U

Macroeconomie

1
2
 A AFACERILOR

Macroeconomie

Editura Mirton,2015
3
 Colectivul de coordonare:
Prof. dr. univ. Laura Mariana
Conf. dr. univ. SÎRGHI Nicoleta

Colectivul de autori (Colectivul de Economie):

Prof. dr. univ. Laura Mariana
Conf. dr. univ. SÎRGHI Nicoleta
Conf. dr. univ. IMBRESCU Ion
Conf. dr. univ. Ioana
Conf. dr. univ. Adina
Conf. dr. univ. Mihai Olimpiu
Lect. dr. univ. O Maria Daniela
Lect. dr. univ. MICULESCU Andra
Ec. Dr. PITORAC Ruxandra Ioana

Colectivul de tehnoredactare:
Lect. dr. univ. O
Lect. dr. univ. MICULESCU Andra
Ec. Dr. PITORAC Ruxandra Ioana

4
Cuvânt înainte .................................................................................................. 9

PARTEA I
AGREGATE
MACROECONOMICE
1. Introducere în studiul macroeconomiei ................................13
1.1. De la microeconomie la macroeconomie ...............................................13
1.2. ..............................19
1.2. Problemele studiate de macroeconomie ................................................21

2. Age ...............27
.....................................................................................27
2.2.Fluxurile economice ..................................................................................32
2.3. Circuitul economic ...................................................................................33

macroeconomice 45
3.1. Sisteme de apreciere a rezultatelor macroeconomice .........................46
ile
.50
3.3. Indicatorii macroeconomici ....................................................................53
macroeconomice ....................................................................58

5
 PARTEA a-II-a
OFERTA CEREREA

4- Oferta ....63
4.1. Oferta .......................................................................................63
4.2. Cererea .....................................................................................72
...............................76
..............................................80
balan 87

5. .....................................93
5.1. consumului.
consumului ......................................................................................................93
5.2. economisirii.
economisirii .....................................................................................................99

102

6. ......................................115
6.1. ...............115
...................................121
.............................................126

..........................................129
..........................................................129
..........................................131
7.3. Tipurile ciclurilor economice ................................................................133
7.4. Politici anticiclice ...................................................................................138

6
 PARTEA a-III-a

MACROECONOMICE

............................................................................143
..............................143
......................................145
....................................................................152
8.4.

- ..................................159
9.1. Conceptul, structura .......................................159
9.2. Costuri ..........................................164
..........................................167

......................................................................171
10.1. Conceptul
.............................................174
...........176
10.4. Modelul IS LM 184

- ............................193
1 .................................193
..................................196
11.3. Curba Phillips ..............................................200
............................................203

7
12. ...................................................................207
12.1. ..............................................207
...........................................................................210
.................................................211
12.4. Bursa de valori .....................................................................................213

PARTEA a-IV-a
POLITICI MACROECONOMICE. MACROECONOMIA

13. .............221
13.1. ....................................................221
...............................................................................224
..................................................................228

............................233
..................................................................233
.............239
14.3. Gradul de deschidere a economiilor ..................................................242
....243
14.5. Cursuri valutare în macroeconomia des ...................................244

Bibliografie .................................................................................247

8
9
10
 PARTEA I

AGREGATE MACROECONOMICE

11
12
 1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL
MACROECONOMIEI

1.1. De la microeconomie la macroeconomie

1.2.
1.3. Problemele studiate de macroeconomie

*
* *

1.1. De la microeconomie la macroeconomie

macro provine din grecescul makros= mare, iar micro din grecescul
mikros=mic

de alocare a resurselor rare în vederea satisfacerii nevoilor. Microeconomia are

î

sunt
i.

agent economic

13
 1

microeconomic, În cazul întreprinderilor pot fi remarcate :

întreprinderilor individuale;

-
comportamentul specific de agent economic prin luarea în considerare a

specifice.

agen

abordare a problematicii macroeconomice având în vedere efectul agregat al

ividuali.
Fundamentele analizei macroeconomice prin prisma elementelor de
microeconomie presupune luarea în considerare a principiilor ce stau la baza

area lor a celor globale,

monopolistul poate stabi

-totul cererea).

macroec

1
Ciucur D- -tin Economie
2004, p. 249
14
 2

ni care

lor sa

comportamentelor observate este dificil de explicat. Pentru justificarea

ipotezelor din diferitele teorii este nevoie de luarea în considerare a

- -un context

lor.

2
Olimpiu
metodologie, Editura M
15
superior de abstractizare, astfel încât ele nu surprind sem
Pentru
exemplificare poate fi folosit termenul de venit, care poate sugera agregatul

surprinde particu

Explicarea fenomenelor fizice s-a construit mult timp prin simpla

lementare

considerat a-priori

structur

-un context te -politic

aflat într-

de un anumit

macroeconomic

rii lor.3

sau constrângeri microeconomice care sunt considerate a fi destul de bine

3
Ibidem, p. 108
16
cunoscute pentru nevoile teorie
privire la date globale, sau înaintea unui test statistic aplicat unei ipoteze,

-sociale. Ele sunt statice. Includerea unor

(dinamica cursului valutar, a ratei dobânzii, venitul viitor). Aceste analize pot
4

de adaptare, de
armonizare a diferitelor categorii de interese.

monetare într-

de

individual. De e

ortamentului individual întocmirea

programului de consum depinde de veniturile individuale, iar economisirea este

4
*** -

17
posibilitatea de economisire.
Fundamentele microeconomice au un rol principal în alegerea
În acest sens, macroeconomia
t de
abstractizare, cum ar fi:

unde, fie cererea, fie oferta sunt

excedentare;

oate servi obiectivelor

Potrivit acestuia cel mai bun mijloc de satisfacere a interesului global este de a
- fel,
prin propriile eforturi de atingere a obiectivelor lor, contribuie cel mai bine la

rândul lui comportamentele individuale.

ipotez

ce.

manifestarea legilor economice este eviden

18
1.2.
mice.

economico
resursele limitate. Comp

macroeconomia.
-
agent economic sunt variate. Dar,

statale. Este

Macroeconomia

t cu

acroeconomia
-se îndeosebi pe analiza

macroeconomice.
ace apel la

19
 amblul

omia

Termenul de macroeconomie este relativ nou. El a fost folosit prima

nçois Quesnay (1694 1774), reprezentant al

curentului fiziocrat, prin Tabelului economic
5
- - . Se

1832), a lui Thomas

Robert Malthus (1766 - 1834) sau

dintr-

reprezentat un instrument

-
1946).

5
Frois G. A. -
- 29
20
1.3. Problemele studiate de macroeconomie
Macroeconomia p

chis al economiilor

s
-
viitoare.6
Studierea macroeconomiei
variabilele macroeconomice, atâ
Pe termen scurt, se impune analiza cererii agregate
factorilor geopolitici ce au
-buge
de reduc Pe termen lung, aceste analize se

care au loc la niveluri superioare

samblu semnificativ de variabile globale

ansamblul economiei, în car

brut, produsul

Problemele studiate de macroeconomie pot fi sintetizate astfel7:

6
Ciucur D-tr -tin Economie
2004, p. 249
7
Ibidem, p. 248
21
- iza

raporturi relativ stabile între ele;

-

- elaborarea de politici macroeconomice pentru corectarea e

-
-

-
e în vederea

-
-
problematica resurselor naturale, a progresului tehnico-
climatului geopolitic existent la un moment dat;
-

Macroeconomia
obiective:
identificarea variabilelor care permit explicarea comportamentului

cu scopul de a determina
te variabile ( de

analiza principalelor dezechilibre

cauzelor acestora;
studiul mijloacele de a elimina aceste dezechilibre, practic, de a atinge
anumite scopuri fixate de societate parea

strict de sfera politicilor economice.

22
 P
mai

Depresiune (1929 - 1933)8 acest lucru a devenit evident. În prezent, mai ales pe
-

ca orice

venit disponibil, este un factor determinant al consumului la nivel

posibilitat

,
-un exemplu

produce se vind

8
-
23
 Derulare

ii de schimb, moneda

pe

într- studiul principalelor

dezechilibre

ex
î

iorul

rin intermediul macroeconomiei sunt abordate

24
 -sociale) este n

de
controlarea mijloacelor ce permit îndeplinirea obiectivelor pe care societatea le

deziderate. Dificultatea

*
* *

25
26
 2.
C
ECONOMICE

2.2. Fluxurile economice

2.3. Circuitul economic

*
* *

Economiile contemporan
lizarea propriilor

sunt persoane sau grupuri de persoane fizice sau

ju
.

le.

27
Astfel,

principale:
1.
2. Întreprinderile comerciale nonfinanciare
3.
4.
5.
6.
7.

