Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea ŞTIINŢE ECONOMICE
CONTROL FINANCIAR
Control financiar 2
INTRODUCERE
Cursul “Control financiar” este structurat în trei unităţi de învăţare (capitole), fiecare
dintre acestea indicând următoarele elemente: timp estimativ de studiu pentru asimilarea
informaţiei; competenţe specifice unităţii de învăţare; cuprins al unităţii de învăţare; teme de
control; bibliografie specifică unităţii de învăţare.
2.2.1. Cercetarea 55
2.2.2. Controlul 56
Unitatea de învăţământ 1 :
Obiective:
Cuprins:
Controlul se poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.
Ca atribut al conducerii, controlul se manifestă prin forme diferite, cum sunt: controlul
tehnologic şi tehnic, controlul economic, controlul financiar, controlul calităţii produselor,
controlul protecţiei muncii, controlul comercial, controlul sanitar ctc.
Din aceste forme de control, controlul financiar cuprinde în sfera sa: relaţiile,
fenomenele şi procesele financiare; procesul de administrare şi gestionare a patrimoniului;
rezultatele activităţii economico-sociale în toate momentele, unităţile şi locurile unde se
gospodăresc valori materiale şi băneşti şi se fac cheltuieli.
- control extern, care cuprinde totalitatea controalelor care se adresează entităţilor, din
afara acesteia.
Din aceste motive, perioada 1990-1999 s-a caracterizat prin profunde reorganizări,
concretizate în restrângerea treptată a controalelor obligatorii şi instituirea unui sistem de
control intern organizat şi menţinut în funcţiune de management funcţie de riscurile cu care se
confruntă organizaţia.
Începând din 1999, în sistemul de control românesc este introdus prin lege „controlul
intern şi auditul intern” pentru entităţile publice, ceea ce a impus clarificări ale conceptelor şi
practicii în domeniu. Controlul intern este propus într-o manieră europeană, în sensul că
Control financiar 8
legea nu prevede decât atribuţiile generale şi specifice ale acestuia, modul de organizare şi
exercitare rămânând la dispoziţia managerului entităţii publice.
DE RE INUT !
- controlului mutual, între fazele unui lanţ procedural, exercitat de fiecare post de
lucru asupra modului de efectuare a prelucrărilor în cadrul postului de lucru anterior pentru a
putea adăuga propriile prelucrări şi de a pregăti controlul pe care îl va efectua postul de lucru
următor;
Alături de aceste forme de control intern, ataşate intrinsec activităţilor curente ale
fiecărui post de lucru, managerul poate stabili şi alte forme de control intern care intră în
lanţul operaţiilor, dar care presupun costuri suplimentare, având reguli procedurale distincte,
fiind chiar structuri de sine stătătoare.
Spre exemplu:
- control financiar-contabil;
- control administrativ;
- inspecţii s.a.
DE RE INUT !
oricaror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal, exercitat de comisarii Gărzii
financiare;
Plecând de la acest principiu, dar şi din alte motive, controlul intern a fost şi rămâne
centrul preocupărilor managerilor de la toate nivelurile unei entităţi.
Conceptul de control intern a fost în permanenţă definit şi redefinit, cel puţin în raport
cu două aspecte, şi anume:
DE RE INUT !
- indicaţia,
- recomandarea,
- decizia,
- hotărârea,
- sancţiunea,
- aprobarea,
- avizul,
- îndrumarea,
- aprecierea,
- planul,
Control financiar 14
- programul,
- analiza,
- autorizaţiile,
- verificările,
- reconcilierile,
- revizuirea,
- siguranţa activelor,
- segregarea sarcinilor,
- raportul,
- bilanţul contabil,
- darea de seamă,
- instrumente matematice,
- tehnici informatice,
- tehnica PERT,
- cercetarea operaţională,
- simulare,
- grafice,
- programare liniară,
DE RE INUT !
Controlul intern este un proces realizat de către personalul de la toate nivelele, respectiv
Consiliul de administraţie, conducerea executivă şi întregul personal.
DE RE INUT !
Toate aceste controale sunt la dispoziţia managementului şi ele trebuie
coordonate, dezvoltate sau reduse, înfiinţate sau anulate, în funcţie de evoluţia riscurilor
din entitate.
Peste tot acest sistem de control intern prezentat apare auditul intern ca parte a
acestui sistem, care pe baza procedurilor standardizate, evaluează controlul intern şi
consiliază managementul entităţii.
• funcţia de evaluare
• funcţia de preventive
• funcţia de documentare
• funcţia recuperatorie
• funcţia pedagogică
Consta intr-o serie de masuri luate de către organele de control, în vederea evitării şi
eliminării unor fraude, înainte de a se produce efectele negative ale acestora, prin identificarea
Prin această acţiune, controlul are sarcina de a opri actele şi operaţiunile care nu sunt
legale, în faza de angajare a societăţii comerciale de consiliu de administraţie al acesteia.
DE RE INUT !
DE RE INUT !
DE RE INUT !
• calitatea informaţiilor;
Aceste norme şi proceduri interne stabilesc: cine are accesul la active şi fişiere, când,
în ce scop, pe baza cărei autorizaţii; cine iniţiază şi cine aprobă tranzacţiile şi operaţiunile;
cine şi când verifică modul de derulare a operaţiunilor şi existenţa activelor şi datoriilor etc.
Control financiar 22
acestora.
impactul dorit şi impactul efectiv al unei activităţi, tranzacţii sau operaţiuni. Eficacitatea
presupune analiza efectivităţii atingerii unui obiectiv sau a unei decizii manageriale şi
stabilirea abaterilor dintre efectul real şi efectul prevăzut.
• Eficienţa are în vedere raportul dintre rezultatul obţinut şi costul resurselor utilizate
pentru obţinerea acestui rezultat. Eficienţa reprezintă un optim analitic între economicitate şi
eficacitate, în sensul maximalizării lor. Controlul determină perechi între economicitate şi
eficacitate şi analizează compatibilitatea acestor două caracteristici. Eficienţa se calculează ca
un raport dintre rezultate (output) şi costul resurselor (input). Astfel, o soluţie tehnică care
asigură reducerea consumurilor şi costurilor (creşte economicitatea), poate să ducă la
insatisfacţii pentru clienţi şi la scăderea vânzărilor (scade eficacitatea). În acest caz eficienţa
se bazează pe optimizarea costurilor şi satisfacerea cerinţelor clienţilor.
Deci, controlul intern nu trebuie privit numai că o inspecţie formală care inventariază
abaterile şi neregulile şi care întocmeşte rapoarte şi informări sau care sancţionează neregulile
constante (latura constatativă), ci el trebuie privit, în primul rând, ca o activitate de prevenire
a neregulilor, de lichidare a cauzelor care le determină, de perfecţionare a activităţilor
controlate.
DE RE INUT !
ierarhice.
Control financiar 24
„Activităţile de control sunt formate din politici şi proceduri care ajută la asigurarea
îndeplinirii directivelor conducerii”.
poată stăpâni (ţine sub control) diferite categorii de ameninţări sau riscuri, să se poată obţine o
asigurare rezonabilă asupra faptului că obiectivele generale ale controlului intern şi
obiectivele specifice fiecărei activităţi vor fi atinse.
-Controlul fizic;
-Revizuirea performanţelor.
3. Revizuirea performanţelor.
DE RE INUT !
EFECTUEAZĂ
Avem:
DE RE INUT !
Avem :
de actul constitutiv sau de hotărârile AGA. Scopul acestui tip de control este de a analiza în
totalitate activitatea societăţii, respectiv activitatea managerială sau de mandat a conducerii
unităţii.
