Teoria economică

1. Caracterizează apariția teoriei economice ca știină. Definiția, etapele, obiectul de

studiu.
Teoria economica reprezinta ansamblul activitatilor umane desfasurate in sfera
productiei, distributiei si consum a bunurilor material si servicii.
Etapele de dezvoltare a teorii economice sunt:
a)Fiziocratii= ca reprezentat il avem pe Turgot, aici a fost elaborate o conceptie de ansamblu
asupra economiei, au elaborate primul model macro-economic ce a pus conditiile de
echilibru
b)Scoala clasica= secolul 18-19, ca reprezentati ii avem pe Adams Smith, David Recordo, Say,
Jon Baptist. Aici in centrul activitatii economice se afla omul care se conduce dupa
principiul ,,Maxim de avantaj si minim de effort.”
c)Scoala neoclasica sau marginalismul = secolul 19-20, ca reprezentat il avem aici pe Alferd
Marsald, aici se mentine elementele de baza a scolii clasice, se recunoaste rolul pietii in
reglarea economica si in centrul atentiei se afla individual.
d)Keynisismul 1930 = ca reprezentat il avem pe Keynis, in aceasta etapa apare o noua teorie
conform careia este necesar interventia statului pentru realizarea echilibrului in economie.
e)Neoliberali 1980 = ca reprezentati a acestei etape sunt Friedman si Samuilson, ei recunosc
rolul pietii in dezvoltarea economica, dar opteaza pentru interventia statului in rezolvarea
dezechilibrelor economice ( somaj, inflatie, criza economica)
Obiectul de studiu al teoriei economice:
1)Avutia nationala= in curentul fiziocratilor, scolii clasice, mercantelismul
2)Relatiile de productie= in curentul markismul
3)Economia nationala in ansamblu= in curentul scolii istorice
4)Comportamentul subiectilor economici = in marginalismul
5)Mecanismul functionarii economiei nationale ca un tot intreg = Keynisismul
6)Institutele si schimbarile institutionale = curentul institutional sociologic
7)Avutia nationala in lumea resurselor limitate = Teoria sintezei neoclasice
 2. Identifică și caracterizează sectoarele economiei, nivelurile economiei.
Sectoarele economice sunt 4 la numar. Ele sunt:
1)Sectorul primar = acest sector include agricultura, silvicultura, vinatoarea, recultarea,
industria extractive
2)Sectorul secunda= aici se include industria constructiilor,  industria chimică și inginerie,
industria aerospațială, productia automobilelor, productia de textile
3)Sectorul tertiar= acestea include serviciile, ca de exemplu: comertul, transportul, turismul,
babysitting
4)Cuaternar = acest sector include toate inovatiile, informatiile.
Nivelurile economice sunt de asemenea 4 la numar., Ele sunt:
1)Micro-economia= aceasta include toate activitatile economice la nivelul intreprinderii
2)Mezo-economia= acest nivel include toate activitatile economice la nivelul unei ramuri
economice sau sector economic, precum la nivelul agriculturii, la nivelul transportului,
turismului.
3)Macro-economia= include toate activitatile economice la nivel de tara, acestea pot fi
somajul, inflatia.
4)Mondo-economia= activitatile economice la nivelul mondial, international. BIRD, BERD.