1. Menajele
Menajele sau

exemplu: famili
-

servicii finale. La niv

Resursele venituri

venituri din vânzarea bunurilor.

- menajele indivi
-
-

Fluxurile de intrare la nivelul menajelor sunt:

economici;
28
 b) fluxuri de venituri (salarii, rente, dobânzi, venituri din transferuri,

-un menaj sunt:

munca;

economisirea.

presupun

material de intrare) se fac che

2. Întreprinderile comerciale nonfinanciare

-
financiare. Întreprinderile comerciale,

materii prime, materiale, energie, programe informatice, care sunt consumuri

intermediare, spre deosebire de consumul menajelor care este un consum final.
Resursele
serviciilor produse. La nivelul întreprinderilor pot fi identificate:

a)
economici;
b) Fl
serviciilor.

a) Fluxuri de cheltuieli ale întreprinderilor pentru remunerarea

b) Fluxuri de bunuri

29
 3.

între

olecta, transforma

Resursele in sunt venituri provenite din

contrar.
Fluxurile monetare de intrare sunt:
a)
b)
c) Dobânzile percepute pentru împrumuturile acordate.

a)
b)
c)
sau

resursele i

dreptului de folosire a banilor.

,
i colective, garantând plata

obligatorii. le a

30
 resursele
provin din fondurile de angajamente contractuale, dobânzi primite, prime de

noncomerciale publice

guvernamentale, la nivel central sau local, care

etelor

cot

6. Ad noncomerciale private

economici care au ca -

sindicatel
cluburile sportive
resurse)

prestate membrilor

31
 a)
b)
c) export, acordarea primirea de împrumuturi,

2.2. Fluxurile economice

ansamblu ei trebuie definite

care apar între categoriile de a obiectul

, care

ort).

daune, transferuri curente, transferuri în capital.

i financiare sunt

Fluxul economic

a) fluxuri reale: ;
b) fluxuri monetare:

- flux
echivalente,

32
 ce se stabilesc

de transmiterea unei anumite sume de bani, reprezentând contravaloarea

contrar. i

cadouri, etc.

2.3. Circuitul economic

Circuitul economic

Studiul circuitului economic începe cu circuitul economic simplu

(figura .2.1.) care este caract

obiectul

Întreprinderi

Factori de Bunuri
Plata contravalorii
bunurilor produse
(salarii)

Menaje

Figura 2.1. - Circuitul economic simplu

-au reprezentat fluxurile monetare, iar cu

33
întreprinderile
de

unul de intrare pentru întreprinderi. Fluxul monetar,

simultan unul de de intrare pentru menaje.

material
pentru
înt intrare monetar

vânzarea bunurilor pentru întreprinderi.

Circuitul economic simplu poate fi completat cu ansamblul fluxurilor

complex.

analizate ca r
noncomerciale (

menaje).

noncomerciale

servicii

Menaje

Figura 2.2. - noncomerciale

34
 acta

Menaje

Plasamente
Acordare Plata dobânzii rambursare
credite

financiare

Figura 2.3. -

(asigurarea obligatorie RCA, asigurarea full casco

35
 Menaje

cazul producerii asigurare

riscului asigurat

Întreprinderi de

Figura 2.4.-

În fine, (figura 2.5.) sunt mai greu

Menaje

importate contravaloare

Figura 2.5. - Circuit

descrise pornind de la f
noncomerciale (figura
2.6.) fluxuri
servicii publice (utilizarea drumurilor, diverse servicii administrative etc. (flux

36
 Admi
noncomerciale

servicii obligatorii (taxe,

publice impozite)

Întreprinderi

Fig. 2.6.- noncomerciale

non-financiare

(figura 2.7),
fluxurile monet

a-

37
 Întreprinderi

Plata dobânzii
Acordare credite

financiare

Figura 2.7. -

ale întreprinderilor

întreprinderile comerci

(flux monetar de intrare pentru

Întreprinderi

Plata

Întreprinderi de

Figura 2.8.-

38
 În fine, (figura
2.9) pot fi

bunurilor (flux monetar de intrare). În al doilea caz, întreprinderile pot importa

Întreprinderi

Plata contravalorii Export bunuri

Import bunuri Plata produse
bunurilor
contravalorii
bunurilor

Figura 2.9. - Circuit economic cu întreprinde

Între se
(figura 2.10).

prima de asigurare (flux monet

39
 financiare

Acordare Plata dobânzii asigurare

cazul producerii
credite
riscului asigurat

Întreprinderi de

Figura 2.10. -

Între noncomerciale (figura 2.11)

.

dobânzile aferente (flux

financiare

Acordare Plata dobânzii publice

credite

noncomerciale

Figura 2.11. -
noncomerciale
40
 (figura 2.12)

financiare

Diverse servicii de Comisioane

intermediere

Figura 2.12. -

(figura 2.13)

Întreprinderi de

Prime de
asigurare

Figura. 2.13. -

noncomerciale (figura

41
econ

noncomerciale

Împrumuturi Plata dobânzii

creditului

Figura noncomerciale

În figura 2.15 este reprezentat circuitul economic de ansamblu al unei

42
 (19) (20)

INTREPRINDERI

(11) (12) (13) (14)

(1) (2)

(18) (15)
NONCOMERCIALE
(17) (16)

FINANCIARE (7) (8) (9) (10)

(6)
(4) (3) (5)
(2)
MENAJE

(21) (22)

Figura. 2.15. - Circuitul economic de ansamblu

(1) credite
(2)
(3) plasamente
(4)
(5)
(6) veniturile factoril
(7)

43
 (8)
(9) bunuri colective
(10)
(11) echipamente
(12)
(13) bunuri colective
(14)
(15) bunuri de consum
(16) cheltuieli
(17) credite
(18)
(19) export
(20)
(21) import
(22) plata contravaloare bunuri importate

le

complex al unei economii.

44
 3. AGREGATE
MACROECONOMICE,

MACROECONOMICE

3.1.Sisteme de apreciere a rezultatelor macroeconomice

Contur
3.3. Indicatorii macroeconomici

*
* *

Într-o

45
3.1.Sisteme de apreciere a rezultatelor macroeconomice

însumarea.

-
reprinderilor

totale de consum sau d

specifici.
În decursul timpului s-
i:

scop comun
proces
specifici. Mai mult, ele îndeplinesc un triplu rol:

statistic,
i pentru

sunt un instrument de fundamentare a deciziilor ce privesc viitorul

deosebiri,
care se

46
 easta

ea

de consum.

riscului de la nivel individual la nivel de colectivitate.

fluxurile ce

Astfel, pot fi prezentate în paralel, principalele agregate la diferite

SPM SNC

Produs social - Produs global - -

Cheltuieli materiale Consumul intermediar = Consumul intermediar =
Produs final brut Val -
consum de capital fix) = Consum de capital fix = Amortizare =

însumea

47
 Produsul social

În SNC Produsul global cuprinde

Consumului Intermediar, în Produsul final brut

ca

indicatori,

agregare, urmând filiera fluxurilor monetare se poate determina Valoarea

urmând filiera fluxurilor monetare, se poate determina ca

Produsului Final Net

rezultatelor la nivel macroeconomic, ca de exemplu venitul disponibil, venitul

agregate, sunt

macroecon

Schematic (figura
indicatorii specifici la diferite niveluri de agregare pot fi prezentate astfel:

48
Figura 3.1. - monetare

49
Contu
nomice prin sistemul conturilor
principii :
1.

2. în cadrul indicatorilor sintetici de rezultate se cuprind

3.
intervalul de timp

de proprietate;
4. . În

consumurile intermediare -

5.

economici

6. delimitarea rezultatelor -
i economici

sau venitul intern. Eliminându-

-se
rezu

7. rezultatele macroeconomice,

50
 rele conturi:
1. C
. Aici se includ:
a. (contul 0

economice)
-

consum final,

b. (contul 1

- la resurse, pro
-

-
e,

-
-

2. C
. Aici se includ:
a. contul de creare a veniturilor (contul 2),

-
pe sectoare) sau PIBpp(calculul se face la nivelul economiei

-
51
 - la nivelul economiei, produsul intern net.
b. (contul 3

- în partea dreap pf

c. contul de redistribuire a veniturilor (contul 4),

venitul disponibil, prin intermediul soldului transferurilor curente în

sociale, etc. El refle

-

d. contul de utilizare a veniturilor (contul 5),

-
-
public);
3. C
Aici se
includ:
a. contul de modificare a patrimoniului(de acumulare) (contul 6),

b. con (contul 7

52
 componente;
4. C
a. (contul 8

3.3. Indicatorii macroeconomici

Indicatorii
trei metode:
1) - serviciilor
ei un

2) - prin care are loc agregarea

cheltu

3) -

indicatori rezultatele macroeconomice:

1. Produsul global brut (P.G.B.) exp
-
an.

unde:

- PGB este produsul global brut;

53
 - PG este produsul global realizat în fiecare sector de activitate;
- PF este produsul final realizat în fiecare sector de activitate;
- Ci este consumul intermediar din fiecare sector de activitate;
-
Produsul global brut

folosite pentru producerea de noi bunuri economice, respectiv consumul

intermediar (materii prime, materiale, energie, etc.).
2. Produsul intern brut (P.I.B.)
-

unde:

- i = sectoarele sau ramurile economice.

capital fix(amortizarea) în calculul indicatorilor. Dec

pf).
pp

pf ):
unde:

- Iind impozite indirecte

- SV

loarea bunurilor
importate. Aceste elemente sunt:

54
 - consumul personal privat (Cpv);
- consumul public, guvernamental (Cpb);
-
- exportul net (En
Deci:
PIBpp = Cpv + Cpb + FBC + En

deci avem :

3. Produsul intern net (P.I.N.)

-un
an.