DE RE INUT !
• Controlul parţial vizează doar câteva sectoare, eventual cele care fac obiectul
unor suspiciuni. Controlul parţial se poate realiza de către organele administraţiei statului sau
de către management, acţionariat. Controlul parţial efectuat de organele administraţiei statului
se poate desfăşura pentru un anumit tip de activitate, o singură tranzacţie sau o perioadă de
timp.
economice.
de deplasare etc.
Controlul total este cel mai cuprinzător şi sigur. Cu toate acestea, ca urmare a
care permit obţinerea unor concluzii cu caracter general, asupra obiectivului urmărit.
Controlul prin sondaj se referă atât la repere din cadrul gestiunilor materiale, a
căror evidenţă se ţine cantitativ - valoric, cât şi la cele din cadrul veniturilor şi
cheltuielilor.
Reperele alese pentru controlul prin sondaj trebuie să fie cele mai reprezentative.
Astfel de repere sunt cele care sunt susceptibile sustragerilor, au o circulaţie mare,
existând riscul unor erori, au o pondere însemnată din punct de vedere cantitativ şi
valoric, au o pondere mare în pierderile înregistrate etc.
Poate fi luat în control un trimestru dintr-un an, sau câteva luni dintr-un an, sau trimestru.
Pot fi verificate numai anumite perioade ale anului.
Control financiar 30
De exemplu:
perioade;
anterioare. Această formă de control poate îmbina controlul prin sondaj cu controlul general.
DE RE INUT !
De obicei controlul general se combină cu formele controlului prin sondaj.
Pentru a se obţine un rezultat bun, un rol important îl are experienţa organului de
control în alegerea documentelor şi operaţiunilor semnificative.
Avem:
DE RE INUT !
În acest control va fi implicate personal specializat din mai multe domenii de
activitate, respectiv, economişti, ingineri, personal specializat în resurse umane etc.
efectuate in cazuri speciale. In acest caz, controlul este mai complex, putând implica inclusiv
organe de cercetare penala.
Ancheta are la bază un act de control în care au fost sesizate activităţi de evaziune
fiscală sau infracţiuni. Implicarea organelor de cercetare, judiciară sau penală, se realizează
dacă se consideră că activitatea de evaziune sau infracţiune a fost făcută cu bună ştiinţă şi pot
fi identificate persoane ce au determinat producerea unui prejudiciu al statului.
Avem:
• Controlul faptic – reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de control
prin faptul ca implica inventarierea, putându-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de
control presupune cercetarea la fata locului a documentelor şi operaţiunilor financiare.
Controlul faptic se exercită la locul de existenţă a mijloacelor materiale şi băneşti şi are
ca obiectiv determinarea exactă a cantităţilor şi valorilor existente, a stării în care se
găsesc, a stadiului şi a modului de prelucrare eţc.
Principalele modalităţi sau tehnici de control faptic sunt: inventarierea, expertiza
tehnică şi analiza de laborator, observarea directă, inspecţia fizică etc.
Inventarierea ca modalitate principală de control faptic, are ca obiectiv
constatarea, la un moment dat, a existenţei cantitative şi calitative a elementelor de activ
şi pasiv ale unei unităţi, gestionare, precum şi a modului de executare a sarcinilor de
către gestionari.
Control financiar 33
DE RE INUT !
care se folosesc pentru .stabilirea integrităţii valorilor materiale, realităţii unei operaţii,
calităţii unor produse, conţinutului anumitor lucrări, volumului manoperei şi cantităţii de
materiale necesare pentru executarea lor etc.
Observarea directă este folosită pentru stabilirea unor situaţii faptice care nu
tehnici:
DE RE INUT !
CONTROL
Avem:
• Control din interiorul unei unităţi – este obligatoriu şi este dispus de către
conducerea instituţiei economice. Acest tip de control se poate realiza prin personalul propriu
angajat al unităţii sau de către societăţi specializate în control pe bază de contract de prestări
de serviciu.
intern, din care fac parte economişti, ingineri specializaţi. Compartimentul de control intern
este direct subordonat către managerul unităţii.
DE RE INUT !
efectuate la cererea organelor superioare de control, precum Curtea de Conturi sau Ministerul
Finanţelor.
Organele de control de la nivelul administraţiei locale, administraţiilor judeţene, au
a) definirea misiunii
b) evaluarea riscurilor
a) Definirea misiunii
contabilă etc.) se poate derula în cadrul mai multor politici posibile. În funcţie de politica
adoptată se stabilesc mecanismele şi procedurile de control intern în vederea atingerii
obiectivelor generale şi specifice.
Astfel, politica de vânzări poate urmări: creşterea cifrei de afaceri şi atragerea de noi
clienţi sau creşterea marjei brute ori reducerea ponderii creditului comercial acordat clienţilor
(scăderea soldurilor conturilor de creanţe-clienţi). În funcţie de politica aleasă se stabilesc
mijloacele necesare în vederea atingerii obiectivelor. Dacă politica entităţii urmăreşte
creşterea cifrei de afaceri, responsabilii trebuie să analizeze: dacă cunosc piaţa şi clientela;
dacă bunurile ce urmează a fi vândute pot fi produse sau aprovizionate la timp; dacă logistica
de care dispun pentru distribuţie face faţă acestor sarcini etc. Concomitent, responsabilii
trebuie să facă un inventar, să stabilească dacă:
1. misiunea lor este clar precizată. Dacă consideră că există unele contradicţii sau dacă
au unele îndoieli ei apelează la conducere în vederea definirii mai clare a misiunii.
DE RE INUT !
Conducerea poate iniţia programe sau măsuri care să limiteze aceste riscuri sau poate
hotarî să accepte unele riscuri.
Riscurile pot apărea sau se pot modifica datorită unor cauze diferite, cum sunt:
-schimbările din mediul de operare sau modificarea normelor legale pot da naştere la
riscuri diferite;
entităţii, inclusiv procedurile controlului intern. Astfel, abordarea unor noi domenii de afaceri
Control financiar 39
în care entitatea nu are experienţă poate fi insoţită de noi riscuri asociate controlului intern;
efectuării.
economic.
Bucureşti, 2006
430/31 august 1999, modificată şi completată prin Legea nr. 84/18 martie 2003,
M.Of. 195/26.03.2003
Obiective
Studierea acestui capitol oferă viitorilor specialişti posibilitatea de a deprinde competenţe în
ceea ce priveşte:
Cuprins
2.1. Cercetarea
2.2. Controlul
Pentru aceeaşi funcţie/activitate este posibil să existe o politică generală si una sau
mai multe politici specifice funcţiei, iar responsabilului ii revine datoria să stabilească
activităţile de control intern pentru a-si atinge obiectivele fixate, ţinând cont de toate aceste
politici. In acelaşi timp, responsabilul va avea in vedere că are oameni cu pregătiri diferite,
mijloace limitate, sisteme informatice care nu pot oferi orice informaţii etc.
De aici, rezultă ce şanse puţine există de implementare ale celor mai potrivite activităţi
de control când nu este stabilită politica misiunilor si nu pot fi identificate concret mijloacele
si resursele.
- limitele tehnice, in sensul unui scadenţar fiscal care trebuie respectat, al unor
obligaţii juridice pe baza contractelor încheiate, condiţii de realizarea împrumuturilor
financiare solicitate s.a.
a) obiectivele;
b) mijloacele;
c) sistemele de informare;
d) organizarea;
e) procedurile;
f) supervizarea.
