Reflectarea avansurilor acordate în

situațiile financiare: aspecte noi

09.09.2020879 views Adrian Știrbu, Auditor, contabil certificat ACAP

Modificările analizate mai jos au fost operate în Standardele Naționale de Contabilitate

(SNC) și au intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2020. Astfel, ne vom referi la
modificările operate în modul de reflectare în situațiile financiare a avansurilor acordate.
În conformitate cu redacția nouă a pct. 24 din SNC „Creanțe și investiții financiare” în cadrul
avansurilor acordate pe termen lung şi scurt se evidenţiază avansurile acordate
pentru imobilizări necorporale , corporale şi pentru stocuri care se prezintă în situaţiile
financiare, respectiv, în componența activelor imobilizate şi circulante indiferent de termenul
de achitare a avansurilor.
Aceasta este  o abordare nouă pentru standardele naționale, care a fost preluată din practica
internațională și corespunde prevederilor Directivei 2013/34/EU din 26 iunie 2013 privind
situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor
tipuri de întreprinderi.
În baza acestei noi prevederi în Planul de conturi au fost adăugate conturile 163 ” Avansuri
acordate pe termen lung” și 224 ” Avansuri acordate curente” cu următoarele subconturi:
1. avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
2. avansuri acordate pentru imobilizări corporale
3. avansuri acordate pentru stocuri
4. alte avansuri acordate
Aceste conturi sunt destinate generalizării informaţiei privind existenţa şi modificarea
avansurilor acordate în ţară şi în străinătate. În debitul acestor conturi se înregistrează
apariţia/majorarea avansurilor acordate în corespondenţă cu creditul conturilor: 241, 242,
243, 612, 622 etc., iar în creditul se înregistrează decontarea/diminuarea avansurilor acordate
în corespondenţă cu debitul conturilor: 241, 242, 243, 521, 522, 542, 544, 714, 722 etc.
Totodată, conform noului SNC „Prezentarea situațiilor financiare” în bilanțul contabil
soldurile acestor subconturi se includ în componența categoriei de active pentru care este
destinat avansul acordat.
Respectiv, în rîndul 040 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” se reflectă suma
avansurilor pe termen lung şi curente acordate pentru achiziţiile de imobilizări necorporale.
Acest rînd se include în rîndul 050 „Total imobilizări necorporale”.
În rîndul 120 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” se reflectă suma avansurilor
pe termen lung şi curente acordate pentru achiziţiile (procurarea, crearea/construcția etc.)
imobilizărilor corporale, care se include în rîndul 130 “Total imobilizări corporale”.
În rîndul 280 “Avansuri acordate pentru stocuri” se reflectă suma avansurilor pe termen lung
şi curente acordate pentru procurarea/fabricarea stocurilor şi pentru serviciile aferente intrării
stocurilor, care se include în rîndul 290 „Total stocuri”.
Comentarii:
Atenție! În parte ce ține de avansurile acordate pe termen lung pentru procurarea
imobilizărilor sau stocurilor urmează de fie analizate în detaliu toate condițiile contractuale
de acordare a acestora sub aspectul întrunirii criteriilor de recunoaștere  în componența
imobilizărilor sau stocurilor. Dacă nu sunt întrunite criteriile de recunoaștere, avansurile pe
termen lung urmează să fie reflectate în componența altor active imobilizate (active
financiare, creanțe sau alte active pe termen lung).
Pentru alte avansuri acordate (de exemplu pentru servicii comunale, chirie, pentru achiziția
titlurilor de valoare, etc.) în standard nu este indicat concret rîndul din bilanț în care să fie
incluse, însă considerăm că cele pe termen lung urmează a fi incluse în rîndul 190
“Alte creanţe pe termen lung” și cele curente în rîndul 190 “Alte creanțe pe termen lung”.
Prin urmare, la data de 01.01.2020 este necesar de reclasificat toate avansurile acordate în
cele 4 categorii sus menționate și de dus în continuare evidența separată pe aceste categorii,
astfel va fi simplificată colectarea datelor necesare pentru completarea bilanțului. Altă
oportunitate ar fi contabilizarea pe parcursul perioadei de gestiune a avansurilor acordate într-
un cont contabil comun, iar la sfârșitul perioadei de raportare soldul acestui cont să fie
reclasificat după destinația avansurilor pentru a fi corect reflectate în situațiile financiare.
Adrian Știrbu,
Auditor, contabil certificat ACAP
Totul despre indemnizațiile privind
incapacitatea temporară de muncă din 1
iulie 2019
06.06.20194.498 views Irina Rabovilă, Contabil
(5 voturi, medie: 5,00 din 5)

Începând cu 1 iulie 2019 vor intra în vigoare mai multe modificări legate de stabiliriea, modul
de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
Astfel, din 1 iulie 2019 calculul și plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă se
va efectua de către Casa Națională de Asigurări Sociale, exceptând primele 5 zile
calendaristice pentru indemnizațiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de
muncă, care se achită din mijloacele angajatorului, însă nu mai mult de 15 zile cumulative în
cazul fiecărui angajat pe parcursul unui an calendaristic în cazul mai multor perioade de
incapacitate temporară de muncă.

De aceea, în materialul ce urmează ne-am propus să vă aducem la cunoștință mai multe

aspecte la acest subiect.

Cadrul normativ care reglementează dreptul la indemnizații pentru incapacitate temporară de

muncă:

• Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994;

• Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003;
• Legea nr. 489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale;
• Legea nr. 289-XV din 22.07.2004  privind indemnizațiile pentru incapacitate
temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale;
• Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 privind aprobarea Regulamentului cu
privire la condițiile de stabilire modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru
incapacitate temporară de muncă;
• Hotărîrea Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002 cu privire la indemnizațiile adresate
familiilor cu copii;
• Hotărîrea Guvernului nr. 1245 din 15.11.2016 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizației paternale;
• Hotărîrea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005 pentru aprobarea Instrucțiunii privind
modul de eliberare  a certificatului de concediu medical.