4.

lor

PNB = PIB + SVFS

55
 -

prin urmare, este cel mai folosit în comp

-

intervin în nive
Deflatorul PNB = PNBnominal / PNBreal

curente la n
5.

autohtoni într-
determin
PNN = PNB - CCF

VN=PNNpf
6.
create de

(rente, chirii, dobânzi, dividende, etc.).

- d
din PNBpp consumul de capital fix.
VNpp = PNBpp CCF
-
pp impozitele indirecte nete.
nete
VNpf = VNpp - I ind

56
indirecte (Iind v), respectiv:
= Iind - Sv ,

VNpf = PNBpp CCF - + Sv

ns)
d):
VNd = VN + Tns
Deoarece pe fiecare individ îl va interesa venitul personal de care dispune

venit personal.
7. Venitul personal (V.P.)

VP = VNd - Pnd - Ipnd CAS + T, unde:

- VP=venitul personal;
- Pnd
- Ipnd=impozite asupra profiturilor nedistrib
comerciale
-
comerciale;
- T=transferuri ale statului spre menaje.
8. Venitul personal disponibil (V.P.D.)
venitul personal din care se scad impozitele directe asupra veniturilor
personale:
VPD = VP - Idvp, unde,
- VPD = venitul personal disponibil;
- Idvp = impozite directe asupra veniturilor personale.

57
 macroeconomice
pune ca punct

Maynard Keynes.

principalele agregate macroeconomice, valabile într-o economie cu circuit

eco
-
întreprinderi;
-
-
cu exteriorul.
Date fiind aceste cond
astfel:
1. Prima identitate

X= C+I (1)

(X) are în structura sa bunuri de consum

(I).

2. A doua identitate

Y=C+S (2)
(Y) ca însumare a tuturor veniturilor
(C), iar
(S).

Într-o economie în c

58
 X=Y

3. Cea de a treia identitate

(I).

S=I (3)

*
* *

59
60
 PARTEA II

OF

61
62
 4. Oferta

4.1. Oferta
4.2. Cererea

4.4.
4.5.

*
* *

4.1. Oferta
În timp ce microeconomia are

cestui obiectiv macroeconomia

agregate. De-a lungul timpului au fost

este obiectul cheltuielilor componente ale

cererii agregate, practic capacitate

63
 -

ntitatea de bunuri pe care

- timp

PIB, PNB, PIN, PNN.

Curba ofertei globale
acele

cererii.

prin intermediul

Pe termen scurt

ei

TS (termenul scurt) -

64
Explicarea formei OATS:

OATS

Figura 4.1. - Curba ofertei agregate pe termen scurt

Zona I: OATS
0

Zona II: OATS

OATS se

SR: salariul real = puterea de cumparare a salariului nominal

=> costul firmelor scade => profitul

Pr = VT CT = (P CTM)Q

Zona III: OATS perfect inelas

-

OATS
65
 OATS0
OATS2
OATS1

Figura 4.2. - Factorii ce in

OATS
OATS
OATS

a)

ofertei

scurt.

b) Raportu
L
cresc ceea ce dermin
L, costurile med
.
66
c)
Exemplu:
OATS.

d)

OATS
OATS va

Y=Y* -Pa)
*
a
or (efectiv), P

termen scurt:
Rigiditatea salariilor nominale -
or

capitalului variabil), poate conduce l -curba ofertei

Confuzia salariu nominal-salariu real

a
);
- tot pe termen scurt-
le de mai sus;

67
 Pe termen lung

- -
u-

agregate deoarece profitul marginal devine zero.

ofertei, respectiv:
1. .
a loc o reducere a costului mediu, o

2. .

3. .

etermina sporirea ofertei

or ofertei se
.
Din figura
la P1 la P2
de la A la B, în cadrul OA0. La un nivel general al 2,

OA0 la OA1, sau de la OA0 la OA2

68
 P OA2 OA0 OA1

B
P2

A
P1

A B C
P.N.B.

Figura 4.3.- Evolu

În teoria eco

, ceea ce

Altfel sp

a ofertei

69
keynesian,

ura 4.4, ca o
0 , firmele vor produce
0 , Y 1 , Y 2 ... Y n .

P0

Y0, Y1 Yn P.N.B.

Figura 4.4.-

n
depline, se poate trasa (figura 4.5.).

Pn
P1
P0

Yn P.N.B.

Figura 4.5. - a ofertei agregate

n, indiferent
70
 face

, iar firmele -
-
de p

salariile. Situ

Se poate pune întrebar

%
%

15 % %

se
ura 4.6.

71
 p

P.N.B.

Figura 4.6. - Curba

al al

vertic

4.2. Cererea
într-
inal

iduale.

*pe filiera fluxurilor monetare, prin însumarea cheltuielilor totale pentru

72
*pe filiera fluxurilor reale

net.
Cererea (CA)

*
cheltuielile pentru consum ale gospod
*

* , de guvern, prin
adminis

* , sub
forma exportului net, ca sold pozitiv înt
servicii(En).

macroeconomic cuprinde:
C.A.= C + I + G + En

u scade

ec

73
 .
Curba cererii agregate

P.N.B.

Figura 4.7. - Curba cererii agregate

3.
, respectiv a erii

ecial de

74
 derea cererii agregate într-

cheltuielile destinate investi

reducerea cererii agregate.

conjunctura econom .
-

boom a economiei mondiale, exporturile vor creste, ceea ce va conduce la

agregate.

4.8.

P1 A
B C
P2
CA1

CA0

CA2

0 A B C P.N.B.

Figura 4.8.-

75
 la P1 la P2, iar celelalte

CA0 2
0 la CA1, sau de la CA0 la
CA2

echilibru atunci când

, ne
deplasarea economiei din punctul de echilibru E ( figura 4.9.). Acest punct de

P
OA

E
Pe

A B

CA

CA = OA PNB real

Figura 4.9. -

L
-

76
acestui pun

a-

se poate analiza di

1.

e0 în Pe1

OA0

Pe1
E1

CA1
Pe0 E0

CA0

A B
P.N.B.
Figura 4.10. -
cererii agregate

77
2. ,

P
OA0

Pe0
E0

CA0
Pe1 E1

CA1

B A
P.N.B.

Figura 4.11. -
reducerii cererii agregate

3. C are loc o

78
 P CA0 OA0

E0 OA1

Pe0

Pe1 E1

P.N.B
A B

Fig. 4.12. Dina

4.

P OA1
OA0
Pe1
E1

E0
Pe0

CA0

P.N.B.
B A
Figura 4.13.- Dinamic
agregate

79
 -o economie cu circuit
economic simplu

bunuri de

CA = C + I

prin

: Y = C + I,

pentru bun
întreprinderilor.

I = I0

de consum cheltuind o

prin dinamica cererii de bunuri.

80
 matematice :

variabilelor modelului.

CA 0

YE = [1/ (1- 0

k = 1/1-

spre consum
k=1/s .
Grafic, figura 4.14

81
 C, I
CA Y= C+I

CA 0

CA E

I0

YE Y

Figura 4.14.-

Într-

-un punct de pe axa

rimea

Y= C+I
0
I = I0

82
 CA 0 + I0

YE = k (C0+ I0)

determinare k=1/1-
multiplicator al
cheltuielilor autonome

de echilibru este un multiplu de cheltuieli autonome.