În cadrul misiunilor de audit intern când se constată puncte slabe, disfuncţiuni sau
erori, auditorii vor găsi întotdeauna cauza primară in inexistenţa sau nefuncţionalitatea unei
activităţi de control intern, dintre cele şase prezentate mai sus, din lanţul procedural
implementat de către responsabilul funcţiei.
• securitatea activelor;
• calitatea informaţiilor;
• respectarea directivelor;
• optimizarea resurselor.
- să se încadreze in timp;
fixate. In multe situaţii analiza acestor probleme a scos la iveală grave nereguli, surse
inevitabile de eşecuri şi de ineficacitate.
- mijloacele umane, poate cea mai esenţială problemă, dar privita mai de grabă
din punct de vedere al calităţii decât al cantităţii. Multe activităţi de control sunt compromise
in lipsa unui personal competent si adesea a reprezentat cauza unor ineficiente, anomalii grave
s.a. Problema resurselor umane trebuie privită cu referire concretă la recrutare, perfecţionarea
pregătirii permanente şi deontologia profesionala. Toate acestea sunt elemente care implică
eforturi financiare susţinute, solicită timp si adesea depind intr-o mare măsură de cultura
organizaţiei.
Sistemele informatice reprezintă partea automatizată din cadrul sistemului informaţional, iar
în activitatea auditorilor obiective de sine stătătoare.
- să fie exhaustive;
Auditorilor le revine sarcina aprecierii sistemelor de informare ale entităţii, atât din
punct de vedere al costurilor, cât şi din punct de vedere al utilităţii şi eficienţei lor;
Realizarea unei separări reale ale sarcinilor, poate pune unele probleme deosebite, mai
ales la întreprinderile unde se lucrează cu personal mai redus.
Pentru construirea unei organizări eficiente se impune să fie avute în vedere existenţa
următoarelor:
- fişa postului, pentru ca fiecare angajat să îşi cunoască atribuţiile şi sarcinile ce-i revin şi
limitele competenţei de acţiune;
- cadrul material de creare a mediului propice desfăşurării activităţii şi care asigură totodată şi
protecţia fizică a bunurilor şi persoanelor, dar şi suportul culturii instituţionale ale
organizaţiei.
- a lipsi organizaţia de acea indispensabilă memorie fără de care nu mai poate funcţiona;
DE RE INUT !
f) Supervizarea este o activitate de control intern, adesea omisă chiar de către cei în
responsabilitatea cărora se găseşte. Mulţi manageri evaluează subordonaţii pe baza încrederii
pe care o au în aceştia, neţinând cont că supervizarea nu se opune „lipsei de încredere” şi
adesea contribuie la creşterea acesteia.
Control financiar 49
DE RE INUT !
Supervizarea nu înseamnă:
- un act colegial, prin care arătăm celorlalţi că ne interesează ce fac, vrem să ştie
că greutăţile şi performanţele lor nu sunt ignorate si dorim să putem valorifica oricare
iniţiativă valoroasă la toate nivelele ierarhice.
a) Obiective:
b) Mijloace:
c) Sisteme de informare:
d) Organizare:
- compartimentul este format, spre exemplu, din n persoane, pentru fiecare din
cele trei schimburi de lucru;
e) Proceduri:
- manual de operare;
- manual de utilizare;
- manual de securitate;
f) Supervizare:
activitate, a căror cunoaştere asigură orientarea organelor de control asupra aspectelor care
trebuiesc avute în vedere în acţiunea de control;
controlului.
financiare, bazat pe actele şi înregistrările contabile. Scopul acestui procedeu este de a păstra
integritatea patrimonială, a legislaţiei financiare în vigoare, în general a disciplinei financiare.
aceeaşi unitate a unor documente cu conţinut identic însa diferite ca forma pentru aceleaşi
documentelor existente la unitatea controlată, la alte unităţi cu care s-au făcut decontări sau de
la care s-au primit şi s-au livrat produse, mărfuri, materiale si alte valori materiale.
Alte tehnici de efectuare a controlului financiar-contabil sunt:
-investigaţia
-comparaţia
-calculul de control
-examenul critic
-analiza contabilă
DE RE INUT !
-totalul rulajelor debitoare ale contului sintetic să fie egal cu suma rulajelor debitoare ale
conturilor analitice;
-rulaje creditoare debitoare ale contului sintetic să fie egal cu suma rulajelor creditoare ale
conturilor analitice;
DE RE INUT !
egalităţile dintre coloane. Acest lucru generând aspectul limitat de evidenţiere a eventualelor
greşeli, erori datorate în general calculelor greşite şi nu a înregistrărilor care denaturează
conţinutul operaţiilor economice sau alte erori cum ar fi: omisiunile din înregistrare, erorile de
compensaţie sau erorile de înregistrare in Registru Jurnal.
Control financiar 55
2.2.1. CERCETAREA
a se utiliza ori de câte ori este posibil, cercetarea constă în „examinarea şi observarea
nemijlocită, direct pe teren, a fenomenelor sau operaţiilor economice supuse controlului, cu
scopul de a stabili modul cum se desfăşoară, cauzele care au generat unele deficienţe,
măsurile ce se impun pentru remediere“; în vederea stabilirii unor concluzii complete, este
necesară îmbinarea ei cu verificarea documentelor.
Control financiar 56
De cele mai multe ori, documentele care reflectă operaţiuni patrimoniale (care
generează drepturi şi obligaţii) se întocmesc la anumite termene anticipat stabilite şi cu
respectarea unei metodologii unitare, a căror nesocotire lezează autenticitatea lor şi pune
sub semnul întrebării exactitatea şi valabilitatea acestora.
Sunt cazuri când calculele sunt greşite intenţionat şi ascund fraude, delapidări,
sustrageri, nereguli, evaziuni fiscale.
Control financiar 57
De asemenea, se mai pot constata documente care fie îndeplinesc condiţiile de formă,
dar nu reflectă real operaţiunile economice, fie nu îndeplinesc condiţii de formă, dar reflectă
operaţii economice reale, fie nu îndeplinesc condiţii de formă cât şi de conţinut etc. În
asemenea cazuri, sarcina controlului este de a semnala situaţiile anormale şi a propune
eventuale soluţii pentru ca conducerea entităţii respective să ia deciziile corespunzătoare.
● Controlul documentar se exercită prin modalităţi sau tehnici care se utilizează selectiv în
funcţie de situaţia verificată. Aceste modalităţi sau tehnici sunturmătoarele:
● Investigaţia de control reprezintă modalitatea prin care se obţin informaţii din partea
personalului a cărei activitate se verifică, presupunând studierea unor probleme care nu
rezultă clar din documentele şi evidenţele puse la dispoziţie.
Control financiar 60
Pentru controlul concordanţei dintre datele unui cont sintetic şi datele din conturile
sale analitice se utilizează balanţa analitică de control.
Control financiar 61
- soldul iniţial/final al contului sintetic să fie egal cu totalul soldurilor iniţiale/finale ale
conturilor sale analitice;
- totalul mişcărilor debitoare/creditoare ale contului sintetic să fie egal cu totalul mişcărilor
debitoare/creditoare ale conturilor analitice;
Lipsa acestor corelaţii arată că s-au strecurat erori, fie la înregistrarea operaţiunilor în
conturi, fie la efectuarea calculelor, erori care trebuie identificate şi corectate. Aceste
balanţe se întocmesc pe baza datelor preluate din conturile analitice, motiv pentru care se
mai numesc şi balanţe auxiliare sau secundare de control.
documentelor prin punctare (pentru a se vedea dacă acestea au fost înregistrate în totalitate),
fie în urma descoperirii acelora care nu poartă pe ele menţiunea de înregistrare, sau ca
urmare a reclamaţiilor primite de la terţi în legătură cu operaţiunile respective.
