CHIRURGIA ENDOCRINĂ

Realizat de Bugneac Iana M1621 USMF

1.CS. Care din următoarele afirmaţii referitor la sindromul Zollinger-Ellison (ZE) sunt
adevărate?
A. Sindromul ZE este responsabil de aproximativ 10% din ulcere duodenale
B. Tumora (gastrinoma) se localizează predominant în cefalopancreas, clinic se
manifestă cu ulcer peptic
C. Tumora se poate localiza şi în ficat, stomac, hilul splenic
D. Aproximativ 50-75% dintre ele sunt maligne
E. Toate cele enumerate

2.CS. Cea mai sensibilă şi specifică metodă de identificare a pacienţilor cu sindromul Zollinger-
Ellison este:
A. Titrarea în ser a anticorpilor antitiroidieni
B. Dozarea gastrinemiei serice
C. Aprecierea kateholaminelor
D. Ph-metria sucului gastric
E.Toate cele enumerate

3. CS. Ce afirmaţie referitor la sindromul Zollinger-Ellison este falsă:

A. Ulcere din gastrinoame sunt de obicei de mărime moderată şi mică (sub 1 cm în
diametru)
B. Diareea apare la mai mult de 1/3 din cazuri
C. Ulcerul peptic este prezent în 90-95% din cazuri
D. Pacienţii cu gastrinoame au nivele serice ale gastrinei <150 pg/ml
E. Sunt prezente steatoreea şi malabsorbţia vitaminei B12

4. CS. Ce afirmaţie referitor la feocromocitom este incorectă:

A. Boala reprezintă 1-5% din maladiile suprarenalelor
B. Are o incidenţă maximă între 20-35 de ani
C. Este o tumoră a celulelor cromafine
D. Mai frecvent se localisează în suprarenală dreaptă
E. Este o tumoră malignă

5. CS. Semnul dominant caracteristic feocromocitomul este:

A. Hipotensiune arterială
B. Hipertermie
C. Termofobie
D. Hipertensiune arterială
E. Insomnie

6. CS. Care din afirmaţii referitoare la tratamentul feocromocitomului este incorectă:

A. Extirparea tumorii este unica soluţie terapeutică
B. Gestul chirurgical trebuie precedat, însoţit şi urmat de tratamentul medicamentos de
reglare a tensiunii arteriale
C. Se practică enuclearea tumorii, rezecţia parţială a suprarenalelor sau adrenalectomia
totală
D. Manipularea intraoperatorie a tumorii poate determină o criză hipertensivă
E. Gestul chirurgical se efectuiază numai pe calea toracică
7.CS. Care din afirmaţii referitor la răsunetul clinic al miasteniei, la bolnavii cu timoame, este
incorectă:
A. Debut acut şi decurgere malignă
B. Crize colinergice şi/sau miastenice
C. Dereglări severe motorice
D. Hipotrofii musculare
E. Respiraţie paradoxală

8. CS. Următoarele fac parte din sindromul MEN-IIB, cu excepţia:

A. Carcinom medular de tiroidă
B. Feocromocitom
C. Ganglioneuroame intestinale
D. Insulinom
E. Neurinoame mucoase

9. CS. Sindromul renal în hiperparatiroidism se manifestă prin următoarele, cu excepţia:

A. Poliurie hipostenurică.
B. Litiatză renală.
C. Nefrocalcinoză.
D. Insuficienţă renală.
E. Atonia vezicii urinare.

10. CS. Pentru hiperparatiroidism sunt caracteristice următoarele manifestări, cu excepţia:

A. Scurtarea intervalului QT pe ECG.
B. Hipotonia musculară.
C. Sindroame radiculare.
D. Reflexele osteotendinoase crescute.
E. Stări depresive, astenie.