Grafic, figura 4.15., dreapta cererii globale va porni de pe axa
verti -

CA Y

E CA =c Y+C0+I0

I 0

YE Y

Figura 4.15.- Niv

CA) cu dreapta

coordonatei sale pe axa venitului permite determinarea nivelului de echilibru al

83
fi aborda
S=I
-
echilibru poate fi definit acel nivel al venitului care permite ca economisirile

preconizate de întreprinderi.

determinare a venitului de echilibru poate fi scris:

S=I

S=s Y
I = I0

YE = (1/s ) I0

Grafic, figura

S, I0
S

E I0

YE Y

Figura 4.16. -

84
 E
economisire.

poate scrie:
S=I
C0
I = I0

YE 0 + I0 )

spre consum a g

presupune încercarea
cu circuit economic simplu. Un prim pas îl constituie luarea în considerare a

prin componenta cheltuieli publice. Cheltuielile publice sunt generate de

0

onibil. În general,

vel

astfel:
85
 devine:
Y=C+I+G
ile economice:
d + C0
unde, venitul disponibil Yd = Y - T
I = I0
G = G0
T = tY

Pentru acest tip de economie, este:

CA d + C0 + I0 + G0

YE = k(C0 + I0 + G0)

unde k este multiplicatorul cheltuielilor autonome imea sa este

impozitare a venitului.
k = 1/[1- -t)]

de

Deschiderea spre exterior

0 Importul (M)
(m

cererii agregate este exportul net (En

86
este la fel.
M

Y = C + I + G + En
d + C0 unde Yd = Y - T
I = I0
G = G0
T = tY
E = Eo
M = mY

Nivelul de echilibru

Y E= k(C0 + I0 + G0 + E0 )

În acest caz, multiplicatorul k este multiplicator al cheltuielilor

autonome

k = 1/[1- -t)(1-m)]

de echilibru este un multiplu al cheltuielilor autonome, componente ale cererii

-
satisfacerea acestor nevoi.

87
cerer

globale
Cheltuielile publice (guvernamentale)

financiar public pe anul respectiv.

public în procesul folosirii lor:

În cheltuieli

publice (legislative,

gurarea

În cadrul bugetelor locale

cheltuieli în raport cu nevoile lor proprii, corelate cu resursele pe care le

În cheltuieli pentru pensii,

transferuri.

nderi prin emiterea unor hârtii de valoare pe termen lung, care

88
asigurându-

percepute).
Cheltuiala guve
în fluxul circular de venituri

ale cheltuielilor publice pot fi dificil

diminuarea pe termen scurt ale cheltuielilor publice din unele domenii, cum ar

guvernamentale pot avea efecte dramatice în prosperitatea sectorului privat.

Astfel, guvernul poate face o serie de cheltuieli de încurajare care sunt

în alte

-o
te o

Exportu

89
între ele printr-

Modificarea structurii lumii contemporane din punctul de vedere al

-financiare

fundamentale:

Are un caracter dinamic: este într- tul

un an);

exportului, volumul importului, volumul importului sau exportului pe locuitor,

economic dintr-
90
indigene.

economic dintr-

este un tablou economico statistic în care se

un an de zile.

înscriu în mod operativ sumele încasate din vânzarea bunurilor economice într-

-
de import.

determinate pe baza unor criterii necesare deciziilor pentru întocmirea,

realizeze convertibilitatea monedei.

- import.

proprii sau prin credite externe rambursabile.

-
egale.

91
externe.

componenta export net.

autono

membre ale acestora.

*
* *

92
 4.

5.1. consumului.
ui
5.2. economisirii.

5.3.

*
* *

5.1. consumului.
macroeconomi

-
9
. În modul cel mai general, consumul poate fi definit
ca un proces de utilizare a bunurilor pentru satisfacerea nevoilor. O
ului de bunuri în consum de

Edi 2004, p. 18
93
consum privat sau consum public.

În sens restrâns, consumul poate fi definit ca proces de utilizare a

Pornind de aici, consumul (C) poate fi

bunurilor

în componenta cererii globale.

consumului în c

Studiul structurii consumului se face cu ajutorul bugetului de familie

- -

- -o

-
într-

94
dinamicii ponderii celorlalte categorii de bunuri.

.
Din categoria factorilor obiectivi

direc

de consum prez

sau expri
-

consum

-
lege

sine o modificare a economisirii.

încât:

marginale.
onsum (c

venitul disponibil(Y).
c = C/ Y

95
rata consumului.

modificarea consumului( Y).

C/ Y
deauna mai mic decât

0
.

caracteristic

anumitor comportamente proprii consumatorilor individuali.

-o

la venit egal cu zero nu

96
 C C=cY

Figura 5.1 -

de forma 0, unde consumul autonom(C0)

e
loc, fie cheltuirea unor sume economisite anterior, fie sume împrumutate,

medie.
C=c Y+C0
C

C0

Figura 5.2.-
ura 5.2 consumul

gospo

97
 C C=f(Y)
C2

C1

C0

Y1 Y2 Y

Figura 5.3-
: -
Editur , p. 46

Din figura 5.3.

i/Yi
are o

comportamentului de grup. Astfel :

-
venit

prin dezeconomisire sau pe seama venitului viitor, prin împrumut.

- efectul de memorie a consumul este legat mai mult de
venitul pe termen lung decât de venitul curent, deoarece consumul prezent este

program de consum, deci la un nou nivel al cheltuielilor de consum, este

98
 - care pune în

- au de patrimoniu. În forma cea mai

consumului.
Teoriile moderne cu privire la consum au ca punct de plecare

-
sau a

5.2. economisirii.
isirii

economisire (S).

Y=C+S
C

înc
marginale.

disponibil(Y).
99
 s=S/Y
S=s Y

-se ca un raport între

sporul economisirii ( Y):
= S/ Y

Y=C+S

c +s =1

Studiul

concluzii:
l curent cu

are loc procesul de dezeconomisire sau împrumut, altfel spus, o parte

viitoare.

100
 l în figura
5.4.:

S=s Y

Y
Figura 5.4.

-
forma:
S = s Y C0
Iar re ur., 5.4.
dezeconomisire.

-C0
S

-C0 y
Y

Figura 5.5.
Punctul (y), din figura 5.5

prag de economisire.

101
5.3.

Conce
ectuate pentru

nonfinanciare)10

televizoarele etc.) sunt înregistrate în consumul final al acestora.

acesta poate fi abordat din punct de vedere real sau financiar. Din punct de

referim la sensul financiar, aici

10
. Macroeconomia, Editura Orizonturi Universitare,

102
 l de capital al sistemului productiv
11

importan

bunurilor de capital folosite avem:

-
-

- faceri

- ,
(capital circulant)
- (în loc
c) Din punct de vedere al proprietarului avem:
- realizate desectorul privat;
- efectuate de sectorul de stat.

-
-
-
. Rolul acesteia în orice economie este important

11
*** - Macroeconomie note de curs, -
2009, p 69
103
contribui în mod specific sau procesual la valoarea unei întreprinderi sau
economii ori la competitivitatea acestora.12

capitalului productiv.

-un proces productiv cu o acumulare de

-
riale estre rezultat

imateriale).

capital

productiv fix.

pe parcursul anului.13

capitalului fix consumat. Sursa de acoperire a cheltuielilor necesare acestui

scop es

acoperire a cheltuielilor ne

apital.

12
*** -
13
Frois G. A. - Editura Humanitas,

104
 Ib = Iî + In

amortizarea capitalului fix.

menul de dezinvestire.
poate fi
14

Astfel, la niv , pe filiera

La , produsul final net

at.

pentru bunuri de con

14
*** - Macroeconomie note de curs, a IV-a, r

105
i

înlocuire a capi

mului
financiar-
împrumutului, care este dobânda. Cu alte cuvinte, posibilitatea de a investi a

dobânzii.
Teoria neoclasi

capital.
Stocul optim de capital este un stoc determinat pe termen lung, iar

Kf) cu costul
marginal al capitalului fix (CmgKf

care se ve

WmgKf = CmgKf

stocului de capital fix, costul marginal de utilizare

106
*

prin împrumut .
Pornind de aici
dobânzii.

prezenta grafic astfel (figura 5.6.).

dobânzii

Figura .5.6.-

este acea

Compara

107
stocul curent de capital fix este mai mic decât stocul optim.
Realizarea stocului optim de c

unor factori precum:

-
- incertitudinile privind a
constrângerile financiare;
-

Multiplicatorul
15
El este un
coeficient supraunitar.