3. Explică sistemul științelor economice. Etimologia cuvântului economie.

Sistemul stiintelor economice se clasifica in:
a)Stiinte economice fundamentale= microeconomia, economia politica
b)Stiinte economice functionale= statistica, contabilitatea, managementul
3)Stiinte economice concrete= industria, agricultura, invatamintul
4)Stiinte economice istorice= doctrine istorice, istoria economiei mondiale.
5)Stinte economice de frontier= geografia economica, cibernetica.
Prima data Termenul de econnomie a fost dat de filosoful grec Xenofon in anul 400
inainte de Hristos si provine de la 2 cuvinte grecesti ,,Oikos”=casa, gospodarie si
,,nomos”=lege, regula.
 4. Caracterizează elementele de bază ale activității economice – nevoile umane,
resursele economice, bun economic.
Nevoile economice sunt cerintele existentei oamenilor ca membri ai societatii, a caror
satisfacere presupune consum de bunuri economice.
Nevoile au un character subiectiv si sunt foarte diferite, ele sunt nelimitate ca numar, si sunt
imboldul principal al activitatii economice si totodata scopul lor.
Nevoile sunt de mai multe tipuri, ca de exemplu dupa domeniul de manifestare ele sunt
material sau natural, sociale si spirituale; dupa importanta lor pentru om ele se clasifica in
primare(haine, alimentatia), secundare(invatarea), tertiare(cultura) iar dupa durata
manifestarilor, ele sunt curente, periodice, rare si singulare.
Resursele economice sunt totalitatea elementelor necesare producerii bunurilor economice.
O trasatura principal a resurselor economice consta in caracterul lor limitat. Resursele
economice se clasifica in 2 grupuri. Primul grup sunt resursele primare= umane si naturale;
al doile grup sunt resursele derivate= material, financiare, inovationale, informationale.
Bunul economic este o totalitate de elemente necesare pentru satisfacereanevoilor umane.
Bunurile economice se clasifica dupa destinatia bunurilor: bunuri de consum si de productie;
Dupa sectorul de provenienta a producatorului : publice si private; si dupa modul de utilizare
sunt bunuri complementare (acelea care se completeaza unul pe celalalt ca sa satisfaca
aceleasi nevoi) si bunuri substituibile (sunt bunurile care pot fi inlocuite unul cu celalalt dar
satisfac aceleasi nevoi)

5. Explică teoria factorilor de producție –munca, natura.

Factorii de productie reprezinta ansamblul elementelor care participa la producerea
bunurilor si serviciilor.
Munca este activitatea constienta, umana, indreptata spre un anumit scop prin care omul isi
defineste interesul. Munca poate fi analizata:
a)Cantitativ = numarul de ore, zile
b)Calitativ= stajul muncitorilor, calificarea, studiile lor.
c)Dupa structura populatiei active= persoanele implicate in activitate dupa visrta, gen.
Natura=reprezinta cadrul in care omul activeaza, este ansamblul de elemente natural la care
omul face apel pentru a produce sip e care le influenteaa prin munca. Natura asigura
substanta, conditiile material si majoritatea energiei primare. Ca importanta este pamintul,
apa, fiind limitate si de aceea tinde sa restrictive pentru activitatea economica.
 6. Explică teoria factorilor de producție –capitalul, neofactorii de producție.
Factorii de productie reprezinta ansamblul elementelor care participa la producerea
bunurilor si serviciilor.
Capitalul este cel care desemneaza ansamblul bunurilor produse prin munca si folosite
pentru obtinerea altor bunuri si servicii destinate vinzarii. In categoria capitalului intra
cladirile, masinile, utilajele, instalatiile, materiile prime, materialele. Capitalul ete de 2 tipuri:
fix si circular. Iar cel fizic se uzeaza moral si fizic.
Neofactorii de productie sunt:
a)Progresul ethnic
b)resursele informationale
c)Inovatiile
Principalele realizari se refera la modernizarea produselor, la perfectionarea utilajelor si
tehnologiilor, la perfectionarea in domeniul comercializarii transportului si comunicatiilor,
metode modern de marketing, management.

7. Caracterizează piața –rolul, funcțiile și tipuri de piață.

Piata este considerata locul de intilnire a agentilor economici, care se impart in cumapartori
si vinzatori, este locul de confruntarea a cererii si ofertei. Rolul pietii este unul vizibil,
datorita ei cumparatorii si vinzatorii intra in contact si schimba bunuri si servicii, aducind
profit si satisfice nevoi umane. Piata are mai multe functii, precum:
a)Functia de intermediere
b)De reglementare(dirijare) = dirijarea cu pretul, cererea si oferta
c)De formare a preturilor
d)De informare
e)De diferentiere a producatorilor
Tipurile de piata se clasifica
a)dupa natura economica a bunului transactional = piata satisfactorilor si prodfactorilor
b)dupa forma obiectelor schimbate= omogene si eterogene; uniforme si diveersificate
C)Dupa locul desfasurarii= locale, regionale, nationale si international