Erorile de compensaţie se datorează reportării greşite a sumelor din jurnal sau din
documentele justificative în Cartea-mare, în sensul că s-a trecut o sumă în plus într-o parte a
unui cont (sau mai multor conturi) şi altă sumă egală în minus, astfel încât pe total cele două
categorii de erori se compensează.
Identificarea acestor erori este posibilă cu ajutorul balanţelor analitice de control sau în
urma sesizărilor de la terţi.
Erorile de imputaţie se datorează reportării unei sume exacte ca mărime din jurnal în
Cartea-mare, atât la debit cât şi la credit, însă nu în conturile în care trebuia să fie trecută, ci
în altele care nu corespund conţinutului economic al operaţiei respective. Identificarea
acestui tip de erori se face ca în cazul precedent.
În acest context, controlul financiar este nevoit să-şi modifice tradiţionalele mijloace şi
procedee de investigare, adaptându-se la posibilităţile oferite de asemenea mijloace tehnice,
centrul de greutate deplasându-se spre controlul prin sondaj asupra modului de aplicare a
normelor privind lucrările de evidenţă şi asupra controlului propriu al sistemului de
prelucrare, inclusiv pentru contracararea tendinţelor de mistificare a datelor primare prin
programare.
- în cel de-al doilea rând, organele de control economic-financiar şi experţii contabili trebuie
să cunoască (să poată aprecia) gradul de exactitate al datelor furnizate de sistemele
informatice, să-şi formeze convingerea că investigaţiile şi apoi concluziile lor au o bază de
plecare reală.
fiscală şi fenomenul spălării banilor murdari, etc.domenii în care infracţiunile sunt sprijinite
de o logistică informatică din ce în ce mai sofisticată şi mai performantă.
În acelaşi timp, rezultatele obţinute din calcul (sau din prelucrare) pot fi înregistrate
concomitent sau succesiv şi în jurnale, în fişe, în rapoarte sau alte situaţii de ieşire-
finalizare. Aceasta înseamnă că organele de control financiar, în principiu, sunt scutite de
verificarea corespondenţei datelor din evidenţele tehnic-operative ori din raportările
statistice prin tradiţionalele punctaje între evidenţele cantitative şi cele valorice, între
contabilitatea analitică şi cea sintetică, orientând preocupările de control spre obiective de
fond.
În caz contrar, prelucrarea datelor cu mijloace moderne de calcul poate genera erori şi
denaturări mai mari, mult mai greu de identificat şi de corijat decât în cazul evidenţelor
manuale. Aceasta înseamnă că sistemele informatice aduc nu numai avantaje, dar impun şi
unele restricţii.
• viteza cu care sunt operate înregistrările sau transpuse datele pe suporţi magnetici
exclude posibilitatea examinării atente a fiecărui document.
1. Controlul financiar preventiv este mai puţin afectat sub raport metodologic, datorită
faptului că el se exercită înainte de efectuarea operaţiunilor economice patrimoniale
prevăzute de legislaţia în vigoare. În schimb, el este influenţat din punctul de vedere al
organizării şi al sarcinilor sale specifice. Astfel, în condiţiile sistemelor informatice
moderne, documentele primare şi cele centralizatoare suferă importante modificări şi
adaptări (de formă, de conţinut ori de circuit) care se răsfrâng inevitabil şi asupra
controlului financiar preventiv (cel care este chemat să le examineze şi apoi să
aprecieze legalitatea, realitatea, necesitatea, oportunitatea şi economicitatea
operaţiunilor consemnate în ele). Pe de altă parte, prelucrarea datelor cu mijloace
automatizate determină extinderea controlului preventiv asupra unor obiective noi,
cum ar fi, de exemplu, modul de introducere a datelor în sistem, organizarea datelor şi
a bazelor de date, elaborarea şi completarea sistemului de simbolizare sau de
codificare, corectarea operaţiunilor înregistrate greşit şi altele similare. Aceasta
înseamnă că persoanele investite cu exercitarea vizei de control financiar preventiv
trebuie să urmărească nu numai aspectele de fond ale operaţiunilor examinate, dar şi
modul de consemnare a acestora în documente, respectarea strictă a regulilor general
admise, a normelor metodologice şi a instrucţiunilor ce reglementează regimul juridic
al documentelor financiar-contabil. În caz contrar, există riscul ca operaţiuni
patrimoniale corecte, acceptate cu deplin temei la viza de control preventiv, să fie
denaturate pe parcurs printr-o preluarea sau prelucrare greşită în sistemele informatice.
Control financiar 68
Controlul faptic este procedeul de control financiar prin care are loc stabilirea situaţiei
reale şi a mişcării mijloacelor materiale şi băneşti dintr-un patrimoniu. Acesta se exercită la
locul de păstrare a bunurilor materiale şi mijloacelor băneşti având ca obiective prioritare
următoarele:
c). ori de cate ori există indicii că în gestiune sunt plusuri şi/sau minusuri care nu se pot
stabili decât prin inventariere
f). ca urmare a calamităţilor naturale, a unor cazuri de forţă majoră sau alte situaţii prevăzute
de lege
(b) în cadrul unor gestiuni pot să aibă loc furturi, risipă şi proastă gospodărire a unor
sortimente de bunuri
(c) unele date din documentele primare pot fi omise, cu ocazia înregistrării lor în
contabilitate, înregistrate repetat sau eronat
(e) la unele sortimente se pot crea stocuri fără mişcare, greu vandabile sau de prisos
(f) pot să apară anularea unor comenzi datorită renunţării unor clienti, calamităţilor
naturale sau unor cazuri de fortă majoră
valoarea stocului stabilit prin inventariere. Aceste stocuri de la finele lunii se vor anula la
începutul lunii următoare prin inducerea lor în cheltuieli. În acest caz, ieşirile din stocuri se
stabilesc conform relaţiei:
În schimb, inventarierea prin sondaj se realizează cu mai multă uşurinţă, este mai
operativă, dar are o precizie mai scăzută. Cu toate acestea, în practica economică actuală,
inventarierea de control (concepută ca metodă de tehnică specifică) se realizează, în principal,
pe calea sondajului.
În toate cazurile în care din inventarierile de control prin sondaj rezultă plusuri sau
minusuri frecvente, acestea se transformă în inventarieri de control totale, organul de control
financiar având obligaţia să extindă verificarea la toate reperele existente în gestiune.
Control financiar 74
În cazul gestiunilor valorice, inventarierea de control trebuie să fie totală, altfel nefiind
posibil să se determine valoarea totală reală a valorilor materiale şi băneşti existente în
gestiunea respectivă.
● Observarea directă ca modalitate de control faptic este folosită pentru stabilirea unor
situaţii reale care nu rezultă din documente. Acest procedeu presupune ca organul de control
să se deplaseze inopinat la faţa locului pentru a constata modul în care personalul unităţii
controlate îşi îndeplineşte obligaţiile de serviciu sau la locurile unde se desfăşoară anumite
activităţi cum ar fi: secţii, ateliere, laboratoare, magazine, depozite, gestiuni, şantiere,
birouri etc.
Prin observarea directă se culeg informaţii utile asupra modului cum se desfăşoară o
activitate, conturând un punct de vedere real asupra obiectivelor supuse verificării. Şi cu
acest prilej sunt puse în evidenţă capacitatea profesională şi intuiţia organelor de control în a
surprinde elementele esenţiale care îi ajută în activitatea lor.
