Cele mai importante și mai frecvent întâlnite sunt:

1)Diferențe de personalitate și de percepție. Persoane de pregătire, cunoștințe,

valori, așteptări, experiențe și interese diferite percep același mesaj în mod
diferit. Pentru a evita neînțelegerile , pentru a înțelege acuratețea cu care a fost
perceput mesajul și atitudinea interlocutorului față de mesajul transmis se
recomandă ca emițătorul să ceară un feedback cât mai des, dacă nu permanent.

2)Diferențe de putere. În orice organizație managerii sunt cei care hotărăsc

modul în care se iau deciziile. Prin controlul pe care îl exercită, ei încurajează
sau limitează participarea angajaților pe diferite trepte ierarhice la procesul
decizional.

3)Structura organizatorică. Numărul nivelelor ierarhice dintr-o organizație

poate frâna transmiterea informațiilor sef-subordonat și invers. Adesea, angajații
simt că nu pot saăi peste anumite niveluri ierarhice pentru a se adresa celei mai
indicate persoane. Într-o structura centralizată schimbul de informații este
restricționat deoarece diferiți angajați au acces la diferite tipuri de informații. De
asemenea în organizațiile mari, sensul inițial al mesajelor poate fi modificat
substanțial ca urmare a faptului că ele trec prin mai multe eșaloane manageriale
care filtrează informația și o interpretează potrivit sistemului propriu de gândire
sau de interese. Mai mult, în aceste organizații mari, nu de puține ori
informațiile se pierd pe drum sau ajung la destinatar cu mare întârziere.

În organizațiile mari, sensul inițial al mesajelor poate fi modificat substanțial ca

urmare a faptului că ele trec prin mai multe eșaloane manageriale care filtrează
informația și o interpretează potrivit sistemului propriu de gândire sau de
interese. Mai mult, în aceste organizații mari, nu de puține ori informațiile se
pierd pe drum sau ajung la destinatar cu mare întârziere.

4)Statutul financiar, care se manifesta prin atitudine și dispreț, prin tendința

șefilor de a comunica mai degrabă cu oamenii având același statut sau cu statut
superior. La nivelul salariaților se manifestă o tendință asemănătoare de a pune
prea puțin preț pe comunicarea cu acei colegi pe care nu ii consideră "de nasul
lor" sau care se află pe poziții inferioare în organizație.

5)Solicitări conflictuale ale rolului. Rolul de lider le cere șefilor funcții

profesionale și socio-emoționale ,ceea ce presupune ca pe de o parte să
coordoneze și să controleze munca subordonaților, dar în același timp să acorde
atenție nevoilor sufletești și dorințelor acestora. Mulți șefi au dificultăți în
echilibrarea acestor doua aspecte ale rolului lor.

6)Diferențe de limbaj. Aceste diferențe pot apărea ca urmare a diviziunii

excesive a muncii ,specializării organizației. Formularea necorespunzătoare a
mesajului conduce la creșterea "indicelui de ceata": termeni sofisticați, prea
tehnici, complexitatea enunțurilor, dar și de ambiguitate, forme eliptice etc.

Limbajul este o forma abstractă de comunicare, exprimând experiența de viață

sau experiența profesională, stare emoțională, motivațională sau relația cu
interlocutorul. De aceea, pentru a evita diferențele de limbaj, sunt foarte
importante atât adaptarea la nivel de instruire și de cunoaștere al
interlocutorului, cât și evitarea ambiguităților de exprimare.

7)Reacții emoționale (de furie, dragoste, frica, ura, frustrare etc.) influențează

felul în care sunt transmise/înțelese mesajele. Dacă se lucrează într-un climat
tensionat, de amenințare (pierdere a prestigiului), frustrare, angajați, în funcție
de personalitatea lor, vor avea un comportament fie agresiv, fie defensiv.

8)Comunicarea în exces încarcă inutil pe destinatar și de cele mai multe ori

generează efecte adverse celor dorite. Bombardați cu mesaje prea multe,
angajații vor ignora o parte dintre ele sau, plictisindu-se nu le vor mai da atenție.

9)Tendința de a evolua. Este o atitudine specifică rasei umane de a evolua, de a

emite judecăți, de a aproba sau a dezaproba afirmațiile unei persoane, de multe
ori chiar înainte de a asculta interlocutorul în tot ceea ce are de spus.

10)Idei preconcepute. De multe ori mesajul este înțeles într-un anumit fel
deoarece interlocutorul consideră că este imposibil să aibă și altă interpretare
decât aceea la care el se gândește.

11)Efectul de filtrare, întâlnit atât la șefi cât și la subordonați, constă în tendința

de a evita comunicarea știrilor proaste celorlalți. În general managerii, ca și
subordonații evită să dea știri proaste de care sunt parțial responsabili sau care
pot genera reacții negative.

12)Diferențele de sex. Bărbații și femeile au stiluri diferite de a comunica.

Femeile cer informații, în timp ce bărbații evită acest lucru.

În timpul comunicării, femeile încearcă să construiască realții de prietenie,

cooperare, în timp ce bărbații înclină să folosească stilul "raportare", bazat
evidențierea propriilor cunoștințe și aptitudini, concentrându-se asupra propriei
persoane.

Femeile se exprimă mult mai politicos, dar și mai ezitant, în timp ce bărbații
comunică mai direct și autoritar. Stilul feminin este mai persuasiv, facilitând
crearea unui climat intim, de colaborare, în timp ce stilul bărbătesc este orientat
mai mult spre acțiune, este informal și urmărește deținerea controlului.
13)Incapacitatea de a asculta, specifică acelora care văd și aud ceea ce doresc.
Unii angajați nu înțeleg în totalitate ceea ce li se comunică, dar nu au tăria sau
curajul să recunoască acest lucru. De aceea este indicat feedback-ul.

14)Absența feedback-ului poate duce la falsa impresie că mesajul a fost înțeles.

15)Timpul. Secolul vitezei în care trăim cere promptitudine, atitudine pozitivă,

consecvență si pe cât posibil, perfecțiune la locul de muncă. Într-un asemenea
context, de multe ori, oamenii, numai au timp si nici chef de a comunica cu cei
din jur (șefi, colegi, subordonați).