasare organizată şi
gestionată de Ministerul Finanţelor
◦ Plasarea prin consorţii (sindicate) bancare presupune
organizarea şi gestionarea plasării de către un grup de
bănci in comision sau prin cumparare
◦ Plasarea prin bursă este adecvată situaţiilor în care bursa
este activă şi se vădeşte cel mai puţin costisitor
 Conversiunea este o operaţiune vizând modificarea
ratei dobânzii la un împrumut public, datorată
diminuării dobânzii curente sub nivelul celei
practicate la respectivul împrumut
◦ Conversiunea forţată presupune înlocuirea titlurilor vechi cu
altele noi, într-un interval de timp anunţat
◦ Conversiunea facultativă presupune înlocuirea titlurilor
vechi cu altele noi prin preschimbare benevolă de către
posesorii celor vechi (titlurile vechi nu-si pierd valabilitatea)
◦ Conversiunea prin rambursare anticipată presupune
înlocuirea titlurilor vechi cu unele noi cu opţiunea pentru
posesorii de titluri vechi de a şi le preschimba sau de a
solicita răscumpărarea lor
 Arozarea este o operaţiune inversă
conversiunii şi este practicată atunci când,
datorită creşterii ratei dobânzii pe pieţele
monetară şi de capital, cursul bursier al
obligaţiunilor de stat scade dramatic
◦ se pot lansa noi înscrisuri cu dobânda majorată,
care să le înlocuiască pe cele vechi
 Consolidarea este o operaţiune vizând
modificarea termenului de rambursare a
unui împrumut
◦ se practică în legătură cu împrumuturile pe
termen scurt sau mediu  împrumuturi pe
termen lung sau fără termen
 Rambursarea împrumuturilor de stat este
operaţiunea de răscumpărare a titlurilor emise
anterior pentru un astfel de împrumut
◦ Rambursarea prin bursă se poate practica pentru orice fel
de împrumut ale cărui titluri sunt cotate la bursă
◦ Rambursarea cu scadenţă unică se practică pentru
împrumuturile pe termen scurt şi presupune răscumpărarea
tuturor titlurilor la scadenţa menţionată, cu plata inclusiv a
dobînzii
◦ Rambursarea prin anuităţi se practică în cazul unor
împrumuturi cu sferă limitată de creditori şi constă în
calculul sumei anuale de plată în contul împrumutului
◦ Rambursarea prin tragere la sorţi se practică în cazul unor
împrumuturi cu sferă largă de creditori şi constă în
răscumpărarea periodică a unor titluri prin tragerea la sorţi
a seriilor acestora
 arieratele financiare, adică amânarea sine die a
rambursării datorită unor împrejurări excepţionale
(conflict armat, criză economică prelungită,
catastrofe naturale);
 reeşalonarea, adică reaşezarea termenelor de plată
şi a cuantumului rambursărilor, uneori inclusiv a
dobânzilor, ca rezultat al consecinţelor unor
împrejurări excepţionale;
 stingerea prin inflaţie, adică diminuarea relativă a
plăţilor angajate anterior unui proces inflaţionist
puternic şi de durată sau unei hiperinflaţii
 repudierea, adică negarea/nerecunoaşterea unui
împrumut angajat de stat anterior şi care intervine
în cazul schimbărilor de regim politic
 reprezintă un indicator care desemnează
totalitatea obligaţiilor financiare asumate de
stat faţă de creditorii interni şi externi
 indicatorul grad de îndatorare care se
calculează ca raport între soldul datoriei
publice(SDP) şi produsul intern brut (PIB)
 plăţile privind rambursarea datoriei publice,
reprezentând ratele scadente, dobânzile,
comisioanele şi celelalte cheltuieli aferente
constituie serviciul datoriei externe(SDE)
 mărimea absolută a datoriei publice(DP);
 serviciul datoriei publice exprimat în
mărime medie pe locuitor = SDP/Nr loc;
 raportul dintre serviciul datoriei externe şi
totalul cheltuielilor publice(CP) = SDP/ CP ∗
100
 ponderea datoriei externe în produsul
intern brut =SDP/PIB* 100
 ponderea dobânzilor aferente datoriei
publice în produsul intern brut =
dobanda/PIB*100
 raportul dintre dobânzile şi totalul
cheltuielilor publice=dobanda/CP*100
 Datoria publică se structurează şi se gestionează în
funcţie de cele două componenete ale sale:
◦ datoria publică internă( DPI )
◦ datoria publică externă(DPE )
DP = DPI + DPE.
 Datoria externă totală are următoarele
componente:
◦ datorie pe termen scurt;
◦ datorie pe termen lung
 datorie privată negarantată;
 datorie publică;
 datorie garantată de stat.
◦ credite de la instutitii financiare internationale.
 datoria externă totală exprimată într-o valută
de largă circulaţie
 ponderea datoriei externe în produsul intern
brut = DPE/PIB *100
 ponderea datoriei externe în exporturile de
bunuri şi servicii (VE) = DPE/VE*100
 raportul dintre datoria externă şi cheltuielile
publice (CP) =DPE/CP*100
 serviciul datoriei externe(SDE) format din ratele
scadente precum şi cheltuielile aferente
împrumuturilor externe;
 ponderea serviciului datoriei externe în produsul
intern brut =SDE/PIB*100
 raportul dintre serviciul datoriei externe şi volumul
exporturilor de bunuri şi servicii =SDE/VE*100
 ponderea serviciului datoriei externe în cheltuieli
publice=SDE/CP*100
 ponderea dobânzilor aferente datoriei externe în
produsul intern brut=dobanda/PIB*100
 ponderea dobânzilor în volumul exporturilor de
bunuri şi servicii=dobanda/VE*100
 Tari puternic indatorate
 Tari moderat indatorate