ANATOMIE APLICATA TOPOGRAFICA SECTIONALA

1.Generalităţi despre anatomia și dezvoltarea sistemului nervos central.

(3) 154-157.
2. Meningele spinal și cerebral. Sinusurile durei mater. Cisternele subarahnoidiene. Lichidul
cerebrospinal. Măduva spinării: configurație exterioară, raporturi, vascularizație.
(2) 220-229, 21-25.
3. Măduva spinării. Structura microscopică. Nervul și ganglionul spinal. Substanța cenușie, albă,
reticulată.
(2) 26-49
4. Trunchiul cerebral
(2) 50-96
5. Trunchiul cerebral – continuare
(2) 50-96
6. Cerebelul. Diencefal I (talamus, metatalamus, epitalamus).
(2) 96-114, 116-128, 145-150.
7. Diencefal II (nucleii bazali, regiunea subtalamică, hipotalamus)
(2) 128-145
8. Telencefalul I
(2) 150-188
9. Telencefalul II
(2) 150-188
10. Ventriculii cerebrali
(2) 210-220
11. Sinteza principalelor căi nervoase
(2) 188-210
12. Globul ocular și orbita. Calea optică
(1) 878-901
13. Urechea externă, medie, internă. Calea acustică și vestibulară.
(1) 902-919
14. Anatomia sectțională a sistemului nervos central
Desenele cu secțiuni din (2) +(4)

Bibliografie

1. Drake RL, Vogl AW, Mitchell AWM, Filipoiu FM. Anatomia lui Gray pentru studenti.
București, Prior, 2014.
2. Georgia R. Anatomia omului. Sistemul nervos central. Cluj-Napoca. Risoprint, 2005.
3. Grigorescu-Sido F. Anatomia omului, Generalități. Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință,
2009.
4. Grigorescu-Sido F, BlidaruM., Blidaru D. Neuranatomia în scheme. Cluj-Napoca, casa
Cărții de Știință, 2004.

BIOCHIMIE METABOLICA

1. GENERALITĂŢI
 - Metabolismul intermediar – Aspecte generale
- Metode de studiu a metabolismului intermediar
2. METABOLISMUL GLUCIDELOR
- Aspecte generale
- Glicoliza
- Gluconeogeneza
- Acidul piruvic
- Ciclul Krebs şi sinteza mitocondrială a ATP
- Calea pentozo-fosfat
- Calea glucuronică
- Metabolismul glicogenului
- Glicoproteine, proteoglicani, glicozaminoglicani
3. METABOLISMUL LIPIDELOR
- Aspecte generale
- Clasificarea lipidelor
- Structura lipidelor simple
- Structura lipidelor complexe
- Metabolismul acizilor graşi
- Metabolismul corpilor cetonici
- Metabolismul trigliceridelor
- Lipoproteinele plasmatice
- Metabolismul lipidelor complexe
- Metabolismul colesterolului
- Hormonii steroizi
4. METABOLISMUL PROTEINELOR
- Aspecte generale
- Căi generale de degradare a aminoacizilor
- Metabolismul amoniacului
- Ureogeneza
- Căi speciale de degradare a aminoacizilor
- Metabolismul hemoglobinei
5. METABOLISMUL NUCLEOTIDELOR
- Aspecte generale
- Biosinteza şi degradarea purinelor
- Biosinteza şi degradarea pirimidinelor