8. Caracterizează proprietatea. Delimitează obiectul și subiectul proprietății.

Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social, cu privire la bunurile
material, spiritual si de alta natura existent in societate sau obtinute prin activitatea
economica. Obiectul proprietatii constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-
sociale. Bunurile se numesc satisfactory, iar cele ce folosesc indirect omului in obtinerea
celor dintii se numesc prodfactorii. Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici=
persoanele fizice, familia, sociogrupurile si organizatiile.
 9. Explică cererea – factori determinanți, legea cererii, tipuri de cerere
Cererea reprezinta cantitatea dintrun anumit bun pe care cosnumatorul doreste si poate sa
o cumpere la un anumit pret intr-o perioada de timp.
Factorii ce influenteaza cererea de bunuri sunt: pretul, venitul, pretul bunurilor
complementare si substituibile, numarul de consumatori si previziunile privind pretul.
Legea cererii exprimă raportul dintre modificarea pretului si ceea ce dorim sa procuram.
Cererea se clasifica
a)dupa natura bunului= destinata consumului, destinata productiei, de capital banesc, de
forta de munca, pentru bunuri inferioare.
b)Dupa relatia dintre bunuri= de bunuri substituibile si de bunuri complementare
c)Dupa purtatorul cererii= individuala, colectiva, gromala(agregata)

10.Explică oferta –factori determinanți, legea ofertei, tipuri de ofertă.

Oferta este cantitatea bunurilor pe care producatorul doreste sa-l vinda la un anumit pret
intr-un interval de timp. Factorii care influenteaza oferta sunt: costul de productie, numarul
de ofertanti, schimbarea pretului la alte bunuri, politica fiscala (impozitile) si subsidiile
(ajutor de la stat). Legea ofertei exprima legatura dintre pet si ceea ce dorim sa vindem.
Tipurile de oferte sunt:
individuala
totala sau de piata
in functie de continutul bunului sunt = independente, dependente, si oferta mixta.

11.Caracterizează prețul ca element component al nucleului pieții.

Pretul reprezinta reflectarea baneasca a valorii bunurilor sau serviciilor, comparate si
correlate prin prisma calitatii, cantitatii. Exista 2 categorii de preturi:
a)preturi de aprovizionare= pret negociat, de achizitie
b)preturi de vinzare= pretul imporattorilor, de vinzare al producatorilor.
Nivelul preturilor depinde de raportul dintre cerere si oferta, de gradul de utilitate, de
calitate si accesibilitatea. Preturile de asemenea sunt libere, administrative si mixte. Pretul
are unele functii precum: functia de corelare a ofertei cu cererea, de calcul a cheltuielilor si
rezultatelor, de stimulare a agentilor economici si de recuperare a costurilor si restituirea
veniturilor. Teorii cu privire la pret:
1)Valoare-munca
2)Valoare-utilitate
3)Pretului fara valoare
4)Contemporata
 12.Explicați echilibrul și dezechilibrul pieții. Identificați formele fundamentale ale
dezechilibrului economic.
Notiunea de ,,echilibru” provine din latina ,,aegus” = egal si ,,libre”=balanta, care
desemneaza egalitatea a 2 marimi masurabile. Echilibrul pietii este situatia in care pretul
unui bun economic conduce la o egalitate intre cantitatea ceruta si cantitatea oferita. Apare
pretul de echilibrul si cantitatea de echilibru. Tipurile de echilibru: general, partial, bugetar si
voluntary. Reversul starii de echilibru este dezechilibrul. Formele fundamentale ale
dezechilibrului economic sunt:
a)intre cererea si oferta de bunuri de consum si servicii
b)intre volumul foretei de munca si locurile de munca disponibile(somajul)
c)dintre cererea de investitii si volumul real de investitii
d)intre import si export

13.Caracterizează comportamentul consumatorului. Utilitatea economică. Curbele de