În contextul modificărilor și completărilor operate la Legea nr. 289/2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale,
prin Legea nr. 311 din 30.11.2018, dreptul persoanei asigurate la următoarele tipuri de
indemnizații:
  - pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente
nelegate de muncă,
  - pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină);
  - de maternitate;
  - pentru îngrijirea copilului bolnav;
  - pentru incapacitate temporară de muncă în legătură cu protezare ortopedică;
se stabilește dacă aceasta pierde, la toate unitățile în care desfășoară activități, venitul
asigurat pentru întreaga perioadă a concediului medical.

Notă: Atragem atenția că, a fost exclusă obligația de a confirma pierderea venitului asigurat
prin declarația pe propria răspundere. Odată cu excluderea acestei obligații nu este clar cum
va afla angajatorul că salariatul a pierdut veniturile la toate locurile de muncă?! Respectiv,
apare problema dacă este legal să îi achităm indemnizația pentru cele 5 zile,  deoarece
cunoaștem că din aceste plăți nu se calculează impozite, contribuții de asigurări sociale și
prime medicale. Considerăm că acest aspect urmează a fi clarificat de organele de
specialitate, pentru a evita eventuale sancțiuni.

Condițiile de acordare a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă (art.

6 Legea 289/2004)

Pînă la 1 iulie 2019 După 1 iulie 2019

- Asigurații au dreptul la prestații de asigurări - Asigurații au dreptul la prestații de
sociale dacă confirm un stagiu total de cotizare de asigurări sociale dacă confirm un stagiu
cel puțin 3 ani total de cotizare de cel puțin 3 ani

- Asiguraţii care au un stagiu total de cotizare de
pînă la 3 ani beneficiază de dreptul la prestaţii de
asigurări sociale dacă confirmă un stagiu de
cotizare de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni
premergătoare datei producerii riscului asigurat.
 
- Asiguraţii care desfăşoară activitate pe bază de
contract individual de muncă pe perioadă
determinată, inclusiv cei care muncesc la lucrări
sezoniere, beneficiază de dreptul la prestaţii de
asigurări sociale dacă au stagiul de cotizare
specificat la alin.(1) sau (2) ori de cel puţin 12
luni, realizat în ultimele 24 de luni anterioare
producerii riscului asigurat.
- Asiguraţii care au un stagiu total de
cotizare de pînă la 3 ani beneficiază de
dreptul la prestaţii de asigurări sociale
dacă confirmă un stagiu de cotizare de cel
puţin 9 luni în ultimele 24 de luni
premergătoare datei producerii riscului
asigurat.
- deoarece alin. (3) al art. 6 a fost
abrogat, pentru asiguraţii care
desfăşoară activitate pe bază de
contract individual de muncă pe
perioadă determinată, inclusiv cei care
muncesc la lucrări sezoniere se vor
aplica condițiile generale,
- stagiu total de cotizare de cel puțin 3
ani; sau

  - stagiu de cotizare de cel puţin 9 luni în

ultimele 24 de luni premergătoare datei
producerii riscului asigurat.
- Dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate
- Dreptul la indemnizaţie pentru
temporară de muncă se confirmă prin certificat de
incapacitate temporară de muncă se
concediu medical, eliberat în modul aprobat de
confirmă prin certificat de concediu
Guvern.
medical, eliberat în modul aprobat de
Guvern.
 
 NOU!
 
Indemnizațiile pentru incapacitate
temporară de muncă cauzată de
 
tuberculoză, de SIDA sau de o maladie
oncologică se stabilesc indiferent de
-
durata stagiului de cotizare.
NOU!

Asiguratul care se află în concediu

pentru îngrijirea copilului pînă la
împlinirea vîrstei de 3 ani are dreptul
la indemnizație lunară conform uneia
dintre opțiunile prevăzute la art. 18
- alin. (1) dacă confirmă stagiul de
cotizare:

- de cel puțin 3 ani; sau

- de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de

luni premergătoare datei producerii
riscului asigurat.

Certificatul medical și Stabilirea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de

muncă

Procedura de stabilire a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă se modifică

începând cu 1 iulie 2019. Documentul de bază pentru stabilirea indemnizațiilor rămâne a fi
Certificatul de concediu medical.
Pînă la 1 iulie 2019, certificatele medicale se prezintă de către persoanele asigurate
angajatorilor, la locul de muncă de bază, care ulterior stabilesc și calculează indemnizația de
incapacitate temporară de muncă și suma indemnizațiilor se achită lunar, cel tîrziu la data
achitării salariului pentru luna respectivă, în cazul asiguraţilor cu contract individual de
muncă.

Începând cu 1 iulie 2019, conform noii redacții a art. 25 din Legea 289.2004 se stabilește că
termenele de plată a prestațiilor de asigurări sociale se stabilesc de Guvern (?!). La
momentul actual nu avem nici un act normativ aprobat în acest sens. Pînă la apariția
reglementărilor concrete în acest sens, considerăm că urmează de achitat indemnizația ca și în
prezent.