-c') =1/s', unde:

modificarea venitului
mod

15
, Compendiu de macroeconomie, Editura

108
 c'
s' -

monetare.

acceleratorului. Teoria acce

16

investi, u

:
-

capitalului util
- -

de valoarea de p

16
*** -
109
 Coeficientul q Tobin

stent într-

. Valorile sale pot

-
- pentru q egal cu 1 stocul de capital este optim
-

fi calculat ca raport între valoarea de

firmelor.
-
-q aproape de 1
-

ra

tori precum: *costul

rime

Forme
Circuitul capitalului
productiv cuprinde trei stadii:

110
 Stadiul I aprovizionarea
ch

.
Stadiul II

elementelor de capital circulant în diferite etape ale procesului

tehnologic sub forma
Stadiul III desfacerea
stocurilor de produse finite re se

cestea

- -

- -

- -

111
moment dat).
-

:*
anticipate sau dorite
clasificare este d

sunt acele cheltuieli pentru imobile. Practic,

este vorb . Cu

vandute la anumite v

112
 17
de circa un an, timpul necesar pentr

deprecierea stocului

de

*
* *

17
. Macroeconomia, Editura Orizonturi Universitare,

113
114
 6.

6.1.
conceptuale
6.2.
6.3.

*
* *

6.1.
conceptuale
literature de specialitate, reliefându-

este un proces complex care poate fi definit, prin

115
exprimate prin indicatorii cores

în evid
pentru satisfacerea nevoilor.

dimensiunii economice
sistemul de indicatori proprii diferitelor
fie pe filiera fluxurilor materiale, fie pe cea a fluxurilor monetare.

dezvoltare progres

prin prisma

116
 n analiza acestor aspecte nu se poate face

dezvoltare.

-
economico-
considerare un

tmurile lor de

dezvoltarea
-structurale înregistrate într-o
economie. O e

117
sporesc ponderea în produsul intern brut, în detrimentul sectoarelor mari

economice la nivel teritorial, în special prin diminuarea disparit

-

alte aspecte decât cele economice, în special de aspectul social. Astfel,

dezvol

Deci,

altfel

dus intern brut pe

Subdezvoltarea

mari în ceea

decalaje economice. Unul dintre cele mai importante

de reducerea decalajelor economice.

lui de economie, decalajele economice sunt definite

118
 tor, structura de

18
onomico sociale

- caracteristicile factorilor de
ecologice
sociale
pentru cei care

constituirea unui sector economic puternic, caracterizat printr-

resurselor.
progresul economic

modificare de sistem;

Progresul economic

te de mediul economic,

18
(coord.) -
119
spre nivel

formele lor).

este cel

ideologice(Kuznets)

proces.

Cre
120
 usului intern brut real cu un ritm mai mic decât

intern brut pe locuitor.

economice (g),

parte:
g = ((PIBr1-PIBr0)/PIBr0)x100

6.2. Factori, ti
sau
ca * -

*o
cât

l
-tehnologic.
Factorul uman, sub aspectul dimensiunii cantitative presupune luarea

determinant al productivit

121
 Factorul material capitalul real se constituie ca

a capitalului

.Dimensiunea

factorului uman. a capitalului

stocului de capital tehnic.

mod necesar

productivitate a muncii, ca urmare a substituirii muncii prin capital. Este

promovarea progresului tehnic.

Factorul -tehnologic

de cuantificat, analiza se

as

122
 andamentelor sistemului productiv,

Efectele progresului tehnologic indus prin inovare permit caracterizarea

unui nou tip de sistem economic, sistemul economic tehnologic-
-

-
semenea sistem
economic este o -un
proces amplu de cercetare-dezvoltare, *prin ritm rapid de dezvoltare a
-un sistem informatic performant, ca baza

*printr-

punct de vedere tehnic, tehnologic, cât

resurse materi

În cel de-al

când este vorba de a fabrica bunuri cu caracteristici noi, prin utilizarea unor

condi

123
 -o

factori social-politici, ca de exemplu: *tipul de proprietate

ie de tip Cobb-

Y=A·K ·L

ne:

Y=P-1·(A·K ·L1- )

permite identificarea principalele

extensiv
tip extensiv, atunci când aportul dimensiunii
cantitative
tip intensiv, atunci
când este a factorilor la

ser

124
 ii, care

productiv
-

- -administrativ contribuie la intensificarea

-
r

alocare a resurselor în economie.

- ,

forme
reg

-a

125
economice

clasicilor
capital.
Pentru clasicii Adam Smit

erii economice sunt factorii

fel încât

remunerat prin p

126
modificarea cererii agregate. În modelul elaborat de Keynes, sporul venitului

Teorii

economice au fost deosebit de intense. Modelul Harrod-

econom
-

127
 Aceste teorii
-

Solow, care ia în calcul progresul tehnic, dar rolul acestuia este considerat a fi
exogen.

factori de pro

randamentele

*
* *

128
 7.
ECONOMICE

7.1. Ciclici
7.2.
7.3. Tipurile ciclurilor economice
7.4. Politici anticiclice

*
* *

or

instabilitate? cum se poate interveni pentru a reduce instabilitatea? care este

economice?

sunt determinate de

-politice deosebite sau de

129
 sunt determinate de o diversitate de cauze, care

ce etc.

ciclice economice
dintr-
stagnare.

economie.

Ciclul economic

depresiune).
Expansiunea

agregate.
Recesiunea

-un
-

Apogeul

Depresiunea

130
 Teoriile exogene

politice, desco

decenal a fost explicat prin cauze de tip endogen-exogen. Factorii interni

cauze ale c

Teoriile endogene:
G. Haberl
înlocuire a
nesemnificativ în altele.
Teoria subconsumului are ca precursori pe Th. Sismondi

Malthus
pornea de la premisa potr

determine, de la sine, cererea

Sismondi
iturile personale ale

abs
Teoriile monetare, formulate în timp de W. Sombart, C. Juglar,
M.

131
crizelor de s

Fr.

ciclurilor

Schumpeter, Hobson, S. Kuznets,

-

Prin înlocuirea muncii manuale

J.
unui bun nou; b)
crearea unui produs existent; c) descoperirea unei noi metode de organizare a

Teoria ciclului economic de echilibru (R. Lucas, R. Barro, T. Sargent)

perioadele de recesiune, întru

teoriei ciclului economic real
-un anumit sector se pot propaga în
celelalte sectoare ale economiei, producând fl P.A. Samuelson a

fiind cauza care poate

se ba

venit în conformitate cu teoria multiplicatorului.

multiplicative asupra venitului, care, din

132
7.3. Tipurile ciclurilor economice
Ciclul scurt

icarea amplitudinii ciclului propriu-zis. El

ramurilor economice.

economice. În faza de expansiune

ng un nivel prea mare,

începe faza de încetinire
acumulate peste nivelul considerat optim din punct de vedere economic.

Ciclul decenal

prin ratele anuale

Ciclurile economice medii sau decenale cuprind mai multe faze, care,
ul Samuelson

apogeu.

133
relua
Periodicitatea medie este de 8-10 ani, fiindu-i recunoscute câteva

- regularitate (în medie 8 ani);

-
- amplitudine (ecart im
minimul celei de depresiune);
- -un mod

Ciclul secular

N.D. Kondratieff, care a analizat serii de date statistice -

SUA, Germania -

cronologi

ea de-

te în mai multe
expansiune recesiune

depresiune de circa

134
ciclurile economice lungi:

Schumpeter, conform c

economie.

Cicluri specifice

Ciclurile Kuznets
anului 1930, le-

Ciclurile Kuznets
implice trei factori:
a)
b)
sunt utilizate resursele;
c)

135
 Badrus (1988)

A. Ciclul industrial,

a se petrece la un interval de 8-

B. Ciclul agricol, cuprinde la rândul lui ciclul culturilor vegetale de

(multianuale, multidecenale). Asupra tuturor acestor cicluri au o pute

e 15-20 ani. În

D. Ciclul transporturilor
-10 ani.
E. Ciclul progresulu

mai

, cele demografice au numeroase

- a un ciclu, în care

136
de factori tehnici.
volumul creditelor,

astfel d

19

clasificare proprie a ciclurilor

economice20

cel al ciclului major, acesta constituind doar o întrerupere provizorie a celui

A. Ciclurile majore mul

special celor minore.

B ciclurilor minore
una sau mai multe întreruperi a fazei de expansiune, iar mai rar de o oprire în

C. Ciclul imobiliar

inc

19
Dobrescu E.- , vol. 2., Editura
p. 197
20
- Fluctuations économiques: analyses de théories - Tome
1 et 2, Domat-Montchretiens, Paris, 1954

137
 rere.

(Berca, 2011):
A. cicluri de 28 de zile
B. ciclurile de 10-12 luni, specifice anumitor bunuri de consum
modity Research Bureau);
C. ciclurile de 4 ani -a

care sunt
-

Realitatea acestui ciclu, este

7.4. Politici anticiclice

138
economiei.
nele concep

politici anticiclice. Ele s-

21

politica de relansare
reditul, etc. prin

politica de stabilizare, cu scopul

i prin

monetare.

