Cronicarul maghiar Anonymus, în cronica „Gesta Hungarorum” (Faptele ungurilor), afirmă că „la sosirea

lor, ungurii au găsit în Pannonia slavi, bulgari şi blachi, adică păstorii romanilor.” Simion de Keza, în „Gesta
Hunnorum et Hungarorum”, că românii erau în Pannonia la venirea hunilor, iar în vremea lui Attila,
romanii, locuitori românilor. Aceştia, cu argumente preluate din cronicile maghiare, de la cărturarii
români şi erudiţii europeni, studiate în bibliotecile din Viena şi Roma, au respins ca fiind nefondată ca şi
maghiarii, saşii şi secuii), Franz Sulzer a lansat teoria imigraţionistă care a fost îmbogăţită apoi de
geograful austriac Robert Roesler, de unde şi denumirea de teorie roesleriană. Potrivit teoriei
Cronicarul maghiar Anonymus, în cronica „Gesta Hungarorum” (Faptele ungurilor), afirmă că „la sosirea
lor, ungurii au găsit în Pannonia slavi, bulgari şi blachi, adică păstorii romanilor.” Simion de Keza, în „Gesta
Hunnorum et Hungarorum”, că românii erau în Pannonia la venirea hunilor, iar în vremea lui Attila,
romanii, locuitori românilor. Aceştia, cu argumente preluate din cronicile maghiare, de la cărturarii
români
bulgari şi blachi, adică păstorii romanilor.” Simion de Keza, în „Gesta Hunnorum et Hungarorum”, că
românii erau în Pannonia la venirea hunilor, iar în vremea lui Attila, romanii, locuitori românilor. Aceştia,
cu argumente preluate din cronicile maghiare, de la cărturarii români şi erudiţii europeni, studiate în
bibliotecile din Viena şi Roma, au respins ca fiind nefondată ca şi maghiarii, saşii şi secuii), Franz Sulzer a
lansat teoria imigraţionistă care a fost îmbogăţită apoi de geograful austriac Robert Roesler, de unde şi
denumirea de teorie roesleriană. Potrivit teoriei
Cronicarul maghiar Anonymus, în cronica „Gesta Hungarorum” (Faptele ungurilor), afirmă că „la sosirea
lor, ungurii au găsit în Pannonia slavi, bulgari şi blachi, adică păstorii romanilor.” Simion de Keza, în „Gesta
Hunnorum et Hungarorum”, că românii erau în Pannonia la venirea hunilor, iar în vremea lui Attila,
romanii, locuitori românilor. Aceştia, cu argumente preluate din cronicile maghiare, de la cărturarii
români şi erudiţii europeni, studiate în bibliotecile din Viena şi Roma, au respins ca fiind nefondată ca şi
maghiarii, saşii şi secuii), Franz Sulzer a lansat teoria imigraţionistă care a fost îmbogăţită apoi de
geograful austriac Robert Roesler, de unde şi denumirea de teorie roesleriană. Potrivit teoriei