Totodată, trebuie să menționăm faptul că începând cu 1 ianuarie 2019 a fost exclus din uz
carnetul de muncă. Astfel, pentru angajator devine imposibilă determinarea și calcularea
stagiului de cotizare a salariaților, în special a celor noi angajați. În aceste condiții, începând
cu 1 iulie 2019, se mizează pe reducerea poverii angajatorului prin simplificarea procesului
stabilirii și calculării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, deoarece
angajatorul nu va mai fi obligat să țină cont de stagiul de cotizare (proporția de 60%, 70%,
90%), la calcularea indemnizației pentru boli obișnuite, achitată pentru primele 5 zile din
mijloace proprii.
Atenție! Totuși, la stabilirea, calcularea și achitarea primelor 5 zile calendaristice de
incapacitate temporară de muncă, angajatorul trebuie să se asigure că persoana asigurată
îndeplinește condiția stipulată la art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 289/2004, și anume, dacă
confirmă un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani, iar dacă acesta lipsește, cel puțin un
stagiu de cotizare de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
producerii riscului asigurat, în caz contrar indemnizația nu se acordă.

Din 1 iulie 2019, certificatele medicale, vor fi eliberate persoanei asigurate și în paralel
informația din certificatul medical va fi inclusă pe Portalul certificatelor de concediu
medical în scopul transmiterii acestora, prin intermediul conexiunilor intersistemice
securizate, Casei Naționale de Asigurări Sociale, pentru stabilirea și plata indemnizațiilor
în legătură cu incapacitatea temporară de muncă și maternitate.
Astfel, Casele teritoriale de asigurări sociale vor stabili, calcula și achita indemnizația
începând cu a 6-a zi și indemnizațiile finanțate 100% din mijloacele BASS din prima zi.
Plata sumelor pentru indemnizații se va realiza de către CNAS fie la contul de card salarial,
fie prin intermediul oficiului poștal, în cazul în care, salariatul nu deține card bancar.

În acest sens, se va completa și prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr. 108/2005

astfel că, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se va achita prin intermediul
prestatorilor de servicii de plată desemnați prin cererea beneficiarului. În cazul în care
beneficiarul nu a desemnat prestatorul de servicii de plată, plata se va transfera la oficiul
poştal pînă la desemnarea unui prestator de servicii de plată.

Totodată, în cazul în care angajatul manifestă acordul achitării indemnizaţiei pentru

incapacitate temporară de muncă prin programul salarial, angajatorul va informa despre
aceasta instituţiile financiare la care se deserveşte cu program salarial.

Notă: La prima vedere, scopul acestor modificări au la bază minimizarea riscului de acordare
incorectă a indemnizațiilor. Totuși există o neclaritate cu privire la posibilitatea angajatorului
de a cunoaște despre dreptul persoanei de a beneficia de prestații de asigurări sociale (stagiul
de cotizare de 3 ani), în condițiile în care carnetele de muncă au fost scoase din uz.
Vrem să vă atenționăm totodată faptul că, carnetele de muncă nu dispar în totalitate ca act,
respectiv informația reflectată în acestea poate fi utilizată. Fie, angajații se pot adresa pentru
un Extras de cont la CTAS.

Despre procedura de obținere a extrasului de cont, vă informăm următoarele: Solicitantul se

va apropia la Casa Teritorială de Asigurări Sociale (după adtresa juridică a angajatorului) cu
buletinul și va depune o Cerere, pentru a i se elibera extrasul de cont. Documentul este
eliberat solicitantului imediat. Este recomandat ca solicitantul să obțină extrasul de cont cu
reflectarea datelor pentru cel puțin 36 luni calendaristice anterioare.

Cîteva aspecte asupra cărora vrem să vă mai atragem atenția, este că conform noii redacții a
art. 12 alin. (1) din Legea 289/2004, indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă
şi în cazul în care riscul asigurat a survenit în timpul concediului de odihnă anual. Concediul
se va prelungi cu durata incapacității temporare de muncă ce a decurs în interiorul său.

Nu se acordă indemnizațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit.
a) pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediu neplătit la toate unitățile (anterior
locul de muncă de bază), pentru perioada suspendării contractului individual de muncă şi
altor contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii.
Nu se vor acorda indemnizațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b) și g) și art. 15 alin. (1)
lit. a) în perioada în care asiguratul se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la
împlinirea vîrstei de 3 ani. Norma dată nu se aplică persoanelor care își reiau activitatea de
muncă.

Până la 1 iulie 2019 nu se acordă indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b) şi g) şi
art. 15 alin. (1) lit. a) în perioada în care asiguratul se află în concediul pentru îngrijirea
copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani. Norma dată nu se aplică persoanelor care îşi reiau
activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, cu retribuirea muncii în proporţie de pînă
la 0,5 din salariul de funcţie/tarifar stabilit conform sistemului tarifar de salarizare ori în
mărimea salariului cuvenit pentru timpul efectiv lucrat în limitele a 0,5 din durata
programului de muncă în cazul salarizării conform sistemelor netarifare, la fiecare dintre
unităţi.

Totodată, potrivit modificărilor care urmează a fi efectuate asupra Regulamentului cu privire

la condițiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate
temporară de muncă, din 1 iulie 2019, în cazul persoanelor care își reiau activitatea de muncă
și beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, atunci
indemnizația pentru îngrijirea acestui copil bolnav nu se acordă. Această normă nu se aplică
pentru îngrijirea altor copii bolnavi (pct. 31 din Regulament).

Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav nu se va acorda din mijloacele BASS pentru
zilele în care asiguratul s-a aflat în concediul neplătit, în concediul pentru îngrijirea acestui
copil pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani şi pentru perioada suspendării contractului individual
de muncă la toate unitățile. Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă
asiguratului și în perioada concediului anual, iar acesta se prelungește, în conformitate cu
prevederile legislației, cu durata concediului medical ce a avut loc în timpul concediului.

Baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale

Atragem atenția asupra faptului că, întreg cuprinsul art. 7 al Legii nr. 289/2004 a fost expus
în redacție nouă, conform prevederilor Legii nr. 311/2018.
Cu toate acestea, regula de bază a rămas neschimbată, astfel că baza de calcul al
indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în
ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care
au fost calculate contribuții individuale de asigurări sociale.

De menționat că, a rămas în vigoare prevederea ce stabilește că venitul asigurat pentru lunile
incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale nu
poate depăși suma a 5 salarii medii lunare prognozate pe economie pentru anul respectiv
înmulțită la 12 sau la numărul de luni în care persoana a realizat venit asigurat. În cazul în
care în calcul se include anul calendaristic incomplet, venitul asigurat se plafonează reieșind
din numărul de luni în care a fost realizat venitul asigurat pentru anul respectiv.

Nou! În cazul persoanelor asigurate pentru care lipsește baza de calcul la stabilirea
indemnizațiilor prevăzute la art. 5 alin. (l) lit. a), b), d) și g) și art. 15 alin. (1) lit. a), baza de
calcul o constituie 35% din salariul mediu lunar prognozat, stabilit de Guvern, pentru anul în
care s-a produs riscul asigurat.
Pentru anul 2018 acesta constituia 6150 lei, iar pentru anul 2019 acesta constituie 6975 lei.
Alt aspect important este că, din 01.07.2019 baza de calcul al indemnizației prevăzute la art.
5 alin. (1) lit. a) stabilite din contul angajatorului o constituie salariu mediu al angajatului,
determinat în modul stabilit de Guvern (alin. (15) art. 7 din Legea 289/2004).
Anterior stabilirea bazei de calcul era identică atât pentru primele 5 zile achitate din
mijloacele angajatorilor cât și pentru restul zilelor din contul BASS. Atenționăm că la
moment nu există nici un act normativ care ar stabili modul de determinare a salariului mediu
al angajatului pentru calcularea indemnizației. Unii specialiști susțin că urmează a fi aplicat
Hotărârea Guvernului privind modul de calculare a salariului mediu, nr. 426 din 26.04.2004,
însă suntem de părerea că Guvernul urmează să se expună cert pe marginea acestui subiect,
deoarece în această HG nu este stipulat că se aplică și în cazul plății indemnizațiilor pentru
incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă

Un aspect nou și foarte important introdus în Legea 289/2004 prin redacția Legii 311/2018
este că, începând cu 1 iulie 2019, cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate
temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabilește în proporție de
75% din salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern.

Astfel situația va fi următoarea:

Pînă la 1 iulie 2019 Începând cu 1 iulie 2019

Cuantumul lunar al indemnizaţiilor
pentru incapacitate temporară de
muncă se stabileşte diferenţiat, în Cuantumul lunar al indemnizaţiilor pentru
funcţie de durata stagiului total de incapacitate temporară de muncă, stabilită de
cotizare, după cum urmează: CNAS  se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata
stagiului total de cotizare, după cum urmează:
a) 60% din baza de calcul stabilită în
cazul unui stagiu de cotizare de pînă la a) 60% din baza de calcul stabilită în cazul unui
5 ani; stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;

b) 70% din baza de calcul stabilită în
cazul unui stagiu de cotizare cuprins
între 5 şi 8 ani;
c) 90% din baza de calcul stabilită în
cazul unui stagiu de cotizare de peste 8
ani
- angajatorului se stabilește în proporție de 75% din
Cuantumul indemnizaţiei pentru
incapacitate temporară de muncă
cauzată de tuberculoză, SIDA sau de
cancer de orice tip este de 100% din
b) 70% din baza de calcul stabilită în cazul unui
stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8 ani;
c) 90% din baza de calcul stabilită în cazul unui
stagiu de cotizare de peste 8 ani.
Cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate
temporară de muncă plătite din mijloacele
salariul mediu al angajatului, determinat în modul
stabilit de Guvern (indiferent de stagiul de cotizare).
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate
temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA
sau de o maladie oncologică este de 100% din baza
de calcul.
baza de calcul.

Indicaţii metodice cu privire la declararea perioadelor de activitate şi categoriilor

persoanelor asigurate în Darea de seamă IPC 18 începînd cu 01.07.2019

În condițiile în care, începînd cu 1 iulie 2019, angajatorul va calcula şi achita angajatului

suma indemnizaţiei pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă în cazul foilor
de boală obişnuite, iar indemnizaţiile pentru cazurile de boală obişnuite începînd cu ziua a 6-
a, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi alte tipuri de indemnizaţii în caz de
tuberculoză, SIDA sau maladie oncologică se vor calcula şi achita de către CNAS direct
beneficiarului, persoană asigurată care întruneşte condiţiile de acordare a indemnizaţiei
informăm că, modul de declarare de către angajator a perioadelor de incapacitate temporară
de muncă prin intermediul Dării de seamă IPC 18 va suporta unele modificări.

Întrucât conform art. 5 din Legea 156/1998 privind sistemul public de pensii, perioadele de
incapacitate temporară de muncă sunt perioade necontributive, dar se asimilează stagiului
de cotizare, angajatorul va declara în tabelul nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 perioada primelor
5 zile pentru foile de boală obişnuite achitate din mijloacele proprii cu indicarea în rubricile 5
şi 6 „perioada de muncă şi de incapacitate temporară de muncă” a perioadei începînd cu
prima pînă în ziua a cincea, iar în rubrica 7 se va indica codul categoriei persoanei asigurate
15311 „persoană care a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă
cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă achitată din contul
angajatorului”. Totodată în rubrica 10 „Indemnizația pentru incapacitate temporară de
muncă” în mod obligatoriu se va reflecta suma indemnizaţiei calculată şi achitată din
mijloacele angajatorului. Rubricile 11 şi 12 vor rămîne necompletate.