indiferență.
Consumatorul este un agent economic care are functia de a consuma bunuri economice, iar
criteriul sau de comportament economic este maximizarea utilitatii consumului. Sub
impulsul preferintelor ssale si in conditiile unor restrictii economice, consumatorul rational
va tinde sa obtina maxim de satisfactie. Utilitatea economica exprima gradul in care
consumarea unei cantitati de bunuri satisfice una sau alta dintre nevoile umane. Conditiile
utilitatii economice:
a)existenta relatiilor intre proprietatile bunului si una din nevoile umane.
b)relatiile dintre bunuri si nevoi trebuie sa fie cunoscute si intelese de oameni
c)capacitatea oamenilor de a folosi efectiv diferite bunuri. Utilitatea economica este de 3
tipuri: unitara(individuala), totala si marginala. Curbele de indiferenta este o reprezentare
grafica a magnitudinei unui fenomen. Cu cit curba este mai departe de axa, cosumatorul are
mai mare nevoie de produs. Roate curbele pot sa fie o infinitate si nu se intersecteaza
niciodata. Curebele sunt de mai multa tipuri; pentru bunuri subsituibile, complementare,
reale si neutre.
14.Explică teoria venitului. Caracterizează profitul și dobânda.
15. Explică teoria venitului. Caracterizează renta, salariul.
16.Caracterizează concurența ca element al economiei de piață. Funcții, caracteristici.
17.Clasifică tipurile de concurență Caracterizează tipurile de concurență imperfectă.
18.Identifică și explică indicatorii macroeconomici de rezultate.
19.Caracterizează fluctuațiile ciclice economice. Identifică fazele ciclului economic.
20.Identifică și caracterizează crize economice.
21.Caracterizează piața muncii și componentele ei.
22.Definește noțiunea de inflație. Identifică tipologia inflației și caracterizează-le. Politici
inflaționiste.
23.Definește noținea de șomaj, etimologia termenului. Caracterizează dezechilibrul
economic -șomajul.
24.Caracterizează consumul.
25.Caracterizează economiile.
26.Caracterizează investițiile.
27.Explică piața monetară, moneda și rolul ei în economie. Evoluția monedei, funcții
28.Delimitează tipologia banilor.Caracterizează cererea și oferta de monedă. Politica
monetar-creditară.
29.Definește bugetul. Identifică principiile bugetare.
30.Clasifică tipurile de bugete, caracterizează-le. Explică elaborarea și aprobarea
bugetului de stat.

Managementul

1. Definiți noțiunea de management. Caracterizați termenul management din punct de

vedere etimologic.
2. Delimitați perioadele de apariție a termenului de management. Definiți termenul de
manager.
3. Explicați sensurile managementului ca știință, artă, proces, grup de oameni.
4. Delimitați ierarhia (nivelurile) manageriale. Tipuri de manageri.
5. Clasificați și caracterizați rolurile manageriale.
6. Caracterizați școala clasică de management
7. Caracterizați școala relațiilor umane de management.
8. Caracterizați școala cantitativă de management.
9. Caracterizați școala sistemelor sociale, situațională de managemnt.
10.Definiți noțiunea de organizație. Caracterizați organizațiile formale.
11.Definiți noțiunea de organizație. Caracterizați organizațiile informale.
12.Determinați variabilele mediului intern de activitate al organizațiilor.
13.Delimitați elementele procesului decizional. Clasificați decizia după mai multe criterii.
14.Determinați factorii de influență mediului extern de activitate al organizațiilor.
15.Definiți noțiune de stil de conducere. Delimitați factorii ce influențează stilurile de
conducere.
16.Clasificați și caracterizați tipologia stilurilor de conducere după mai multe criterii.
17.Caracterizarea componentei sistemului informațional – data, informația.
18.Caracterizarea componentei sistemului informațional – circuitul și fluxul
informațional. Funcțiile sistemului informațional.
19.Definiți termenul de comunicare. Clasificați comunicarea managerială după mai multe
criterii.
20.Caracterizați elementele și etapele procesului de comunicare managerială.
21.Explicați barierele comunicaționale.
22.Determinați conținutul și rolul deciziilor de management. Identificați cerințele
specifice de raționalizare a procesului decizional.
23.Explicați particularitățile deciziei administrative. Formele deciziei. Identificați etapele
procesului decizional.
24.Determinați și exemplificați metode și tehnici de luare a deciziilor.
25.Definiți termenul de funcție de planificare. Determinați scopul funcției de planificare.
Clasificați planurile. Identifiți avantajele și elementele planificării. Caracterizați
planificarea strategică.
26.Definiți termenul de funcție de organizare. Explicați componentele structurii
organizatorice.
27.Delimitați scopul fucnției de organizare. Explicați organigrama.
28.Definiți termenul de funcție de coordonare. Explicați formele de coordonare.
29.Definiți termenul de funcție de motivare. Explicați tipologia motivării. Determinați
scopul și caracteristicile funcției de motivare.
30.Caracterizați teoriile motivaționale procesuale.
31.Caracterizați teoriile motivaționale conceptuale.
32.Definiți termenul de funcție de control. Determinați scopul, etapele și trăsăturile
specifice ale controlului.
33.Clasificați controlul după mai multe criterii. Determinați caracteristicile unui control
eficient.
34.Definiți termenii de puterea, influență și autoritate. Caracterizați formele puterii în
organizație.
35.Definiți termenul de conflict. Explicați aspectele constructive și distructive ale
conflictului. Clasificați conflictele după mai multe criterii.
36.Determinați metode de soluționare a conflictelor