22
.

-side-
a ofertei agregate (supply-side-economics). Politicile anticic

Principalele instrumente de po

Keynes
nstrumente de

21
Macroeconomia, Editura Orizonturi Universitare,
22
Hardwick Ph., Langmead J., Khan B. - Editura
, 2002, p. 154
139
guv
deja existente.

(1) Reforme structurale

ce

(2) Manevrarea pârghiilor economice

financiar-bancare încu

*
* *

140
 PARTEA III

DEZECHILIBRE MACROECONOMICE

141
142
 8.

8.1.
8.2.
8.3.
8.4.

*
* *

23
.

8.1.

23
Editura
Eurostampa, 2012, p. 85
143
1)

2)
într- -

3) intermediarii, -o

Rezultatul

nomiei,
importante, de ordin economic social:
, atât prin repartizarea lor

întreprinderilor;
realizarea echi

;
;
contribuie la asigurarea climatu

o serie de .
1) În primul rând,
acest motiv, cea mai .

144
 2) În al doilea rând
cea mai .
3) În al treilea rând, din punct de vedere al mecanismelor de
.
,
în care nego

factori

muncii;

terea gradului de sindicalizare

extinderea sistemului de negocieri

niv

elaborarea de politici de ocupare

statul,

categoriilor defavorizate.

8.2.

puternic pentru reglarea echilibrului economico-social.

145
 Activitatea economico- . Volumul de
nomice nu constituie în

recompensarea muncii prin salariu.

-culturale dintr-
ce se
Cererea de

depinde

p -

- producti ;
-

torului individual.

produsul marginal al muncii PMgL

muncii CMgL
salariul nominal r 8.1).

146
 Figura
real
- Editura

Se figura 8.1
salariul real (SR0) este egal cu produsul marginal al muncii (PMgL
0. Deci, la un salariu real dat SR0,
e L0.
D 0 la L1
L1, atunci punctul de echilibru dintre
produsul marginal al muncii PMgL 1, punct
riu real SR1 mai mic decât salariul real SR0, cu o
SR1 0,
L1.
D 0 la L2 L2,
0 la SR2 SR2
echilibru s-ar muta în E2.
apropiat de SR0 L2.

147
 Aria deasupra curbei PMgL excesul de salariu real peste nivelul
produsului marginal al muncii
0.
MgL excesul de produs marginal al
muncii peste salariul real
nivelul de echilibru L0.

MgL, iar profitul firmelor este

maxim pentru un nivel L0 nivelul optim al

salariul real: PMgL = SR.

- -

care apar ca
salarizat).
munca
, într-

în raport cu oferta

1) , urmare a faptului
-

2) formarea ofertei de un timp îndelungat, pentru

3) rigiditatea ofertei,
în cazul

148
 4) ,
legilor demografice.
-o economie putem

Figura 8.2. - dezutilitate tarif salarial

g lucreze mai
multe ore, salariul orar marginal (SOmg
în cazul orelor suplimentare (Figura 8.2).

unui salariu real se au în vedere

-

- efectul de venit car

determinat de ore lucrate. El va putea consuma o cantitate mai mare

149
 ntare sunt redate sub forma curbei atipice
(Figura 8.3.)

Figura 8.3.-

1, la niveluri mai înalte ale

-
, coeficientul de elasticitate al acestei

i de factori: economico- -
- Factorii economico-teritoriali
- -o localitate
- .
- Cea de- factorilor demografico-
profesionali
a-
în ansamblu, oferta de
este r

150
pentru echilibrul macroeconomic.
i abordat din mai multe puncte de
vedere:
-

- echilibrul structural

muncii;
- echilibrul intern

proprietatea, în posesiunea

utilizare

-
invers.
în
Figura 8.4.)

151
 Figura

lui real.
q,
*
* *
.

real de echilibru SR*, realizându-se un echilibru perfect al economiei în punctul

Eq.

8.3.

iderate.

fi sintetizate în: salarii

152
 componentei

Segmentele reale
folosirea mai multor criterii. S-
trei sectoare
Este vorba de economia de centru

lor.
-o

strategie proprie.

flexibilizarea ofertei

mei. În primul rând, firma

- -

Strategiile de ocupare tind spre sau chiar extinderea

segmentului secundar

153
includ metode de salarizare specifice .

ca scop flexibilizarea ofertei de m

controla mai bine mâna de lucru. Noile forme de ocupare conduc la salarii mai

8.4.

tare a serviciilor

n acest mod contribuie

sociale, obiectivele acestora sunt24:

-

- crearea unor politici publice

Obiectivul principal al politicii de ocupare a devenit

.
Se au în vedere, în special,
:
-

24
Preda M. - , Editura Polirom,
-150
154
 -

La nivelul Uniunii Europene s-

fiec

prezent. Aria politicii sociale europene se împarte în25:

-

politica veniturilor
-
transferurile sociale.
unui singur
model social, în timp ce fiecare stat are propriile valori. Se deosebesc patru
tipuri de modele sociale26:
- Modelul Nordic

dezvolt
gradul de ocupare;
- Modelul Anglo-Saxon -

- Modelul Continental

gheat;
- Modelul Mediteranean are un beneficiu major, cel al pensiilor

25
Mariana - , p. 91
26
T. -Grigoriu Beatrice - Drept comunitar,
2007, p.15-20.
155
 Strategia de ocupare
-un proces de parteneriat global în care

-
global.
Nevoia unei strategii de ocupare

implementeze cu succes politicile de ocupare, prin

Scopul principal
este
patru piloni,

- angajabilitatea,
- antreprenoriatul,
-
-

parcurgerea câtorva etape:

-

propunerile Comisiei.
Strategia Europa 202027, strategia

vedere realizarea unor obiective fundamentale, interdependente, precum:

75 % în rând

27
*** - Strategia Europa 2020, pe http://ec.europa.eu/europe2020/reaching-the-goals/targets/
index_ro.htm, accesat 11 ianuarie 2015
156
 un
-ul UE;

-34 de ani.
La nivelul României, s-

p -2010; Strategia
-2010;
-2010; Programul
zvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013;
Planul 2015; Programul
-2012; -
2014; -2020.

*
* *

157
158
 jul-
muncii

9.1. Conceptul, structura

9.2. Costuri

*
* *

9.1. Conceptul, structura

privit ca o
inactivitate, cuprinzând persoanele care cer de lucru, în schimbul salariului

anumite c

159
 Se poate spune, încercând o definire a fenomenului,
-un dezechilibru

poate fi voluntar sau involuntar.

voluntar datorat refuzului sau

-i poate fi atribuit, refuz sau

e, pe

mai ales
atunci când salariile practicate sunt mai mari decât salariile de echilibru,

-
.

servicii.
-una din cele

angajez
160
 , care pot fi clasificate
criterii:
A.
1) mare a reducerii

Într-

poate p
2)

3)
tehnologii vechi cu altele

4)

5) , care corespunde perioadei necesare trecerii de la o munc

B.
1)

ma
2)

cunoscut mai multe variante de tratare.

Astfel, s-au fundamentat de-a lungul t

Conform teoriei clasice

or lui
Say,

piloni fundamentali:
- salariul este egal cu produsul marginal al muncii;
-

lucru.
161
 cel de-al

.
Conform teoriei marxiste
valorificare a capitalului.
progresului tehnic, are drept rezultat
concretizat în mijloace
la înlocuirea muncii prin
.

dezvol
Conform
nivelul cererii globale de

inelasticitatea lor, curba ofertei

a acestei probleme

ke -o astfel de
olul principal revine
-un volum

162
 În
concluzii cu privire la factori
- -

sunt: ii
anterioare

-
,
sporirii vârstei de pensionare, a ra

mite reducerea

noi servicii.
În
a) nivelul
b) intensitatea
c)

d) structura
este indicatorul sta

163
 . Ea
-

rândurile acestora în acel orizont de timp.

acestuia. A

9.2. Costuri

Costul financiar

celor trei treimi

crearea d

economic,

nivel optim

164
 -90

Toto
publice.

De asemenea are loc o diminuare a resurselor publice

Are loc o ,

Costurile economice

majului involuntar

legii lui Okun

% , lucru care poate fi luat în considerare la

Legea lui Okun

pentru societate.

Legea

pe termen scurt, capitalul,

care nu era utilizat la întreaga capacitate. Pe termen lung, semnificativ
r

pe termen lung, o reducere cu 1 %

%.