11.CS. Pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) nu este caracteristic:

A. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi
hipofizei
B. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
C. În cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
D. Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
E. MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă

12. CS. Sindromul MEN-IIA nu include:

A. Carcinom medular multicentric
B. Feocromacitom
C. Hiperparatiroidizm primar
D. Hiperplazie de celule C
E. Hiperplazie timica

13. CS. Sindromul MEN-IIB include cu excepţia:

A. Carcinom medular de tiroidă
B. feocromacitom
C. Ganglioneuroame intestinale
D. Insulinom
E. Neurinoame mucoase
14.CS. Care estepozițiaglandelorparatiroidesuperioare vis-à-vis de n. recurrens?
A. Superior
B. Medial
C. Lateral
D. Posterior
E. Anterior

15.CS. Boala Addison (insuficiențacorticosuprarenalelor) estecauzatămaifrecvent de:

A. Hemoragiipostnataleîncorticosuprarenale
B. Hormonisteroiziexogeni
C. Tuberculoză
D. Metastazeînsuprarenale
E. Boliautoimune

16.CS.Boala Cushing este determinate de:

A. Adenomcorticosuprarenal
B. Carcinom suprarenal
C. Adenomhipofizar
D. Tumori ACTH-ectopice
E. Hiperplazianodulară a suprarenalei

17.CS.Tratamentulpreoperator cu α-adrenoblocante la pacienții cu feocromocitom include

următoareleefecte, cu excepția:
A. Menținereavalorilor stabile a TA
B. Efectantiaritmic
C. Scădereavolumuluicirculant de singe
D. Scăderealetalitățiipostoperatorii
E. Scădereariscului de crizeadrenergiceîntimpuloperației.

18.CS. Hiperparatiroidismulprimar duce la următoareledereglăribiochimice, cu excepția:

A. Hipercalciemia
B. Hipocloremia
C. Hipofosfatemia
D. Hipercalciuria
E. Hiperfosfaturia

19. CS. Primelesimtomeînhiperparatiroidismulprimarsunt:

A. Dureriosoase
B. Nefrolitiaza
C. Tulburăripsihice
D. Pancreatita
E. Niciunul din semnele enumerate maisus.

20. CS.Pentrusindromul Conn estecaracteristic:

A. Creștereanivelului de catecolamine
B. Creștereanivelului de cortisol
C. Creștereaexcreției de 17-OCS cu urina
D. Hipocalciemie
E. Creștereanivelului de aldosteron

21. CS.Semneleclinicecaracteristice ale feocromocitomuluisunt, cu excepția:

A. Valoriînalte a TA cu evoluțieînsalturi
 B. Tahicardesaufibrilațieatrială
C. Hipertranspirațiifrecvente
D. Tulburărigastrointestinale
E. Obezitatecentripetă

22.CM. Adevărate pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) sunt următoarele
afirmaţii:
A. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi
hipofizei
B. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
C. În cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
D. Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
E. MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă

23.CM. Ce afirmaţii referitor la neoplaziile endocrine multiple sunt incorecte?

A. Sunt sindroame în care la acelaşi individ sunt prezente tumori interesând două sau
mai multe glande endocrine
B. Ambele forme MEN I şi MEN II nu includ patologia tiroidiană
C. În formele MEN I şi MEN II lipseşte componenta tiroidiană
D. Sindromul MEN I prezintă trei varietăţi: tipul A, B şi tip familial
E. Feocromocitoma este componentă a sindromului MEN I

24 .CM. Sindromul Zollinger-Ellison are următoarea triadă caracteristică:

A. Ulcere multiple sau multiplu recidivante, atipică, cu evoluţie gravă şi rapidă
B. Hiposecreţie gastrică cantitativă şi calitativă
C. Chimismul gastric indică hipersecreţie bazală abudentă
D. Tumoră gastrino-secretoare (gastrinom)
E. Valorile gastrinei serice sunt mult scăzute

25.CM. Caracteristic timomului este:

A. Este o tumoră a timusului
B. Este o tumoră a suprarenalelor
C. Este o tumoră a tiroidei
D. Tumora poate fi cu semne clinice compresive sau cu sindroame concomitente
E. Miastenia în combinaţie cu timom are un prognostic nefaborabil

26. CM. Următoarele fac parte din sindromul MEN-IIA:

A. Carcinom medular multicentric
B. Feocromocitom
C. Hiperparatiroidism primar
D. Hiperplazie de celule C
E. Hiperplazie timică