Bibliografie

HISTOLOGIE

1. Introducere. Istoric. Generalităţi despre ţesuturi, clasificare, histogeneză. Modificări

celulare fiziologice şi patologice. Ţesuturile epiteliale de acoperire. Ţesuturi epiteliale
 simple, stratificate şi de tip particular. Structură histologică la M.O. şi M.E. Funcţii. Corelaţii
clinice. Pag. 7-21.
2. Ţesuturile epiteliale glandulare: clasificare, organizare generală a glandelor exocrine şi
endocrine. Corelaţii clinice. Ţesuturile conjunctive. Caractere generale. Celulele
conjunctive proprii şi alogene sau tranzitorii structură histologică la M.O. şi M.E., funcţii.
Corelaţii clinice. Pag. 21-29, 30-39
3. Ţesuturile conjunctive. Fibrele conjunctive: de colagen, reticulină şi elastice. Structură
histologică la M.O. şi M.E. Metode de evidenţiere prin coloraţii specifice. Substanţa
fundamentală: structură macromoleculară. Clasificarea ţesuturilor conjunctive. Ţesuturi
conjunctive embrionare şi comune (propriu zise). Structură histologică. Histofiziologie.
Corelaţii clinice. Pag. 39-49
4. Ţesuturile conjunctive specializate. Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie.
Ţesutul adipos. Ţesutul cartilaginos: hialin, elastic, fibros. Discul intervertebral. Structură
histologică la MO şi ME. Corelaţii clinice. Pag. 49-52, 53-62.
5. Ţesuturile conjunctive specializate. Ţesutul osos. Celulele ţesutului osos. Structură
histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Matricea osoasă. Structură histologică la M.O. şi
M.E. Histofiziologie. Ţesuturile osoase: compact şi spongios. Structură histologică la M.O. şi
M.E. Histofiziologie. Osificarea endoconjunctivă şi encondrală. Corelaţii hormonale.
Corelaţii clinice. Pag. 63-79.
6. Ţesuturile musculare. Generalităţi. Clasificare. Ţesutul muscular striat scheletal şi cardiac.
Structură histologică la M.O. şi M.E. Ţesutul muscular neted - structură histologică la M.O.
şi M.E. Histofiziologie. Corelaţii clinice. Pag. 80-95.
7. Ţesutul nervos. Generalităţi. Neuronul şi nevroglia. Clasificare. Structură histologică la
M.O. şi M.E. Histofiziologie. Sistemul nervos periferic: nervul ca organ. Structură
histologică la M.O. şi M.E. Corelaţii clinice. Pag. 159-186.
8. Sistemul cardio-vascular. Generalităţi. Artere elastice, artere musculare, vene, capilare.
Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Dispozitive vasculare de tip particular.
Vase limfatice. Structură histologică la M.O. şi M.E. Modificări structurale ale pereţilor
vasculari, legate de vârstă şi de unele aspecte patologice. Corelaţii clinice. Pag.96-117
9. Sistemul hemoimun I.Generalităţi. Definiţie. Cito-histologia celulelor imunocompetente şi
rolul lor. Măduva hematogenă - structură histologică la M.O. şi M.E. Funcţii. Corelaţii
clinice. Pag. 118-119, 123-126, 136-137.
10. Sistemul hemoimun II. Hematopoeza - eritropoeza, granulocitopoeza, trombocitopoeza şi
monocitopoeza. Corelaţii clinice. Pag. 120-123, 126-136.
11. Sistemul hemoimun III Ţesutul limfoid. Clasificare, generalităţi, limfocite T şi limfocite
B, limfopoeza . Timus - Structură histologică la M.O. şi M.E. Corelaţii clinice. Pag. 137-
143, 153-158.
12. Sistemul hemoimun IV. Limfoganglion. Splină. Structură histologică la M.O. şi M.E.
Histofiziologie. Corelaţii clinice. Pag. 143-153.
13. Recapitulare
14. Sistemul nervos. Sistemul nervos periferic: ganglionii spinali şi vegetativi. Sistemul nervos
central: maduva spinarii, cerebelul, scoarta cerebrala. Structură histologică la M.O. şi M.E.
Corelaţii clinice. (Acest material va fi pregatit pentru examenul din semestrul II).
 Bibliografie
1. Histologie Generala. Vol.I. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan Mariana
Marginean, Alina Sovrea. colaboratori Carmen Melincovici , Anne Marie
Chindris Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca,
2006.

FIZIOLOGIE

Fiziologia sistemului sanguin: 15 ore

1. Introducere în fiziologia sângelui. Funcțiile sângelui. Volemia
2. Eritrocitul, eritopoiezia:
3. Grupele sanguine. Transfuzia. Sistemul OAB. Sistemul Rh. Accidentele
posttransfuzionale
4. Leucocitele
5. Imunitatea
6. Plachetele sanguine
7. Funcția de menținere a echilibrului fluido-coagulant. Hemostaza și coagularea
sângelui. Fibrinoliza
I. Fiziologia aparatului cardiac: 12 ore
1. Fiziologia inimii. Mușchiul cardiac. Proprietățile miocardului
2. Ciclul cardiac. Manifestări periferice ale activității inimii. Fonocardiograma.
Fenomenele electrice ale activității cardiace. Electrocardiograma, vectocardiograma
3. Manifestările activității cardiace- fenomenele mecanbice, acustice, volumetrice
4. Consecințele funcționale ale activității cardiace: presiuni intracavitare, debitul
cardiac, lucrul mecanic
5. Performanța cardiacă. Factorii ce o determină. Parametrii sistolici și diastolici ai
performanțeei. Reglarea performanței cardiace prin mecanisme intrinseci și extrinseci
II. Hemodinamica: 9 ore
1. Hemodinamica. Proprietățile fiziologice ale sistemului vascular. Presiunea arterială.
Reglarea neuro-umorală a presiunii arteriale. Pulsul arterial
2. Circulația capilară- particularități morfo-funcționale. Schimburile capilare, factorii
care intervin. Mecanisme reglatorii locale
3. Caracteristicile morfo-funcționale ale sectorului venos. Circulația limfatică
4. Circulațiile regionale, coronariană, hepatică, cerebrală, pulmonară, renală
5. Reglarea neuro- umorală a activității cordului și vaselor