De asemenea, controlul prin observare directă permite cunoaşterea unor situaţii de fapt
care nu fac obiectul înregistrărilor în documente sau evidenţe cum sunt: asigurare pazei la
magazii şi depozite, respectarea normelor de securitate a muncii, realizarea măsurilor de
siguranţă privind păstrarea şi manipularea numerarului (existenţa casei de fier şi a grilajelor
metalice de la uşa şi ferestrele casieriei, efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi la
ghişeu) şi altele similare.
Reprezentând o probă certă pentru constatarea existenţei unui anumit post de activ, a
imobilizărilor sau a actelor justificative înregistrate în contabilitate, inspecţia fizică constă în
examinarea activelor şi a altor resurse. Totodată, reprezintă o cale prin care se stabilesc atât
Control financiar 76
Modalităţile cantitative de cercetare îşi propun cuantificarea influenţelor sau factorilor care
determină o anumită dinamică a fenomenelor şi proceselor verificate.
• stabilirea soldului sau rămăşiţei, adică scăderea din variaţia totală a unui fenomen,
a influenţelor cunoscute şi obţinerea astfel a diferenţei datorate acţiunii factorilor
necunoscuţi.
întotdeauna. Este posibil mai ales la unităţile mici sau atunci când există probe certe că s-au
produs grave deficienţe şi abateri în activitatea economico-financiară a unităţii controlate,
presupunând clarificarea situaţiei, stabilirea vinovaţilor şi recuperarea prejudiciilor.
Acest tip de control financiar cuprinde numai o parte din operaţiile şi documentele
dintr-un anumit sector. El se poate limita şi la o parte din perioada de timp supusă
verificării, luându-se în considerare inclusiv operaţiunile în curs de efectuare. Tendinţa de
cuprindere în control a unui număr mare de operaţiuni curente este ponderată de obligaţia de
a extinde controlul prin sondaj la perioade compacte din perioada precedentă, existând
posibilitatea extinderii acţiunii în cazul constatării unor deficienţe şi abateri grave în
gestiunea patrimoniului.
Controlul prin sondaj are în vedere cele mai reprezentative documente şi operaţii, care
permit formularea unor concluzii cu caracter general asupra obiectivului urmărit. Sondajul
este un control selectiv, care simplifică sarcina de apreciere prin utilizarea unui exemplu
reprezentativ şi permite, astfel, să se obţină economii autentice în ceea ce priveşte munca de
control.
Reperele care se controlează prin sondaj trebuie să fie cele mai reprezentative în
gestiunea respectivă; această calitate o au reperele care sunt susceptibile sustragerilor, se pot
utiliza în consumul individual, au o largă şi intensă circulaţie în gestiune (şi, ca atare, riscul
producerii unor erori la primirea şi eliberarea lor poate fi mare), deţin o pondere însemnată
din punct de vedere cantitativ şi valoric, au o dinamică în creştere a pierderilor pe o
perioadă mai mare de timp.
Control financiar 81
Sondajul este definit ca o tehnică care constă în selecţionarea unui anumit număr sau
părţi dintr-o mulţime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi
extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime.
masa (mulţimea) reprezintă o caracteristică comună (de exemplu, vizarea sau aprobarea
comenzilor cu ocazia cumpărărilor);
• în alte cazuri, se verifică valoarea dată unei mulţimi sau unei mase; acestea
Alegerea naturii mulţimii sau a masei este foarte importantă: aceasta trebuie să fie
comparabilă cu obiectul urmărit. De exemplu, pentru a verifica dacă toate recepţiile au
condus la contabilizarea facturilor respective, masa de bază (mulţimea) trebuie să constituie
bonurile (notele) de recepţie şi nu facturile contabilizate.
La alegerea masei, aceasta trebuie bine identificată: numărul de elemente sau valoare
cumulată în funcţie de natura sondajului care trebuie făcut, identificarea criteriilor care vor
permite să se decidă în timpul efectuării sondajului dacă elementul este corect sau nu,
cifrarea ratei de anomalii şi erori maxim acceptabile.
Acest risc poate fi însă redus printr-o organizare riguroasă a acţiunii de control şi prin
alegerea celor mai adecvate tehnici de lucru.
Control financiar 82
Elementele cheie dintr-o mulţime sunt elementele care fie datorită naturii lor
(exemplu: conturi intitulate greşit sau neintitulate), fie datorită valorilor (exemplu: elemente
care exced pragului de semnificaţie fixat), reprezintă riscuri şi ca atare, se poate decide
verificarea integrală a acestora. Dacă verificarea elementelor cheie nu este considerată
suficientă, restul mulţimii poate face obiectul unor sondaje.
După ce s-au definit obiectivele şi s-a ales masa (mulţimea), se trece la executarea
sondajului, parcurgându-se mai multe etape şi anume:
1. Alegerea tehnicilor, care este influenţată de două elemente: natura controlului care
trebuie efectuat (sondaje asupra atribuţiilor sau sondaje asupra valorilor) şi recurgerea sau
nerecurgerea la tehnici statistice. Alegerea de a aplica sau nu tehnicile este la latitudinea şi
raţionamentul controlului; în nici un caz, însă, recurgerea la sondajul nestatistic nu trebuie
să fie justificată prin faptul că el permite reducerea taliei eşantionului. Alegerea tehnicii de
lucru reţinute depinde de următorii factori: talia masei respective (cu cât este mai mare, cu
atât recurgerea la tehnici statistice este mai ridicată); capacitatea acesteia de a îndeplini
obiectivele sondajului; raportul cost/eficacitate a tehnicii alese (costurile impuse pentru
realizarea unui sondaj statistic sunt uneori disproporţionate faţă de obiectivele şi utilitatea
sondajului).
2. Determinarea taliei eşantionului se face în funcţie de unii factori, care diferă, după
cum este vorba de sondaje asupra atribuţiilor sau de sondaje asupra valorilor.
concluzii motivate asupra acestor elemente; dacă răspunsul este negativ nu sunt necesare
proceduri alternative de control, dar ne putem întreba dacă acest fapt nu este de natură să
pună în discuţie încrederea acordată controlului intern.
Anomaliile excepţionale sunt analizate şi tratate separat numai după izolarea efectelor
acestora fiind posibilă extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga
mulţime (masă) care ar servi ca bază a sondajului.
b). Persoanele care fac verificările interne trebuie sa fie independente faţă de
operaţiunile şi persoanele verificate
Procedurile controlului intern reprezintă unul din mecanismele controlului intern, ele
nu trebuie confundate cu controlul intern.
b). Persoanele care efectuează aceste verificări interne trebuie să fie independente
atât faţă de obiectivul verificării cât şi faţă de subiecţii verificaţi.
Cel mai puţin costisitor sistem de verificare internă asupa tranzacţiilor şi operaţiunilor
şi asupra sincerităţii soldurilor se bazează pe controlul reciproc dintre diferite
Control financiar 85
compartimente sau persoane sau între diferite documente şi registre contabile. Aceste
verificări reciproce sunt efectuate de către structurile existente, pe lângă celelalte atribuţiuni
de serviciu.
c). Un număr cât mai mare posibil dintre procedurile interne de verificare a
operaţiunilor trebuie integrate în sistemul tehnologiei informaţiilor (IT). Astfel,
calculatorul nu admite ordonarea unei plăţi către furnizori decât după ce verifică în sistem
dacă se regăsesc: numărul comenzii de aprovizionare, numărul facturii de aprovizionare şi
numărul notei de intrare-recepţie.
documentele?
