PROIECT

Reabilitare si modernizare a unei case

 FISA PROIECTULUI

Denumirea proiectului: Reabilitare si modernizare a unei case situate in

localitatea Buzau,jud. Buzau

Faza: AUDIT ENERGETIC

Data elaborarii: Noiembrie 2016

Titular: Persoana fizica

Amplasament: Loc. Buzau,str.Dorobanti,nr.250,jud. Buzau

 INFORMATII GENERALE

GENERALITATI

Clădirile proiectate înainte de 1990 înregistrează cele mai mari pierderi de

energie prin peretii exteriori,ferestre si terase. Toate aceste pierderi duc la
costuri ridicate in climatizarea acestor spatii. Casa supusa acestui audit prezinta
o serie de elemente de tamplarie neperformante plus se recomanda anveloparea
casei in vederea imbunatatirii eficientei energetice.
Conform Directivei 2006/32 a Parlamentului European toate statele
membre trebuie sa implementeze masuri ce vor duce la o imbunatatire constanta
a eficientei energetice la utilizatorii finali avand ca tinta o economie de minim
9% pentru al 9-lea an de la aplicare a directivei.

CADRU LEGAL

Legislatia in baza careia s-a promovat aceasta lucrare este Legea nr.372/2005
privind performanta energetica a cladirilor.

OBIECTIVE

Obiectivul specific al acetui audit este eficientizarea energetica a acestui spatiu

de locuit.
Obiective generale:
-reducerea consumului de combustibil;
-reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
-reducerea cheltuielilor de intretinere a imobilului;
-ameliorarea aspectului urbanistic al cladirii
IMPACTUL PROGRAMULUI DE REABILITERE TERMICA
 IMPACTUL MACROECONOMIC

Prin prezentul act normativ se realizeaza:

-reducerea cheltuielilor cu incazirea spatiului pe timp de iarna;
-reducerea cheltuielilor cu climatizarea pe timp de vara;
-cresterea independentei energetice a Romaniei.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

Realizarea lucrarilor de modernizare si de eficientizare energetica a cladirilor

va duce la sustinerea agentilor economici de profil, crearea de noi locuri de
munca.

IMPACTUL SOCIAL

Reducerea costurilor de intretinere a acestor spatii.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Reducerea consumului de energie necesar incalzirii locuintei;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
Reducerea consumului de combustibil;
Cresterea independentei energetice a tarii;
Ameliorare aspect urbanistic.

INFORMATII GENERALE PRIVIND CLADIREA

AMPLASAMENT

Localitatea: Buzau

Adresa: str. Dorobanti, nr.250

Zona seismica: (cf. PE 100/92) – B

Categoria de importanta C normala

Zona climaterica II
Perioada de proiectare 1989
Perioada de executie 1989-1990
Descriere arhitecturala P+1
Aria placii pe sol(A1) si a planseului de sub pod(A2):A1=A2=72 m2
Inaltimea cladirii H1=4,2m
H2=4 m
Perimetrul cladirii P =36 m

Arie tamplarie exterioara A3=25 m2

Arie pereti exteriori(A4) A4=P(H1+H2)-A3=270,2 m2

Arie anvelopa A=439,2 m2
Volumul cladirii V=590,4 m3

Se utilizează valorile recomandate pentru Rm'  Rmin

'
pentru cladiri proiectate
pana la 1.01.1998 si anume:
m2 K
-pereti exteriori Rm'  1,20
W
m2 K
-tamplarie exterioara Rm'  0,40
W
m2 K
-planseu pod Rm'  2,00
W

m2K
-placa pe sol Rm'  3,00
W

 A  
Se determină   R '  :
 m 
 Nr Elementul de construcţie A '
Rmin  A 
crt Rm'
m2 m2K/W W/K
1 Placă de sol 72 3,00 1,00 24
2 Planşeu sub pod 72 2,00 0,90 32,4
3 Tâmplărie exterioară 25 0,40 1,00 62,5
4 Pereţi exteriori 270,2 1,20 1,00 225,16
TOTAL 439,2 1,19 369,07

Pentru viteza de ventilare n, se consideră:

- clădire moderat adăpostită (în interiorul unui oraş, cu minim trei clădiri în
apropiere);
- clasă de permeabilitate ridicată (tâmplărie exterioară fără măsuri de
etanşare)
n = 1,1h-1.
Coeficientul global de izolare termică G este:

369,07 W
G  0,34  1,1  1,214 3
439,2 m K

W
G=1,214
m3 K
W
GN=0,95 3
m K
Rezulta GN < G.
Se obţine un coeficient global de izolare termică mai mic decât coeficientul
corespunzător normat în condiţiile realizării efective a valorilor Rm'  Rmin
'
la
planşeul de sub pod precum şi la placa de pe sol.

Verificare preliminară a elementelor de construcţie:

1. Pereţi exteriori:

Te Ti

1 2 1 3
1 - mortar ciment d =0,02 m  =0,93 W/(mK)
2 – zidărie d =0,41 m  =0,55 W/(mK)
3 – polistiren expandat d =0,05 m  =0,044 W/(mK)

1 1 0,02 0,41 0,05

R   2  
8 24 0,93 0,55 0,044
R = 2,084 m3K/W

R  Rmin
'
Reducerea maximă posibilă: 100  24%
R
Este necesară o tratare atentă a punţilor termice astfel încât reducerea rezistenţei
termice unidirecţionale să nu depăşească 24%.

2. Planşeu sub pod:

1
2

1- mortar ciment d = 0,02 m  =0,93 W/(mK)

2- beton armat d = 0,10 m  =1,74 W/(mK)
3- polistiren d = 0,12 m  =0,044 W/(mK)

1 1 0,02 0,10 0,12

R    
8 12 0,93 1,74 0,44

R =3,004 m3K/W

R  R' 3.004  2
100  100  33,42%
R 3,004
Reducerea maximă posibilă este de 33%.
3. Placă pe sol

1
2
3
4

1- parchet din lemn d = 0,07 m  =0,41 W/(mK)

2- mortar ciment d = 0,03 m  =0,93 W/(mK)
3- beton armat d = 0,14 m  =1,74 W/(mK)
4- umplutură pietriş d = 0,15 m  =0,70 W/(mK)
5- umplutură pământ d = 3,00 m  =2,00 W/(mK)

Ti = 20oC (temperatura interioară)

Te =-15oC (zona II climatică)
Tp = 10oC (zona II climatică)
P = 36 m
A1 = 72 m2

1 0,07 0,03 0,14 0,15

R      1,5  1
6 0,41 0,93 1,74 0,70

R = 3,156 m3K/W

Se calculează rezistenţa termică specifică corectată:

1 1  Ti  T p  P
   
Rm R  Ti  Te
'
 A1

max  0,96 W/(mK) (valoarea maximă admisă pentru coeficientul liniar de

transfer termic)
1
 0,56
Rm'

În consecinţă, trebuie realizat un detaliu al soclului care să conducă la această

valoare maximă. În calcul s-a neglijat efectul întreruperii continuităţii stratului
orizontal termoizolant (relativ redus), în dreptul pereţilor interiori, structurali şi
nestructurali.