27. CM. Următoarele semne clinice pledează pentru un hiperparatiroidism primar:

A.Sete, poliurie, pierdere ponderală.
B.Crampe, fibrilaţii musculare.
C.Slăbiciune generală şi musculară severă.
D.Dureri în oasele supuse presiunii, fracturi patologice.
E.Tegumente îngroşate, depigmentate.
28. CM.  Sindromul de neoplazieendocrinămultiplă tip 2A include înpeste 95% din cazuri:
  A. Hiperparatirotiroidismprimar
  B. Paragangliom
  C. Feocromocitom
  D. Hipertiroidism
  E.Carcinommedulartiroidian

29.CM. Reprezintăsindroamepoliglandulareautoimune de tip 1
A.Candidozămuco-cutanată
B. BoalaBasedow Graves
C. Boala Addison
D. Tiroidită Hashimoto
E. Hipoparatiroidism

30.CM.Semnelecaracteristiceînhipercorticismulprimar
A.obezitate centripetă
B. facies lunis
C.hipotrofie musculară
D.Osteoporoză generalizată
E.Tahicardie sinusală

31.CM.Caracteristic pentru sindromul Cushing

A.creșterea nivelului de cortizol plasmatic
B. Creșterea nivelului de 17-OCS urinar
C.Creșterea nivelului de aldosteron plasmatic
D.Eritrocitoză
E. Hipercalciemie

32.CM.Sindromul nefrotic în sindromul Conn se caracterizează prin:

A. Izohipostenurie
B.Nicturie
C. Polidipsie
D.Hipercalciurie
E.Anurie

33.CM.Sindromul hipokaliemic în sindromul Conn se caracterizează prin:

A.Creșterea volumului circulant de sînge
B.Modificari ECG de hipertrofieventricularastanga
C.Bradicardie
D.Creșterea valorilor TA
E.Tahicardie

34.CM.Sindromul neuromuscular în hiperaldosteronismul primar se caracterizeză prin:

A. Fatigabilitate musculară
B. Crampe musculare
C. Cefalee
D. Parestezii
E. Labilitate emoțională

35.CM.Diagnosticul de hiperaldosteronism primar se pune pe baza urmatoarelor analize si

explorari:
 A. identificarea hipopopasemiei (nivelul potasiului plasmatic < 3,5mEq/l) si a
hipercaliuriei (nivelul potasiului in urina > 30mmol/zi)
B.identificarea hipernatremiei (nivelul sodiului plasmatic>140mEq/l), cu natriuriei
normala
C.prezenta alcalozei metabolice
D. Creșterea ureei si a creatininei
E.cresterea nivelului aldosteronului plasmatic si a metabolitilor sai urinari (aldosteron 18-
glucuronid).

36.CM.Testele biochimice în sindromul Cushing pun în evidență:

A. Cresterea numarului de leucocite (globulele albe) cu limfocite si eozinofile scazute,
B. Scaderea nivelului potasiului seric – hipopotasemie,
C. Cresterea glicemiei,
D. Sacăderea colesterolului total
E. La barbati testosteronul poate fi scazut.

37.CM.Diagnosticul pozitiv a sindromului Cushing se face în baza următoarelor investigații:

A.Radiografia șeii turcești
B.Cortizolul liber urinar
C. Testul de supresie cu dexametazonă
D.Tomografia computeriztă
E.RMN

38.CM.Complicatiile cauzate de excesul de cortizolconstauîn:

A. Hipotensiunearteriala,
B. Accident vascular cerebral,
C osteoporoza cu fracturi de fragilitate,
D diabetzaharatsecundar,
E. Trombozevenoase (cheaguri de sange in circulatie),

39. CM.Semneleclinicecaracteristicefeocromocitomului:
A.Crize de cefalee, transpiratii, palpitatii;
B.Hipertensiunearteriala;
C.Tahicardie, uneoricrizeanginoase
D.Metabolismbazalscăzut, uneorihipoglicemie
E.Crizecaracterizate de greata, dispnee, tulburarivizuale.