Bucureşti, 2006
4. Mircea Boulescu, Marcel Ghiţă, Control Financiar şi expertiză contabilă, Editura Eficent,
Bucureşti, 2002
6. *** OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală din 24 decembrie 2003 – Republicare,
8.*** OG 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, M.Of. 430/31
august 1999, modificată şi completată prin Legea nr. 84/18 martie 2003, M.Of.
195/26.03.2003
CONTROLUL FISCAL
Obiective
fiscal
fiscal
Cuprins
1. Principiul aplicării unitară a legislaţiei Organul fiscal este obligat să aplice unitar
prevederile legislaţiei fiscale pe teritoriul României, urmărind stabilirea corectă a impozitelor,
taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.
5. Principiul dreptului de a fi ascultat Înaintea luării deciziei organul fiscal este obligat să
asigure contribuabilului posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la faptele şi
împrejurările relevante în luarea deciziei. Există anumite situaţii în care nu este obligatory
aplicarea acestui principiu, şi anume: întârzierea în luarea deciziei determină un pericol pentru
constatarea situaţiei fiscale reale privind executarea obligaţiilor contribuabilului sau pentru
luarea altor măsuri prevăzute de lege, situaţia de fapt prezentată urmează să se modifice
nesemnificativ cu privire la cuantumul creanţelor fiscale, se acceptă informaţiile prezentate de
contribuabil, pe care acesta le-a dat într-o declaraţie sau într-o cerere şi urmează să se ia
măsuri de executare silită.
7. Principiul secretului fiscal. Funcţionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv
persoanele care nu mai deţin această calitate, sunt obligaţi, în condiţiile legii, să păstreze
secretul asupra informaţiilor pe care le deţin ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.
Sistemul fiscal în general, şi cel românesc românesc, în special, este unul declarativ,
pornind de la acţiunea voluntară a contribuabilului de a calcula, de a declara şi de a achita
obligaţiile sale faţă de stat. Organele de control ale statului au ca obiesctiv verificarea
exactităţii calculelor ce au stat al baza datelor din declarţiile de impunere, precum şi a plăţilor
făcute de către contribuabil.
Organele abilitate ale statului în exercitarea activităţii de control, are stabilite prin lege
următoarele atribute :
b)verificarea concordanţei dintre datele din declaraţiile fiscale cu cele din evidenţa
contabilă a contribuabilului;
după caz, faţă de creanţa fiscală declarată şi/sau stabilită, după caz, la momentul începerii
inspecţiei fiscale;
factori:
declanşarea inspecţiei fiscale conduce la definirea a două forme de bază ale acesteia:
În cazul controlului inopinat, a controlului desfăşurat pentru soluţionare unor cereri ale
contribuabilului ( ex. solicitarea de rambursare de TVA ce impune control fiscal) sau în cazul
unor acţiuni întreprinse de diverse organisme ale statului, obligaţia de a fi transmis avizul de
inspecţiei fiscală nu este obligatorie.
3. Dreptul de a fi verificat numai o singură dată pentru fiecare tip de impozit şi taxă.
Literatura de specialitate şi legislaţia permit verificare aceluiaşi impozit şi taxă, până
la împlinirea termenului de prescripţie, dacă apar date suplimentare, date ce nu au fost
aduse la cunoştinţă organului fiscal la data controlului iniţial, iar acesta date pot
modifica semnificativ rezultatele controlului. În această situaţie, conducătorul
organului de inspecţie fiscală poate solicita reverificarea anumitor perioade sau
impozite. Principalele date suplimentare care pot influenţa decizia de reverificare sunt:
Control financiar 96
5. dreptul ca activitatea de control să afecteze cât mai puţin buna desfăşurare a activităţii
curente. Activitatea de control se va desfăşura în programul normal de funcţionarea a
agentului economic. Probele aduse de alte persoane în timpul controlului trebuie
justificate prin înscrisuri.
În situaţia în care agentul economic se consideră nedreptăţit sau are o altă opinie în
legătură cu rezultatele actului de control, acesta poate contesta actul de control. Contestaţia
este calea administrativă de atac împotriva actelor administrativ-fiscale. Ea poate fi formulată
de către orice persoană fizică sau juridică care se simte lezată prin actele administrative emise
de către organele fiscale.
b) obiectul contestaţiei;
Obiectul contestaţiei îl fac numai sumele înscrise de către organul de control în titlul
de creanţă bugetară sau actul administrativ atacat. Face excepţie situaţia în care organul fiscal
refuză nejustificat emiterea actului administrativ fiscal.
contestatorului decizia prin care acesta ia act de retragerea contestaţiei. Retragerea contestaţiei
nu generează pierderea dreptului de a formula şi înainta o nouă contestaţie în interiorul
termenului general de depunere a acesteia.
Control financiar 98
1. preambulul, din care fac parte: denumirea organului fiscal investit cu soluţionarea
contestaţiei, numele sau denumirea contestatorului, domiciliul sau sediul social, numărul
de înregistrare a contestaţiei şi obiectul cauzei;
2. considerentele care cuprind motivele de drept şi de fapt care au constituit baza deciziei
organului fiscal în fundamentarea concluziilor;
3. dispozitivul cuprinde soluţia pronunţată, calea de atac, termenul în care aceasta poate fi
executată şi instanţa competentă.
Contestatorul sau împuterniciţii acestuia pot depune noi probe în susţinerea cauzei. În
aceste circumstanţe organului emitent al actului administrativ fiscal sau organului competent
în soluţionarea contestaţiei i se oferă posibilitatea de a se pronunţa asupra noilor probe aduse.
Organul competent va verifica motivele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii
actului administrativ fiscal şi va analiza contestaţia în raport cu argumentele părţilor,
dispoziţiile legale invocate şi documentele existente în dosarul cauzei.
Prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea o situaţie mai grea contestatorului decât
cea anterioară.
soluţionarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept
care face obiectul unui alt proces;
- admiterea totală sau parţială a contestaţiei, consecinţa sa fiind anularea totală sau
parţială a actului administrativ atacat;
Reclamantul anexează la acţiune copia actului administrativ fiscal atacat şi, după caz,
decizia organului fiscal privind răspunsul la contestaţia anterior formulată. Cererile prin care
se solicită anularea unui act administrativ fiscal pot fi introduse în termen de şase luni de la:
c) obligarea organelor fiscale să emită un nou act administrativ sau orice alt înscris;
d) respingerea recursului.
a făcut plângerea, pe de altă parte organul fiscal care a emis procesul verbal de constatare a
contravenţiilor.
Alături de drepturile agentului economic în timpul inspecţiei fiscale acesta are o serie
de obligaţii. În sinteză obligaţiile se prezintă astfel:
secundare. Dacă documentaţia este pe suport electronic, agentul economic are obligaţia de
a păstra în bune condiţii bazele de date dar şi softurile ce au sta la baza înregistrărilor şi
păstrării documentelor contabile,
7. Obligaţia îndeplinirii măsurilor dispuse de către organele fiscale; Agentul economic are
obligaţia de a îndeplini întocmai măsurile dispuse de actul de control, în termenele şi
condiţiile stabilite de acesta.
• dacă data comunicării este între 1 – 15 din lună, termenul de plată este de 5
a lunii următoare,
• dacă data comunicării este între 16 – 31 din lună, termenul de plată este de
20 a lunii următoare,
prin poştă,
(e) Anexe
situaţiile în care verificarea nu necesită trimiterea unui aviz de inspecţie fiscală. Este un act de
control specific controlului inopinat, controlului reciproc sau consemnării unor fapte de natură
penală. Valorificarea constatărilor controlului consemnate în procesul verbal nu se vor
concretiza în emiterea unei decizii de impunere. El poate fi anexat raportului de inspecţie
fiscală.