Atenționăm că angajatorul nu este obligat să declare perioadele în care angajatul se află în

concediu de incapacitate temporară de muncă unde indemnizaţia este achitată din contul
BASS cu indicarea indicelui zero în col. 10, deoarece CNAS deţine informaţia despre
perioadele respective care vor fi asimilate stagiului de cotizare pentru fiecare persoană
asigurată beneficiar de indemnizație.

Concomitent, aducem la cunoștință, că indemnizațiile pentru concediile medicale primare

acordate începând cu 1 iulie 2019, în partea a doua a tabelului nr. 3 al Dării de seamă IPC 18
nu se vor reflecta.

Confrom condiţiilor stabilite prin art. 2 alin (41) al Legii 289/2004, dreptul persoanei
asigurate la indemnizațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) și art. 15 alin. (1) lit.
a) se stabilește, dacă aceasta pierde, la toate unitățile în care desfășoară activități, venitul
asigurat pentru întreaga perioadă a concediului medical. Prin urmare, persoana care
beneficiază de indemnizaţie nu poate concomitent să desfăşoare activitate şi să beneficieze de
venit asigurat la nici o întreprindere.

Trebuie să menționăm și despre importanța reflectării în IPC 18 a perioadei de aflare a

persoanei asigurate în concediu din cont propriu deoarece, nu se acordă indemnizaţiile
prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a) pentru zilele în care
asiguratul s-a aflat în concediu neplătit la toate unitățile, pentru perioada suspendării
contractului individual de muncă şi altor contracte în vederea executării de lucrări sau
prestării de servicii.

Atragem atenția asupra unui aspect foarte important în procesul de completare a Dării de
seamă IPC 18, începînd cu 1 iulie apare necesitatea indicării concrete a perioadelor de
activitate pe parcursul lunii în cazul angajaţilor care parţial s-au aflat în incapacitate
temporară de muncă.

Începînd cu 1 iulie 2019, situaţia respectivă va fi necesar de divizat în 3 rînduri pentru a se

indica concret că, în perioada aflării în incapacitate temporară de muncă persoana nu a activat
şi nu a obţinut venit asigurat.

Exemplu: G.S. s-a aflat în incapacitate temporară de muncă pentru boală obişnuită pe
parcursul lunii august 2019, în perioada 08.08.2019 pînă pe 27.08.2019.
Primele 5 zile urmează a fi achitate din mijloacele angajatorului iar începînd cu a 6 zi din
mijloacele BASS. Pentru exemplul oferit, contabilul va completa col. 5, 6 şi 7 din Darea de
seamă IPC 18 în modul de mai jos:

01.08.2019 - 07.08.2019 cu codul categoriei 101;

08.08.2019 - 12.08.2019 cu codul categoriei 15311;

28.08.2019 - 31.08.2019 cu codul categoriei 101.

Așa cum sa menționat mai sus, perioadele în care angajatul se află în concediu de incapacitate
temporară de muncă unde indemnizaţia este achitată din contul BASS (13 – 27 august) nu se
reflectă în rândul 3 “Suma totală a indemnizațiilor calculate în perioada de gestiune
inclusiv:” și rândul 4 „Suma totală a indemnizației plătite în perioada de gestiune,
inclusiv:” din Tabelul nr. 3.

Concomitent reamintim despre importanţa reflectării corecte în Darea de seamă IPC 18 şi a

perioadelor de aflare a angajatului în concediu ordinar plătit. În conformitate cu instrucţiunea
cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC 18, în rubricile 5 şi 6 a tabelului nr. 3
a formei IPC 18 se indică data începerii şi încheierii activităţii de muncă precum şi data
începerii şi concediului medical pe parcursul lunii. Rubrica respectivă poate include şi alte
perioade care depăşesc perioada de gestiune şi au impact asupra stabilirii prestaţiilor de
asigurări sociale: perioada aflării în concediu medical, concediu de odihnă anual. Sumele
acordate pentru concediul de odihnă precum şi pentru concediile medicale se reflectă în
perioadele/lunile pentru care acestea  sunt calculate cu divizarea pe luni separate.

Pentru ca perioada aflării persoanei asigurate în concediu de odihnă anual să nu fie percepută
de către sistemul informaţional ca perioadă de activitate, este necesar divizarea perioadei de
aflare în concediu ordinar precum şi suma indemnizaţiei pentru concediu de odihnă anual cu
categoria 160 „persoană care se află în concediu ordinar plătit”, deoarece după cum s-a
menţionat, persoana asigurată nu are dreptul să activeze pe perioada aflării în concediu
medical. În cazul în care, persoana asigurată activează aceasta primeşte salariul şi nu
indemnizaţia. Astfel, în cazul în care, pe perioada concediului ordinar va surveni o perioadă
de îmbolnăvire la indicarea categoriei 160 în cazul beneficierii de indemnizaţie de concediu,
va fi clar că, persoana în perioada respectivă nu a activat dar s-a aflat în concediu ordinar
plătit.
Modul de reflectare a perioadelor de aflare a angajatului în concediu de odihnă anual plătit,
urmează a fi reflectat după aceiaşi metodă ca şi perioadele de incapacitate temporară de
muncă, (fiecare perioadă separat).

Exemplu: N.F. s-a aflat în concediu ordinar plătit în perioada 17.07.2019 pănă la 22.08.2019,
atunci contabilul va completa perioadele în tabelul nr. 3 a Dării de seamă IPC 18 după cum
urmează:

01.07.2019 – 16.07.2019 cu codul categoriei 101;

17.07.2019 – 31.07.2019 cu codul categoriei 160;

01.08.2019 – 22.08.2019 cu codul categoriei 160.