40.CM.Testelesceeningpentrudiagnosticulfeocromocitomului:
A.Testareanivelului de metanefrineplasmaticeșiurinare
B.Testareaaciduluivanilmandelic
C.Testarearenineișialdosteronului
D.USG organelor abdominal
E.CTînregim angiographic

41. CM.Tratamentulpreoperator al feocromocitomuluiconstăîn:

A. Administrarea β-adrenoblocantelor
 B.Administrarea α-adrenoblocantelor
C.Profilaxiatrombemboliei
D.AdministrareaPrednizolonului
E.Echilibrareadereglărilorelectrolitice

42.CM.Celemaifrecventecomplicațiiapăruteînadrenalectomie:
A. Hemoragie
B. crizăadrenergică
C. Hipotensiune, colaps
D.Lezareaorganelorînvecinate
E.Hipocorticism

43.CM.Complicațiilehiperparatiroidismuluiprimar:
A.Osteoporoză cu fracturipatologice
B.Nefrolitiază
C.hipertiroidie
D.Asteniemusculară
E.Litiazabiliară

44. CM.Complicațiilefeocromocitomului:
A. Insuficiențacardiacă
B. Aritmie, tahicardie
C. Crizăcatecolaminică
D.Insuficiențăsuprarenalăcronică
E.Anevrismdisecant al aortei

45. CM.Managemenulincidentalomelor include:

A. Adrenalectomiaîntoatecazurile
B. Adrenalectomiaîntumorilemaimari de 2 cm
C. Screeningulanual hormonal întumorilemaimici de 2 cm
D. Monitorizareaimagistică a tumorilormaimici de 2 cm
E. Adrenalectomiaîntumorile hormonal-active maimici de 2 cm

46.CM.Diagnosticulpozitiv al miasteniei include:

A.Spirometria
B.Probamedicamentoasă cu proserină
C.Electromiografia
D.Radiografia
E. CT

47.CM.Tratamentulconservativ al miasteniei include:

A.Anticolinesterazice
B.Glucocorticoizi
C.Citostatice
D.Spasmolitice
 E.Imunosupresoare

48.CM.Pregatireapreoperatorie a bolnavului cu sindromul Cushing constăîn:

A. AdministrareaHidrocortizonulihemisuccinat 60-90mg i/v
B.Antibioticoterapiaprofilactică
C. Administrareaanticoagulantelor
D.Corecțiahipokaliemiei
E.Corecțiahipocalciemiei

49.CM.Diagnosticuldiferențial al crizeiadrenergice se face cu:

A. Crizahipertensivă
B. Crizatireotoxică
C. Crizamiastenică
D.Crizahipoglicemică (îninsulinom)
E. Tulburăripsihoemoționale

50.CM. Pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) este caracteristic:

A. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi
hipofizei
B. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
C. În cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
D. Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
E. MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă

51.CM. Care afirmaţii referitor la miastenie, la bolnavii cu timoame, sunt corecte:

A. Debut acut şi decurgere malignă
B. Crize colinergice şi/sau miastenice
C.Dereglări severe motorice
D.Hipotrofii musculare
E.Respiraţie paradoxală