Bibliografie :
1. Dorofteiu M., Mecanismele homeostaziei sanguine, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992
2. Haulică I., Fiziologie umană, Ed. Medicală, București, 2007

MICROBIOLOGIE GENERALA

BACTERIOLOGIE
1. Lumea microorganismelor. Definiţie, Istoric Taxonomie, Particularitặţi ale microorganismelor 2 ore
2. Regnul prokariota. Clasificare. Grupe filogenetice de importanţă medicală 2 ore
Morfologie bacteriană 2 ore
 3.Forme şi dimensiuni – caracterele morfo-tinctoriale ale bacteriilor. Microscopie optică
Importanţa identificarii bacteriilor.
4.Strucruri obligatorii: Nucleoid – informaţia genetica. Citoplasmă- metabolismul bacterian. 2 ore
Membrană citoplasmatică- schimburi cu mediul extern. Peretele celular bacterian (funcţii
conferite bacteriilor în mediu şi organismul uman).
5.Structuri facultative: Capsulă, glicocalix (adeziune bacteriană, factorii antifagocitari). Fimbrii 2 ore
si pili (sexualitatea primitivă la bacterii). Cili (motilitatea bacteriana, chimiotaxia). Sporii
bacterieni, structura si rol biologic (diferenţierea celulei bacteriene).
Fiziologie bacteriană – Metabolism 2 ore
6. Influenţa factorilor fizici şi chimici de mediu asupra creşterii şi diviziunii bacteriene.
7. Cặi metabolice: clasa I, clasa II, clasa III Homopolimeri. Heteropolimeri periodici, 2 ore
aperiodici.
8. Multiplicarea bacteriilor – Creşterea şi diviziunea bacteriilor. Curba de creştere. Stările 2 ore
fiziologice ale celulei bacteriene. Adaptarea bacteriilor la stress.
Genetica bacteriană (Evolutie şi adaptare în lumea bacterianặ). 2 ore
9. Repliconii bacterieni. Ereditate cromosomiala, extra-cromosomiala (Plasmide, Bacteriofagi).
ADN: Replicare. Recombinare. Reparare. Restrictie si modificare. Biosinteza produsilor genici.
10. Operoni/reguloni (metabolici, de rezistenţă, de virulenţă). Gene de structură, secvenţe 2 ore
semnal. Elemente genetice mobile: transposoni, integroni, retroni.
11. Mutatia. Evolutia mutaţională actuala a genelor de rezistenta la bacterii. 2 ore
Transferul interbacterian al materialului genetic: donator – receptor. Transformarea si
transfectia. Conjugarea, sexductia. Transductia si conversia fagica.
Raspandirea in lumea bacteriană a genelor de patogenitate si rezistenta la antibiotice.
Chimioterapie antibacteriană 2 ore
12.Generalitãţi privind AB: Definitie, triunghi terapeutic; farmacodinamica (CMI, CMB, efect
post-antibiotic, CPM). Efect bacteriostatic, bactericid. Spectru de actiune.
13. Familii de antibiotice, mecanisme de actiune: Beta-lactamine, Glicopeptide, 2 ore
Aminoglicozide-aminociclitoli, Tetracicline, grup MLS, Fenicoli, Quinolone, Rifamicine, Nitro-
derivaţi, Sulfonamide, Diaminopirimnidine, Polimixine.
14. Rezistenţa la antibiotice: rezistenţa naturală si rezistenţa castigată. Molecule, gene fenotip de 2 ore
rezistenta; conceptul S I R. Rezistenţa multiplă, selectarea bacteriilor multiplu rezistente la
antibiotice in mediul spitalicesc.

Bibliografie:

1. Monica Junie "Microbiologie Fundamentala", Editura Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-

Napoca, ISBN: 978-973-693-427-8, ed.II-a, 2011 (217 pg din care 75 pg figuri si tabele = 142
pg. text curs)