Alte mențiuni:

Conform prevederilor proiectului de HG pentru modificarea HG nr. 108/2005, din 1 iulie

2019 controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizațiilor achitate din
mijloacele angajatorului se va exercita de Inspectoratul de Stat al Muncii.

Responsabilitatea pentru corectitudinea reflectării datelor în Registrul de stat al evidenţei

individuale, în sistemul public de asigurări sociale, privind cuantumul venitului asigurat
calculat şi declarat, cuantumul contribuţiilor de asigurări sociale calculate şi achitate, privind
stagiul de cotizare, angajarea în cîmpul muncii, încetarea/suspendarea activităţii, perioada
acordării concediului pentru îngrijirea copilului, concediului paternal, reluarea
activităţii/concedierea o poartă persoanele cu funcţii de răspundere ale angajatorului.

Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a

indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă se va completa cu un nou punct 152
care va stabili că indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli
obişnuite sau de accidente nelegate de muncă acordată din mijloacele angajatorului se
stabilesc de către angajator/angajatori în temeiul certificatului medical, pe suport de hîrtie
în original sau copie. La solicitarea angajatului, angajatorul căruia i se prezintă originalul
certificatului prezintă o copie/copii cu mențiunea ,,copia corespunde originalului”, pentru a
fi prezentat altor angajatori, unde activează persoana.

Mai mult ca atât, conform proiectului de HG se propune a fi abrogate prevederile pct. 69 din
Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a
indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin HG nr. 108 din
03.02.2005, conform căruia este indicat că venitul asigurat din perioada ultimelor 12 luni
calendaristice premergătoare, obţinut la unitatea angajării anterioare se confirmă prin
certificat/certificate eliberat de angajatorul precedent, conform modelului menţionat la pct. 68
al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a
indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, iar în cazul imposibilităţii obţinerii
certificatului de la locul precedent de lucru, venitul asigurat obţinut la unitatea anterioară se
confirmă prin extrasul din contul persoanei asigurate, eliberat de CTAS (pct.69).

În urma acestor modificări rezultă că din 01.07.2019 fiecare angajator va determina mărimea
indemnizației pentru primele 5 zile doar în baza datelor din evindeța contabilă a entității, fără
a lua în calcul și alte venituri obținute de angajat în cadrul altor entități.
În ceea ce privește datele din certificatul medical transmise Casei Naționale de Asigurări
Sociale pentru stabilirea indemnizațiilor prevăzute la punctul 12, lit. a), c) și d), acestea se vor
examina în termen de pînă la 15 zile calendaristice de la data recepționării acestora. În
cazul în care informația necesară pentru stabilirea indemnizației este incorectă/incompletă sau
în cazul în care se constată lipsa unor date, termenul de examinare se extinde pînă la apariția
informației corecte/complete.
În cazul în care, persoana nu întrunește condițiile de stabilire a indemnizațiilor, casa
teritorială va lua decizia de a refuza în stabilirea indemnizației. În acest caz, în termen de 10
zile calendaristice, după aprobarea deciziei de refuz, persoanei i se comunică motivul
refuzului.

În cazul pierderii certificatului medical, eliberat pe suport de hîrtie de prestatorii de asistență

medicală abilitați cu acest drept indemnizaţia se stabileşte de către angajatori în baza în
duplicatelor eliberate. La eliberarea duplicatului pe suport de hîrtie, persoana responsabilă din
cadrul prestatorului de asistență medicală nu va transmite în mod repetat Casei Naționale
de Asigurări Sociale în format electronic informația din duplicat.

Pentru persoana care desfășoară/a desfășurat activităţi în mai multe unităţi, în fiecare fiind
asigurată conform legislaţiei, indemnizaţiile prevăzute la pct. 12 și pct. 37 lit. a) se va calcula
de către CTAS în funcţie de venitul total asigurat, calculat în conformitate cu prevederile din
Regulament.

Calcularea şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale prevăzute pentru concediile medicale

acordate pînă la 30 iunie 2019 inclusiv, care continuă şi după această dată se va efectua de
către angajator în conformitate cu reglementările în vigoare de pînă la 30 iunie 2019.

În concluzie, modificările ce vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2019 vor atrage după
sine atât aspecte pozitive în practica legată de acordarea indemnizațiilor privind incapacittaea
temporară de muncă, dar totodată vor apărea și unele aspecte problematice care sperăm să fie
clarificate cât mai curând. Printre cele mai importante care le-am subliniat și mai sus sunt:

 Posibilitatea verificării de către angajator dacă persoana asigurată îndeplinește condițiile ce

stabilesc dreptul de a beneficia de indemnizațiile legate de pierderea temporară a capacității
de muncă cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă, care se achită din
mijloacele angajatorului.
 Modul de determinare a bazei de calcul al indemnizației prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)
stabilite din contul angajatorului;
 Posibilitatea verificării dacă angajatul a pierdut, la toate unitățile în care desfășoară
activități, venitul asigurat pentru întreaga perioadă a concediului medical.
 Termenele de plată a indemnizațiilor nu este determinat în mod cert ceea ce poate duce la
tărăgănarea acestora și nemulțumirea salariaților.