52. CM. Sindromul MEN-IIB include:

A. Carcinom medular de tiroidă
B. feocromocitom
C. Ganglioneuroame intestinale
D. Insulinom
E. Neurinoame mucoase

PROBLEME DE SITUAŢIE
CHIRURGIE ENDOCRINĂ
1.Pacienta de 34 ani s-a adresat la medic cu acuze la osalgii permanente, surde, dureri in
regiunea lombară, crampe musculare periodice. La examenul radiologic s-a depistat osteoporoză
marcată a oaselor tubulare. Analizele de laborator au pus în evidenţă nivelul crescut al calciului
seric – 3,1 mmol/l., hiperfosfaturie. Examenul Ultrasonor al cavităţii abdominale a pus în
evidenţă prezen’a calculilor coraliformi renali bilateral. La examenul Ultrasonor al regiunii
cervicale se vizualizează o forma’iune de volum în regiunea posteroinferioară a lobului stâng
tiroidian 7,02x12,5 mm, vascularizată periferic, incapsulată.
Răspuns: Hiperparatiroidism primar. Adenom paratiroidian.
1. Formula şi diagnosticul prezumptiv
Hiperparatiroidism primar. Adenom paratiroidian.
2. Argumenta şi diagnosticul prezumptiv în baza semnelor descrise mai sus.
Pacienta acuza osalgii permanente , dureri in reg lombara , crampe musculare.
La examenul radiologie este depistata osteoporoza oaselor tubulare
Calciu seric este crescut(norma 2.2-2.6) , hiperfosfaturie.
La usg a fost depistate calculi coraliformi renali bilateral, iar in reg cervicala se depisteaza o
formatiune de volum in reg posteroinferioara a lob sting tiroidian.
3. Examen clinic/manevre suplimentare necesare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentaea necesităţii lor.
Antecedente eredocolaterale , factori de stres, expunerea la radiatii
4. Investigaţii de laborator necesare suplimentare pentru confirmarea diagnosticului
cu argumentarea necesităţii lor.
Parathormul va fi crescut , cresterea excretiei urinare de calciu in 24 h
Creste calciu seric (normal 2,2 -2.6) , si calciu ionizat , iar fosfatu e scazut , dar fosfataza
alcalina de obicei normala
5. Investigaţii instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentarea necesităţii lor.
Usg ct rmn ,scintigrafia , explorarea cervicala facuta de un chirurg ,+ confirmare patologica
prin bipsie cind persista dubii
6. Diagnosticul diferenţial şi argumentarea lui.
Metastaze oasoase, hipervitaminoza D,sarcoidoza,secretie ectopica de PTH(cancer pulmonar
cu celule mici ) , mielom multiplu ,
7. Diagnosticul definitiv şi argumentarea lui.
Hiperparatiroidism primar. Adenom paratiroidian.
8. Tactca curativă, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui.
Chirurgical la pacientii simptomatici cind au osteoporoza , sau la cei asimptomatici sub 70
ani fara boli asociate severe , la cei cu adenom se face extirpare , in hiperplazia paratiroidiana
se face paratireodectia subtotala, extiraprea a 3 parti si jumatate din a 4 , regim dietetic cu
consum redus de lactate , si evitarea unor miscari sau accidente care pot favoriza ruperea
oaselor. Administram furosemid , calcitonina ,estrogeni.
9. Prescriera reţetei unui preparatde Calciu.
calciferol - 500mg , cite un comprimat de 1- 3 ori pe zi
10. Mesajele de bază în şcolaizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

2.Pacientul M, 36 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: episoade de cefalee severă, de
apariţia "mustelor" şi "ceaţă" înaintea ochilor; hiperemia feţei, transpiraţie excesivă; ameţeli,
palpitaţii pronunţate şi dureri în regiunea inimii, frisoane pronunţate, senzaţia de anxietate.
Acuzele apar la efectuarea efortului fizic greu sau în timpul unei suprasolicitări psiho-
emoţionale. Examenul cinic în repaos relevă valorile TA - 136/85 mm Hg, Puls - 80 bătai/minut.
Analizele de laborator fără devieri de la normă. După efort fizic: TA - 230/165 mm Hg, puls -
188 bătai/minut; teste de laborator- glucoză 7,5 mmol / l; în analiza urinei colectate după acest
episod de stres, nivelul metanefrinelor au crescut considerabil.