165
persoanele,
fenomen.

diverse-aceasta fiind partea determinant

:
;
fiscalitatea- -
;
ajutoarele sociale-

aspecte morale, social- -

Aspectele noneconomice

Conse

cea

stabilizator automat în economie, în sensul ca

diminuarea somajului, iar

a) Stimularea cererii agregate

ales în
b)
salariului.
c) Reducerea efectului de hysteresis, prin eliminarea hazardului moral. Se
propune limitarea perioadei de acordare a ajutorului de

166
 omajului se
includ:
pierderile de venit ale indiv
omaj si salariul pe care l- ar
fi lucrat;
pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate de

ia pentru fondul de pensii suplimentare;

i din bugetul fondului special pentru ajutorul de
ilor de sprijin;
pierderea de ven de realizarea unei
;
cheltuielile cu p
i superior.
.
Costurile directe

r de risc
social major.
Costurile indirecte

mij

lui

printr-un management ai resurselor umane eficient sub aspect economic si social-

cultural. Aceas
nivelurile respective.
elaborate de stat
de noi locuri de
economice.
167
 Politicile de ocupare sunt: politici pasive si politici active.
Politicile pasive de ocupare sunt acelea care pornesc de la nivelul

angajarea ex

perso

Politicile active de ocupare sunt acelea ce presupun un ansamblu

se

Acest ansamblu cuprinde masuri menite sa favorizeze accentuarea

erilor, corelându-

-sociale,

-ocupare.

n -
elasticiatea la rata dobânzii;

168
 1.S

2. R este
a ; cursuri ;
c ; programe
speciale pentru tineri; î
.
3. Reducerea costurilor salariale în economie
vedere o serie de imp
sociale; ;
din partea firmelor.

*
* *

169
170
 A

10.1.

10.3. C

10.4. Modelul IS-LM

*
* *

obabil una dintre cele mai mari binefaceri

economice în

-
-

171
 S-au utilizat mai multe tipuri de active pe post de bani de-a lungul
istoriei28:
- Banii de ti
-au impus ca mijloc de schimb sau bani
acceptabilitatea
(v
divizibilitatea

ieftine), divizarea putându-se

schimb; -
. Toate aceste bunuri au
-au dovedit cele mai

- : impunerea metalelor ca mijloc de

schimb a determinat crearea diviyiunilor din aceste metale. Pentru prevenirea
fraudelor s-a recurs la insemnarea cu diferite însemne a acestora (monede

cat de hârtie
care putea fi folosit în diferite schimburi comerciale. Aceste certificate erau emise

re sunt

le
acestor bancnote.
- p
monede metalice.
monetare.
Sunt ba

încrederea utilizatorilor î

28
-
modern, http://ec.europa.eu/romania/documents/coreferat_sorec_paun_cristian.pdf, accesat 27
ianuarie 2015

172
 Banii

într-
Rolul economic al banilor
r pe care le îndeplinesc:
a.

valorii.
b.

c. : banii servesc ca instrument pentru

d. pot fi

este nevoie. Pentru a putea fi considerat un mijloc de

valoare.

universali29

de lucru (de fapt) din economie

apa

29
G. -
1998;
173
denumit rata dobânzii.

exced
de

10
Activitatea ec

-
Structura

agregate monetare

care o compun.
au acele mijloace cu

numerarul. est

asociat riscul pierderii de

valoare.
Clasificarea activelor depinde nu atât de natura agentului care le emite,

unei

174
 agregate ale masei
monetare:
M1 = în sens restrâns

cecuri la

M2 =
M1

depunerile pe termen scurt la

M3= 2 plasamentele lichide pe termen scurt

- formate din depozitele în

L= 3

pentru

de * volumul bunurilor economice supuse

M = [Y*P] / V

*stabilitatea în raport cu
.

M*V= P*Y
V = viteza de circu

175
10.

e care

financiare ca
proiecte.

cu o anu

forma

car

176
 ,

acest nivel este mai ridicat, cu atât volumu

invers.

de
Indivizii pot de

profiturilor aduse de diferite tipuri de valori riscante conduce la strategia unui

portofoliu diversificat.

speculative,
Nu trebuie omis nici ca determinant al cererii de
bani.

C0, C1 sau C2.

177
acesteia sunt prezentate în fig. 10.1.

Rata
dobânzii

d2I
d0I C2
C0
d1I
C1

M1 M0 M2 M

Figura 10.1 -

Din figura 10
I
la d0I) atunci cantitatea
de M1 la M0

0,

depozite bancare.
steia
sunt prezentate în figura 10.2.

178
 O2
Rata O0
dobânzii
(%) O1

d2I

d0I

d1I

M2 M0 M1
M
Figura 10.2 - Oferta de

Din figura 10
. Astfel,
M2 la M0), rata dobânzii
scade (de la d2I la d0I

spun de
resurse monetare temporar disponibile. sunt:

Banca C

Principalii

ce sunt utilizate pentru reglarea soldurilor interbancare.

un nivel minim al acestor rezerve, fie pentru a

179
monetare.
trezoreria

, unde, pe

economici cu rol de interm

de bani.

echilibru.
Sistemul financiar

financiari.
verse. În centrul

trezoreria (casierul statului);

pentru a acorda credite

rol:

180
 30
Dintre :
acordarea de împrumuturi

dobânzile aferente);

valoare, crearea de instrumente (active) financiare proprii.

Func iile pasive

nonfinanciari (depozitul);

întrepr

moderne, prioritar macroeconomice:

Misiunea acestora este de a asigura

masei monetare;

celelalte monede;
la nivelul economiei

-financiare au rolul de a dimensiona creditul, etc.

inst
Rolul
eia sunt sintetizate în schema 10.3.

30
*** - Economie - Edi ia a VII-a
181
 Rolul

emisiunea biletelor ce au un curs legal;

rol de bancher al s
trezoreria

interbancare prin compensare

Figura 10.3.- rale

-capital, pe baza resurselor monetare

31
.
a

cantitatea de bani
a dobânzii.
estuia sunt prezentate în figura 10.4.

31
Ciucur D., -tin. - Economie-Manual universitar
Bucuresti, 1999, p. 263

182
 Rata O2 O0 O1
dobânzii
(dI)
E2
E0
d2I E1

d0I

d1I C0

M2 M0 M1 M (Masa mo )

Figura 10.4 e

Din figura 10.4

0 0
0. Punctul de echilibru, prin coordonatele sale

diferite ale masei monetare sau ale ratei dobânzii.

dobânz
tocmai

raport cu plasamentul acestora contra unei anumite dobânzi,

183
10.4. Modelul IS - LM

Intera

presupune: , echilibrul
sistemului economic. Altfel spus,

este , iar
dezechilibrele sale se pot manifesta astfel:

efectele se co

econizat al

Dezechilibrul concretizat prin

Dezechilibrul concretizat prin duce la o

evide aspecte:

184
 e

factori
exteriori
sub denumirea de .
În acest context, o poate
avea loc:

în c

O
în care , are drept efect o a produsului

are loc într-

mai
,
în care , conduce la
final, la .
S fertei agregate,
care
de , generând astfel
.

economice
Politicile cererii au ca
cererii globale
conduce la .
Politicile cererii pot fi promovate:
a) prin asupra cererii globale, constând în
cheltuielilor publice sau:
185
 b) prin , care ar
conduce la a cererii solvabile.
Promovarea politicilor cererii efecte negative, cum ar fi:
,
comerciale, dezvoltarea sectorului public, în detrimentul celui privat.
Combaterea prin promovarea politicilor cererii presupune: o
; c
;
Efectul este
mai rapid eficace
.
Politicile ofertei au ca obiectiv
Pe termen lung, politicile ofertei efecte pozitive, precum:

.
Politicile fiscale
genereze .
,
keynesian

în final,

distribuirea cheltuielilor între sectorul

rata dobânzii, are efecte numai asupra
.
O , oferte
de tip keynesian ; ;
tante.
ofertei clasice, promovarea unei politici monetare
expansioniste rata

186
constante.
în co
schimbarea masei monetare
celelalte variabile reale nefiind afectate.

- LM
Modelul IS - LM (investment - savings, liquidity - money)
conceptuali e:
serviciilor .
Acest model cum poate fi venitul na ional al unei
simultan de modul în care oamenii se comport pe pia a bunurilor i
serviciilor i de modul în care se comport pe .

Geneza modelului IS - LM
Modelul a fost în 1937, într-un curs al
lui John Hicks, care l-a prezentat drept o modalitate de a ilustra rela ia dintre
i .
Modelul IS - LM a fost dezvoltat în ani 60 ai secolului trecut de
Robert Mundell (1963) i Marcus Fleming (1962).
Modelul Mundell - Fleming , spre
exterior, rul schimburilor interna ionale.
Modelul IS - LM echilibrul macroeconomic de
tip keynesian.