De aceea, vă recomandăm să urmăriți modificările ce vor apărea la acest capitol alături de

Contabilsef.md 

Irina Rabovilă, Contabil

Stocurile primite cu titlu gratuit. Un nou
puzzle contabil
19.05.20201.392 views Adrian Știrbu, Auditor, contabil certificat ACAP
(3 voturi, medie: 4,67 din 5)

În practică apar situații cînd entitățile primesc stocuri cu titlu gratuit. Aceste stocuri urmează
a fi reflectate în evidența contabilă a entității în baza SNC ”Stocuri”. După cum cunoașteți,
din 01.01.2020 au întrat în vigoare modificări la standarde naționale de contabilitate introduse
prin Ordinul Ministerului Finanțelor Nr. 48 din 12.03.2019, care au stabilit noi prevederi
privind contabilizarea acestor tranzacții. Respectiv, să vedem care modificări sau produs la
punctul 24 din SNC ”Stocuri”:

Redacția pînă la 31.12.2019 Redacția din 01.01.2020

24. Stocurile obținute în urma ieşirii/reparaţiei activelor
imobilizate şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
precum şi deşeurile recuperabile se evaluează la valoarea
justă şi se contabilizează ca majorare a stocurilor şi
diminuare a imobilizărilor corporale, stocurilor, costurilor
24. Stocurile primite cu titlu gratuit sau în
activităţilor de bază şi/sau auxiliare, majorare a veniturilor
urma ieşirii/reparaţiei activelor
curente etc.
imobilizate şi obiectelor de mică valoare
şi scurtă durată, precum şi deşeurile
Stocurile primite cu titlu gratuit (ca donație) se
recuperabile se evaluează la valoarea justă
evaluează conform datelor din documentele primare
şi se contabilizează ca majorare a
de intrare sau la valoarea justă, cu suplimentarea în
stocurilor şi diminuare a imobilizărilor
cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Costul
corporale, stocurilor, costurilor
acestor stocuri se contabilizează ca majorare
activităţilor de bază şi/sau auxiliare,
concomitentă a stocurilor și a datoriilor (veniturilor
majorare a datoriilor, veniturilor curente
anticipate). Pe măsura utilizării, valoarea stocurilor
etc.
primite cu titlu gratuit se decontează la venituri
curente. Conform politicilor contabile costul stocurilor
primite cu titlul gratuit pot fi contabilizate ca
majorare concomitentă a stocurilor și a veniturilor
curente.

Notă: Menționăm că cu caracterele ”bold” am însemnat prevederile noi introduse în punctul

dat, iar cu caracterele ”italic” prevederile excluse din standard

În primul rînd să discutăm privind o valoare care este utilizată la evaluarea stocurilor primite
cu titlu gratuit -  valoarea justă care reprezintă preţul de vînzare estimat al stocurilor în
cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi
bine informate. Anterior, aceasta a fost definită ca suma cu care ar putea fi schimbat benevol
un activ sau decontată o datorie în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între
părţi interesate, independente şi bine informate. Este o ajustare a definiției, care conferă o
claritate mai sporită în aplicare. Totodată, această definiție a fost adusă în concordanță cu
IFRS 13, care defineşte valoarea justă drept preţul care ar fi fost încasat pentru vânzarea unui
activ sau plătit pentru transferul unei datorii într-o tranzacţie reglementată între participanţii
de pe piaţă, la data evaluării. Aplicarea valorii juste în evidența contabilă este destul de
complicată, însă necesară deoarece oferă informații mai relevante utilizatorilor situațiilor
financiare.

Metoda nouă de contabilizarea a stocurilor primite cu titlu gratuit a introdus mai multe
aspecte noi, despre care o să discutăm în continuare:

Valoarea din documente primare sau valoarea justă

Stocurile primite cu titlu gratuit se evaluează conform datelor din documentele primare de
intrare sau la valoarea justă, cu suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct
atribuibile.

Respectiv, dacă pînă anul trecut entitatea era obligată să evalueze stocurile date doar la
valoarea justă, acum entitate poate alege la care valoare va face - fie conform datelor din
documentele primare de intrare, fie la valoare justă.

În cazul în care valoarea indicată în documente primare coincide cu valoarea justă situația
este clară. Însă, dacă valoarea indicată în documente primate diferă de valoarea justă (fie mai
mare fie mai mică) apare întrebarea la care valoare urmează de înregistrat aceste stocuri?
Cuvântul ”sau” din prevedere acordă posibilitate entității să aleagă cu care valoare să
evalueze stocul primit și urmează să indice varianta aleasă în politici contabile. Considerăm
că entitatea nu poate aplica ambele valori în diferite situații, atunci nu se va respecta
principiul general al contabilității - permanenţa metodelor care constă în aplicarea politicilor
contabile în mod consecvent de la o perioadă de gestiune la următoarea (art. 6 din Legea
contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017).

În unele situații alegerea valorii va fi destul de dificilă. Spre exemplu sunt situații cînd în
factura fiscală se indică un preț simbolic de 1 lei1! Cît este de corect să înregistrezi în
evidența contabilă stocurile cu această valoare? Răspunsul va depinde de mai multe
circumstanțe: cum vor fi utilizate aceste stocuri (vor fi utilizate pentru necesități gospodărești,
vor fi vîndute, vor fi transmise cu titlu gratuit clienților săi, etc.) și în care perioadă de
gestiune (în cazul în care aceste stocuri vor fi consumate în perioadele următoare este necesar
de analizat cît este de corect să fie reflectate aceste active în situații financiare la valoare
subevaluată). În dependență de aceste circumstanțe entitatea va stabili care este valoarea care
urmează a fi aplicată.