3. Încheierea. Este partea procesului verbal în care se fac precizări cu privire la:
- numărul din Registrul Unic de Control sub care procesul verbal este înregistrat;
Procesul verbal este însoţit şi de anexe prin care constatările făcute sunt detaliate sau
sunt probate suplimentar.
- constatările fiscale;
2. Obiectivele minimale avute în vedere. În acest paragraf vor fi descrise cel puţin:
Control financiar 108
3. Baza de impunere
Echipa de inspecţie fiscală se poate confrunta cu una din cele două situaţii:
b. În urma controlului baza de impunere se modifică. În acest caz, în raport se vor face
referiri privind:
Este întocmită sub formă tabelară, pentru fiecare obligaţie fiscală principală sau
accesorie consemnându-se:
- numărul curent;
Este semnat de către membrii echipei de inspecţie fiscală, avizat de şeful de serviciu şi
aprobat de către conducătorul activităţii de inspecţiei fiscală, la nivelul unităţii fiscale.
c) Nota de constatare
Este un act de control individual sau poate reprezenta o anexă la procesul verbal sau
raportul de inspecţie fiscală.
Se întocmeşte ori de câte ori se fac constatări a căror reconstituire ulterioară este greu
sau imposibil de realizat, respectiv ori de câte ori membrii echipei de inspecţie fiscală
consideră necesar.
Control financiar 110
fapta respectivă să fie ilicită, săvârşită cu vinovăţie, indiferent dacă cu intenţie sau
în culpă; Caracterul contravenţional este înlăturat în situaţiile de forţă majoră, cazurilor
fortuite, stării de necesitate, constrângerii fizice şi morale, beţiei involuntare, erorii de fapt,
infirmităţii şi iresponsabilităţii. Aceste cauze care înlătură răspunderea contravenţională pot fi
constatate numai de către instanţa de judecată.
fapta să fie sancţionată ca atare prin legi, hotărâri de guvern sau ordonanţe ale
administraţiei centrale sau prin hotărâri ale consiliilor locale sau judeţene.
• alte menţiuni.
Sub sancţiunea nulităţii procesului verbal, agentul constatator este obligat să aducă la
cunoştiinţă şi să consemneze contravenientului acest lucru în procesul verbal dându-i
posibilitatea de a face obiecţiuni.
- fapta săvârşită;
Uneori în plus faţă de acestea se poate anexa şi nota de constatare deja descrisă într-un
paragraf precedent.
a) Avizul de inspecţie fiscală a fost deja detaliat pe parcursul prezentului capitol. Se anexează
la Raportul de inspecţie fiscală. Este întocmit în trei exemplare, având rolul de a înştiinţa
contribuabilul cu privire la inspecţia fiscală;
c) Nota explicativă reprezintă documentul prin care organele de inspecţie fiscală pot solicita
explicaţii scrise reprezentantului contribuabilului sau oricărui angajat al său, pentru
stabilirea unor elemente relevante din activitatea contribuabilului, semnificative în
inspecţia fiscală.
Solicitarea de informaţii scrise se poate face în orice moment al inspecţiei fiscale, dar
de acest procedeu nu trebuie să se abuzeze, existând pericolul creării unei bariere psihologice
între membrii echipei de inspecţie fiscală, pe de o parte, şi reprezentanţii contribuabilului, pe
de altă parte.
- - o parte de conţinut în care sunt inserate întrebările şi răspunsul primit pentru fiecare
întrebare;
Acest document poate fi anexat la procesul verbal sau raportul de inspecţie fiscală.
Control financiar 114
i. reprezentantului contribuabilului;
Declaraţia poate constitui anexă, fie pentru procesul verbal de control, fie pentru
raportul de inspecţie fiscală.
g) Alte anexe în care pot fi incluse: tabele şi situaţii prin care constatările din procesul verbal
sau raportul de inspecţie fiscală sunt detaliate sau prin care sunt fundamentate deficienţele
constatate.
Control financiar 116
Decizia de impunere
- motivele de fapt;
- temeiul de drept;
Platitor ai obligatiei fiscale este debitorul sau persoana care în numele debitorului,
conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati, dupa caz, impozite, taxe,
contributii, amenzi si alte sume datorate bugetului general consolidat. Pentru persoanele
juridice cu sediul în România, care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este
persoana juridica, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care plata impozitului
se face, potrivit legii, de catre sediile secundare ale persoanei juridice.
a)pentru persoanele fizice, adresa unde îsi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde
locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferita de domiciliu;
b)pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice în mod independent sau
exercita profesii libere, sediul activitatii sau locul unde se desfasoara efectiv activitatea
principala;
c)pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercita gestiunea administrativa
si conducerea efectiva a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizeaza la sediul social
declarat;
d)pentru asocierile si alte entitati fara personalitate juridica, sediul acestora sau locul unde se
desfasoara efectiv activitatea principala.
a)daca data comunicarii este cuprinsa în intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pâna
la data de 5 a lunii urmatoare;
b)daca data comunicarii este cuprinsa în intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pâna
la data de 20 a lunii urmatoare.
Pentru creanțele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevazute termene de plată,
acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului internelor ți reformei administrative ți
al ministrului economiei si finantelor.
Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor
institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.
Contribuabili vor efectua plata impozitelor, taxelor, contributiilor ți a altor sume datorate
bugetului general consolidat, prevazute prin ordin al presedintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală, într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria
Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si a unui ordin de plata pentru Trezoreria
Statului pentru celelalte obligatii de plata. Distribuirea sumelor din contul unic se face de
organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu
obligatiile datorate. În cazul în care suma platită nu acoperă obligatiile fiscale datorate,
distribuirea, în cadrul fiecarui buget sau fond, pe tip de impozit, contributie sau alta suma
reprezentând creanta fiscala se face mai întâi pentru impozitele si contributiile cu retinere la
sursa si apoi pentru celelalte obligatii fiscale, proportional cu obligatiile datorate.
a)în cazul plaților în numerar, data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau
persoanele abilitate de organul fiscal;
b)în cazul platilor efectuate prin mandat postal, data poțtei, înscrisă pe mandatul poțtal;
Control financiar 119
c)în cazul platilor efectuate prin decontare bancara, data la care bancile debiteaza contul
platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum aceasta informatie este
transmisa prin mesajul electronic de plata de catre institutia bancara initiatoare, potrivit
reglementarilor specifice în vigoare, data putând fi dovedita prin extrasul de cont al
contribuabilului;
d)în cazul platilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare, data la care a fost efectuata
tranzactia, astfel cum este confirmata prin procedura de autorizare a acesteia; procedura si
categoriile de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat care
pot fi platite prin intermediul cardurilor bancare se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala.
e)pentru obligatiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data înregistrarii
la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus si anulat timbrele
datorate potrivit legii.