Formulaţi diagnosticul prezumptiv

feocromocitom
2Argumentaţi diagnosticul prezumptiv în baza semnelor descrise mai sus.
Pacienta prezinta episoade de cefalee severa, transpiratii excesive ,si hipertensiune arteriala
dupa efort fizic 230/165mmHG. In analiza urinei a fost depistat si un niver crescut de
metanefrine (specific pt feocromocitom).
3 Examen clinic/manevre suplimentare necesare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentaea necesităţii lor.
o intrebam unde excat are cefalee (frontala , occipitala)
Despre tesnsiune daca nu administreaza unele medicamente(metoclopramid , domperidol)
Daca in familia ei nu a avut antecedente colaterale , il intrebam daca nu mai are carcinom
tiroidian , adenoame paratiroidian , si neurofibromatoza(deseori se asociaza)
O putem intreba de cite ori pe saptamina are aceste crize, cit dureaza
Hipertensiune induse de manevre fizice (exercitii , schimbarea posturii)
Dilatatie pupilara ( pupilele nu reactioneaza la lumina), fenomenul raynaud
4.Investigaţii de laborator necesare suplimentare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentarea necesităţii lor.
(analize de sânge, determinări hormonale, examenul sumar al urinii, teste dinamice în număr
de trei: testul la fentolamină, testul supresiei cu clonidină și testul de stimulare cu histamină
sau glucagon;
Metanefrinele crescute si produsii sai de degradare a.homovalinic, a.vanilmandelic si doza
de catecolamine e crescuta in singe si urina
Examenul biochimic hiperglicemie si (hipercalcemie).
Examenul sumar de urină poate indica creșterea catecolaminelor libere urinare (a adrenalinei
și a noradrenalinei) precum și creșterea metaboliților catecolaminici (a metanefrinei și a
normetanefrinei).
Dozarea catecolaminelor (adrenalina și noradrenalina) în sânge cu valori crescute. Testul
supresiei cu Clonidină este o investigație recomandată bolnavilor cu nivel crescut al
catecolaminelor în sânge și în urină. Această investigație presupune determinarea în plasmă a
catecolaminelor cu 3 ore înainte și după administrarea a 0,3 mg de Clonidină. În cazul
persoanelor sănătoase nivelul plasmatic al catecolaminelor scade cu 50% pe când, în rândul
persoanelor diagnosticate cu feocromocitom, nivelul plasmatic de catecolamine rămâne
nemodificat.
Testul la fentolamină este o altă investigație efectuată în dinamică care presupune injectarea
intravenoasă a unei doze cuprinse între 1 și 5 mgde fentolamină. În cazul bolnavilor cu
feocromocitom, aceasta va determina scăderea accentuată a valorilor tensionale.
5.Investigaţii instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentarea necesităţii lor
CT, RMN, scintgrafie).Tomografia computerizată (CT), rezonanța magnetică nucleară
(RMN) și scintigrafia cu substanță MIBG sunt două investigații care permit o vizualizare mai
amănunțită a formațiunii tumorale, indicând cu precizie localizarea, dimensiunile și
raporturile tumorii cu structurile învecinate. Substanța MIBG(metaiodobenzilguanidina) este
un analog al guanetidinei, captată de către tumorile secretante de catecolamine. Efectuarea
scintigrafiei la 24 de ore după administrarea de MIBG permite vizualizarea formațiunii
tumorale

6 Diagnosticul diferenţial şi argumentarea lui.

Hipertiroidism , sindrom carcinoid , reactii adverse de la anumite med (teofilina)
Alte cauze de hipertensiune pe care trebuie sa le excludem este sind cushing,
hiperaldosteronemism., boala renovasculara.( cu alte cauze a htp)
7 Diagnosticul definitiv şi argumentarea lui.
feocromocitom
8Tactca curativă, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui.
Tratamentul de elecție în cazul bolnavilor cu feocromocitom este tumorectomia (îndepărtarea
chirurgicală a formațiunii tumorale în totalitate).
Înaintea efectuării intervenței chirurgicale se recomandă inhibarea eliberării bruște de
catecolamine la nivel tumoral prin administrarea blocanților alfaadrenergici (Prazosin,
doxazosin) și a blocanților betaadrenergici (Atenolol, Metoprolol, Propanolol)
. Pentru prevenirea creșterii valorilor tensionale în timpul efectuării intervenției chirurgicale
se administrează medicație antihipertensivă (precum blocante ale canalelor de calciu –
Diltiazem, Nifedipină, Verapamil).
Tratamentul simptomatic pentru combaterea crizelor de hipertensiune arterială însoțită de
transpirații, cefalee și alte manifestări clinice se poate realiza prin administrarea intravenoasă
de Fentolamină (Regitină). Dacă valorile tensionale se mențin crescute după administrarea
Regitinei se recomandă asocierea acesteia din urmă cu un medicament beta-blocant
administrat tot pe cale intravenoasă (Propanolol).
9.Prescriera reţetei unui preparat din grupa α-adrenoblocantelor.

Rp.:Comprimate Fentolamina0.025
D.S.Intern. de 3-4 ori pe zi