Alt aspect este că la valoarea cu care va fi evaluat stocul trebuie de adăugat în unele cazuri
valoarea costurilor direct atribuibile. În cazul în care entitatea evaluează acest stoc la valoarea
justă atunci costurile direct atribuibile vor majora această valoare. Însă, după cum sa
menționat mai sus valoarea justă este preţul de vînzare estimat al stocurilor, respectiv
considerăm că la recunoașterea inițială stocurile nu trebuie să depășească valoarea justă și
această valoare să includă și costurile direct atribuibile. De exemplu, dacă valoare justă a
stocului constituie 100 lei, totodată există și costuri direct atribuibile în valoare de 10 lei, la
recepție stocul se va evalua la valoarea justă care va fi egală cu 100 lei și nu cu 110 lei (100
lei + 10 lei).
Mai jos o sa vedem că indiferent la care valoare se va înregistra în contabilitate stocurile
primite cu titlu gratuit, rezultatul financiar în unele cazuri va fi același. Diferența constă doar
în valoarea cu care aceste active sunt reflectate în situațiile financiare ale entității.

Înregistrări contabile

Costul stocurilor primite cu titlu gratuit se contabilizează ca majorare concomitentă a

stocurilor și a datoriilor (veniturilor anticipate). Pe măsura utilizării, valoarea stocurilor
primite cu titlu gratuit se decontează la venituri curente.

Pentru înțelegere mai ușoară vom examina un exemplu. Să presupunem că entitatea X a

primit de la entitatea Y mărfuri cu titlu gratuit (mostre în scopul de promovare a vînzărilor).
Factura fiscală a fost emisă pe data de 15.12.2020 cu valoarea: a) 100 lei (la preț simbolic); b)
1000 lei (la preț de vânzare standard)2. Costuri de transportare constituie 50 lei. Aceste
mărfuri au fost decontate pe data de 27.01.2021 la cheltuieli de distribuție. Care vor fi
înregistrările contabile la entitatea X pentru fiecare caz?

Cazul a)

1. 15.12.2020. Înregistrarea primirii mărfii cu titlu gratuit

Dt 217 ”Mărfuri” Ct 5352 ”Valoarea activelor circulante intrate cu titlu gratuit” - 100 lei,
2. 15.12.2020. Înregistrarea cheltuielilor de transport în costul mărfii
Dt 217 ”Mărfuri” Ct 521 ”Datorii comerciale curente” - 50 lei
3. 27.01.2021. Decontarea valorii mărfii la cheltuielile perioadei
Dt 7125 ”Cheltuieli de publicitate şi marketing” Ct 217 ”Mărfuri” - 150 lei
4. 27.01.2021. Decontarea veniturilor anticipate aferente mărfii utilizate
Dt 5352 ”Valoarea activelor circulante intrate cu titlu gratuit” Ct 6128
”Alte venituri operaţionale” - 150 lei

Cazul b)

1. 15.12.2020. Înregistrarea primirii mărfii cu titlu gratuit.

Dt 217 ”Mărfuri” Ct 5352 ”Valoarea activelor circulante intrate cu titlu gratuit” - 950 lei,
2. 15.12.2020. Înregistrarea cheltuielilor de transport în costul mărfii
Dt 217 ”Mărfuri” Ct 521 ”Datorii comerciale curente” - 50 lei
3. 27.01.2021. Decontarea valorii mărfii la cheltuielile perioadei
Dt 7125 ”Cheltuieli de publicitate şi marketing” Ct 217 ”Mărfuri” - 1000 lei
4. 27.01.2021. Decontarea veniturilor anticipate aferente mărfii utilizate
Dt 5352 ”Valoarea activelor circulante intrate cu titlu gratuit” Ct 6128
”Alte venituri operaţionale” - 1000 lei

În cazul a) la data raportării (31.12.2020) mărfurile primite cu titlu gratuit vor fi prezentate în
situațiile financiare cu valoarea de 150 lei, iar în cazul b) va fi prezentat la valoarea justă în
valoare de 1000 lei. Totodată, observăm că la data utilizării acestor active rezultatul financiar
este egal cu zero, deoarece odată cu decontarea valorii mărfii se va deconta și veniturile
anticipate aferente. Această situație poate să se schimbe în cazul în care stocurile sunt
utilizate pentru fabricarea producției sau executării lucrărilor și se vor include în costul lor.
În cazul utilizării acestei metode de contabilizare a stocurilor primite cu titlu gratuit, entitatea
urmează să elaboreze un mecanism de decontare automate a veniturilor anticipate odată cu
utilizarea acestor stocuri.

Metoda alternativă de înregistrări contabile

Conform politicilor contabile costul stocurilor primite cu titlul gratuit pot fi contabilizate ca
majorare concomitentă a stocurilor și a veniturilor curente. Această metodă a fost aplicată
pînă la data de 31.12.2019. După această dată entitățile pot în continuare aplica metoda dată
în situația în care este considerată cea mai potrivită. Mai multe aspecte privind această
metodă au fost dezvăluite în articolul Marfa primită cu titlu gratuit – practica contabilă.

În cazul acestei metode este important cu care valoare se va evalua stocurile în special dacă
stocurile se vor deconta în altă perioadă de gestiune decât în care s-au înregistrat. În acest caz,
în anul înregistrării entitatea va obține venit, iar în anul în care se vor deconta aceste stocuri,
se va obține cheltuieli.

Un avantaj al acestei metode constă în faptul că nu este necesar de urmărit momentul

decontării acestor stocuri și nu necesită careva înregistrări suplimentare.

Adrian Știrbu
auditor, contabil certificat ACAP
1
Să nu se confunde situația când stocurile se achiziționează la un preț simbolic de 1 lei. Mai
multe aspecte legate de contabilitatea activelor primite cu un preț de 1 lei puteți studia in
articolul: Imobilizări transmise la preț simbolic.
2
Să presupunem că entitatea X a stabilit că prețul indicat de 1000 lei reprezintă valoarea
justă a mărfii primite cu titlu gratuit.