Daca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume
reprezentând creante fiscale iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile,
atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste
contribuabilul sau care este distribuita, de catre organul fiscal competent, dupa caz, stingerea
efectuându-se, de drept, în urmatoarea ordine:
a)sumele datorate în contul ratei din luna curenta din graficul de plata a obligatiei fiscale
pentru care s-a aprobat esalonare la plata, precum si majorarea de întârziere datorata în luna
curenta din grafic sau suma amânata la plata, împreuna cu majorarile de întârziere datorate pe
perioada amânarii, în cazul în care termenul de plata se împlineste în luna curenta, precum si
obligatiile fiscale curente de a caror plata depinde mentinerea valabilitatii înlesnirii acordate;
Control financiar 120
b)obligatiile fiscale principale sau accesorii, în ordinea vechimii, cu exceptia cazului în care s-
a început executarea silita,
c)sumele datorate în contul urmatoarelor rate din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru
care s-a aprobat esalonare, pâna la concurenta cu suma esalonata la plata sau pâna la
concurenta cu suma achitata, dupa caz, precum si suma amânata la plata împreuna cu
majorarile de întârziere datorate pe perioada amânarii, dupa caz;
b)în functie de data comunicarii, pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de
organele competente, precum si pentru obligatiile fiscale accesorii;
c)în functie de data depunerii la organul fiscal a declaratiilor fiscale rectificative, pentru
diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de contribuabil.
Pentru debitorii care se afla in procedura insolventei, ordinea de stingere este urmatoarea:
a)obligatii fiscale cu termene de plata dupa data deschiderii procedurii insolventei, în ordinea
vechimii, cu exceptia celor prevazute în planul de reorganizare confirmat;
b)sume datorate în contul ratelor din programele de plati ale obligatiilor fiscale, cuprinse în
planul de reorganizare judiciara confirmat, precum si obligatiile accesorii datorate pe perioada
reorganizarii, daca în plan s-au prevazut calcularea si plata acestora;
c)obligatii fiscale datorate si neachitate cu termene de plata anterioare datei la care s-a deschis
procedura insolventei, în ordinea vechimii, pâna la stingerea integrala a acestora, în situatia
contribuabililor aflati în stare de faliment;
Organul fiscal competent va comunica debitorului modul în care a fost efectuata stingerea
datoriilor, cu cel putin 5 zile înainte de urmatorul termen de plata a obligatiilor fiscale.
Control financiar 121
Restituiri de sume
f)cele stabilite prin hotarâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit
legii;
g)cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, dupa
caz, în temeiul hotarârii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite.
Control financiar 122
La cererea temeinic justificata a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru
obligatiile fiscale restante, atât înaintea începerii executarii silite, cât si în timpul efectuarii
acesteia, înlesniri la plata, în conditiile legii.
La cererea temeinic justificata a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari
locali, prin autoritatile administratiei publice locale care administreaza aceste bugete, pot
acorda, pentru obligatiile bugetare restante pe care le administreaza, urmatoarele înlesniri la
plata:
d)amânari si/sau scutiri ori amânari si/sau reduceri de majorari de întârziere, cu exceptia
majorarilor de întârziere datorate pe perioada de amânare;
Procedura de acordare a înlesnirilor la plata pentru creantele bugetare locale se stabileste prin
acte normative speciale.
Pentru acordarea înlesnirilor la plata creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea
de garantii.
Pentru obligatiile la bugetul local, datorate si neachitate dupa data de 1 iulie 2003 de catre
persoanele fizice, garantia este:
a)o suma egala cu doua rate medii din esalonare, reprezentând obligatii bugetare locale
esalonate si majorari de întârziere calculate, în cazul esalonarilor la plata;
b)o suma rezultata din raportul dintre contravaloarea debitelor amânate si majorarile de
întârziere calculate si numarul de luni aprobate pentru amânare la plata, în cazul amânarilor la
plata.
Control financiar 123
Pentru obligatiile la bugetul local, datorate si neachitate dupa data de 1 iulie 2003 de catre
persoanele juridice, garantia este de 100% din totalul creantei bugetare locale pentru care s-a
acordat înlesnirea.
g) obiectul contestaţiei;
Obiectul contestaţiei îl fac numai sumele înscrise de către organul de control în titlul de
creanţă bugetară sau actul administrativ atacat. Face excepţie situaţia în care organul fiscal
refuză nejustificat emiterea actului administrativ fiscal.
Dacă organul fiscal emitent nu are competenţe în soluţionarea contestaţiei atunci acesta va
remite contestaţia spre soluţionare organului competent în termen de 5 zile.
Dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele prevăzute în codul de procedură fiscală,
contestaţia poate fi depusă în termen de 3 luni de la comunicarea acestuia.
Sunt soluţionate de către organul ierarhic superior organului fiscal emitent, contestaţiile
împotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal.
Soluţionarea contestaţiei se pronunţă de către organul competent printr-o decizie care este
definitivă în sistemul căilor administrative de recurs.
Contestatorul sau împuterniciţii acestuia pot depune noi probe în susţinerea cauzei. În aceste
circumstanţe organului emitent al actului administrativ fiscal sau organului competent în
soluţionarea contestaţiei i se oferă posibilitatea de a se pronunţa asupra noilor probe aduse.
Organul competent va verifica motivele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului
administrativ fiscal şi va analiza contestaţia în raport cu argumentele părţilor, dispoziţiile
legale invocate şi documentele existente în dosarul cauzei.
Prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea o situaţie mai grea contestatorului decât cea
anterioară.
soluţionarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept
care face obiectul unui alt proces;
stabili şi termenul până la care procedura este suspendată. Suspendarea poate fi solicitată
o singură dată.
- admiterea totală sau parţială a contestaţiei, consecinţa sa fiind anularea totală sau
parţială a actului administrativ atacat;
Deciziile care sunt emise la soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa judecătorească
de contencios administrativ competentă.
Reclamantul anexează la acţiune copia actului administrativ fiscal atacat şi, după caz, decizia
organului fiscal privind răspunsul la contestaţia anterior formulată. Cererile prin care se
solicită anularea unui act administrativ fiscal pot fi introduse în termen de şase luni de la:
Litigiile privind actele administrative fiscale, emise de organele fiscale, privind impozite,
taxe, contribuţii şi accesorii ale acestora sunt soluţionate în fond în funcţie de cuantumul lor
astfel:
Prin cerere adresată organelor competente, reclamantul poate solicita instanţei competente,
suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a
cauzei. Cererea de suspendare se înaintează instanţei, fie la începerea acţiunii fie ulterior,
până la soluţionarea fondului cauzei.
g) obligarea organelor fiscale să emită un nou act administrativ sau orice alt înscris;
h) respingerea recursului.
Atacarea hotărârii se poate realiza prin recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Odată
rămasă definitivă hotărârea instanţei trebuie executată de către organul fiscal în termen de 30
zile de la data hotărârii irevocabile.
Control financiar 128
Hotărârea judecătorească prin care plângerea a fost soluţionată poate fi atacată, cu recurs, în
15 zile de la comunicare. Pe parcursul judecării recursului se suspendă executarea hotărârii.
1. Mircea Boulescu, Fuat Cadâr, Sistemul de control financiar-fiscal şi de audit din România,
Bucureşti, 2006
4. Mircea Boulescu, Marcel Ghiţă, Control Financiar şi expertiză contabilă, Editura Eficent,
Bucureşti, 2002
6. *** OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală din 24 decembrie 2003 – Republicare,
8.*** OG 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, M.Of. 430/31
august 1999, modificată şi completată prin Legea nr. 84/18 martie 2003, M.Of.
195/26.03.2003
1. Mircea Boulescu, Fuat Cadâr, Sistemul de control financiar-fiscal şi de audit din România,
Bucureşti, 2006
4. Mircea Boulescu, Marcel Ghiţă, Control Financiar şi expertiză contabilă, Editura Eficent,
Bucureşti, 2002
6. *** OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală din 24 decembrie 2003 – Republicare,
8.*** OG 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, M.Of. 430/31
august 1999, modificată şi completată prin Legea nr. 84/18 martie 2003, M.Of.
195/26.03.2003
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
Control financiar 132
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
Control financiar 133
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
.................................................................................................................