El descrie trei echilibre:

echilibrul ;
echilibrul pe p

Modelul IS - LM

curba IS
curba LM.
Curba IS , în

187
 Din acest motiv, curba IS rata
dobânzii (i) ,
economisire (S), ca expresie a
r.
Forma curbei IS
.
Astfel, rata
dobânzii ( Figura 10.5), iar economisirea
raport cu ( Figura 10.6).

Figura 10.5 -
*** - Macroeconomie - -

Din Figura 10.5

în raport cu

Figura 10.6 - omisire

*** - Macroeconomie - -
184.

188
 În Figura 10.6
.
Dezeconomisirea corespunde valorilor negative ale lui C0

pragul de
economisire acel nivel al venitului dincolo
.

: I = S.

propor ionalitate în
IS.
Curba LM rata dobânzii (i)
, cererea a de
.
, între cererea de

M = L1 (Y) + L2 (i)

Egalitatea între L = L1 (Y)

+ L2 (i) -o infinitate de perechi de forma (Y, i).

curba LM.
Forma curbei LM cererii
.
M = L1 + L2 (a se vedea
graficul a din Figura 10.7).
este
(a se vedea graficul b din Figura 10.7).

raport cu rata dobânzii (a se vedea graficul d din Figura 10.7).

189
 Figura 10.7 -
-a revi Editura
, p. 261.

Curba LM (a se vedea graficul c din Figura 10.7

distingându-se trei zone caracteristice:
pentru (imin), . Ea
nitului (Y).
, rata dobânzii
.
c ,
ionalitate între L2 , iar cererea
o rela ionalitate
între L1 .
pentru (imax),

190
 În acest caz,
.

,
deoarece se co

pentru dobânzii (imin)

(imax), .

1).
1
2 scade.
2
între L2 ionalitate.
dezvolta
max).
o rela ionalitate între

cres .
este un echilibru între oferta

n curba IS.
se atinge atunci când
. Acest echilibru este reprezentat prin
curba LM.
este realizat la intersec dintre
curba IS curba LM.

E E)
Perechea de coordonate E (YE, iE)
i pentru care
în echilibru, echilibrul macroeconomic keynesian.
Acest echilibru un echilibru de subocupare (Figura
10.8)

191
 Modelul IS - LM (figura
10.8):

Figura 10.8. LM
*** - Macroeconomie - -
. 187.

În Figura 10.8.,
reprezentat de perechea E (YE, iE) echilibrul simultan pe cele
.
YE, este determinat
. Acesta nu corespunde unui nivel de activitate care
od.
.

Limitele modelului IS - LM
, investiga iile microeconomice
asupra consumului i investi elegere a pantei
curbei IS.
Milton Friedman
a - teorie
teoria venitului permanent.
Franco Modigliani a demonstrat, prin teoria ciclului de via
vârsta

important asupra consumului.

192
 DEZECHILIBRU

11.1.

*
* *

inflatio sau inflare

ie a

dinamicii economico-

193
 -
32
.
-
-
raport cu nevoia de bani în economie.

nivelului de trai al

etizare a

monetare.

d) deflatorul PIB.

indicele Laspeyres, indicele Paasche

Indicele Laspeyres
-

Indicele Paasche i

32
- Editura Mirton,

194
Indicele Fischer

Deflatorul PIB
serviciilor i

Deflatorul PIB = (PIBn/PIBr)*100

Unde: PIBn=PIB nominal

PIBr = PIB real

.
pentru un

IP= ( P1/P0)* 100

unde:
P1 =
P0 =
IP = r

Manifestarea infla

banilor.

195
 IPCB = (IM/IP)*100
unde:
IM = indicele masei monetare
IP = r
IPCB =

ec -

rat

Ri = IP (%) 100%

unde: Ri P

11.2. Mecanisme, forme ale infla

favorizante, precum:
-
-
-
-
M
mecanisme ale:
-
-
au ca punct de pornire un dezechilibru
olumul masei

196
Factorul d

-un
timp cât mai s

zelor generatoare. La un moment

dat cauzele care au generat-

criterii:
1.

2. Din punct de vedere al originii cauzelor

uget.
3. D

4.

197
 In

prin credite excesive pen

economiei de a satisface simultan aceste cereri. Concret, totalul veniturilor

e. Acest dezechilibru

factor

expansiunii creditului pentru consum

modului de acoperire a acestuia, fie prin împrumuturi externe sau interne, care

ice. Astfel,

banilor sau revalorizarea presupune revenirea monedei

mai mare, dintr-un an prosper.
198
 -

într- .

cu dinamica indicatorilor macroeconomici de rezultate (prod

Într-

previziuni.

punctual de vedere

Amplificar

, atunci când agen

199
 -
Transmiterea

11.3. Curba Phillips

care va primi denumirea de curba Phillips. Ea

Curba Phillips

) se

).

Rata

salariilor
nominale
(W)

0 5,5 % Rata

(U)

Figura 11.1.-

ipoteze:

200
 t = f(U)t
unde: t iar U = rata

Curba Phillips Paul Samuelson Robert

Solow (1960), ca o .
curbei Philips a presupus adoptarea de noi ipoteze astfel33:

productivitatea muncii.

11.2.

nivelului de 5% (de exemplu 7% vezi în figura

0-Un (U2 de exemplu),

nga lui U0 (U1

0 corespunde ratei de

Acest fenomen este denumit: NAIRU (nou accelerating

inflation rate of unemployment).

33
- Editura Mirton,

201
 NAIRU
2%

7%
5%
NAWRU
0 U1 U0 U2

Figura 11.2.b - -
0 U1 U 0 U2

Figura 11.2.a - Salariile nominale -

Figura 11.2. - Curba Phillips

Pentru a conferi utilitate curbei Phillips, M. Friedman a înlocuit salariul

conduce la curbe Phillips pe

202
deoarece i

Curba Phillips
Rata pe termen lung

Curba Phillips
pe termen scurt

0 NAIRU Rata
ajului

Figura 11.3. -

Din figura 11.3. (pe

11.4.
relative, de mentinere a preturilor în limite rezonabile, pornesc de la premiza

puternice pentru a combate efectiv inflatia

203
 i

de red

se disting: m

, ca o

rile clasice de reducere a cererii pe baza

monetare (guvernele cresc

gradul de fiscalitate); reducerea cheltuielilor bugetare; limitarea creditelor de

erea

ofertei

urilor; corelarea salariilor cu productivitatea muncii.

ului putem distinge: politici de

204
controlul factorilor responsabili.

de consum, de

titularilor de venituri fixe,

de cr
creditori

creditor.
se resimt de debitori deoarece

lidarea economiei reale, printr-

.

205
206
 12.

12.1.

12.4. Bursa de valori

*
* *

12.1.

oare de fonduri. Ea în
34
.

parte.
-lea, ea s-
În

utilizându-
34
- 5, p.
137

207
financ

financiare sunt specializate în

e criterii:
a)
financiare,
b) :
instrumentelor derivate etc.
c) :

d) î
la termen.
e)

nou emise , ceea ce permite transformarea economiilor în resurse pe termen

ec
devenind astfel investitori.
curs. El este egal

208
 r,

a. :

Ac

b.
interleader.

organizate.

de economii în calitate de -

Formarea cursului titlurilor financiare

1. -

în mom

2.

titluri, curs) dar executarea propriu-

- vân

209
 a la baisse ).
- care, de regu

a la hausse).

Titlurile financiare de valoare sunt înscrisuri, emise în baza unor legi,

care dau posesorilor lor dreptul de a încasa anula, un venit variabil sau fix.

rilor de valoare în ansamblul patrimoniului.

financiare

este un titl

ve. Posesorul de

dividend. Valoarea dividendelor este direct

Ca document,
identificare: numele firmei emitent; data

autorizate din partea firmei emitente; elemente de securitate, care au rolul de a

împiedica falsificarea documentului.
Majoritatea

te
administrative publice locale.

210
împrumut pe termen mediu sau lung, emitentul obligându- -l ramburseze
într-un timp determin
-
financiare.
obligatar. El are
eptul de a primi un venit fix. Dea
aceea, .

identificare: numele emitentului;

din valoarea nomin

speciale cu rol de a împiedica falsificarea (elemente de securitate).

mportante pentru comunitate35.

(imobiliare, terenuri etc). Aceste împrumuturi sunt garantate chiar cu

oferta de tiluri financiare

Cererea

deficitului bugetar, ele prezentându-

stat, care fac a

35
Cerna S. -
pe http://oeconomica.org.ro/files/pdf/14.pdf, p. 54, accesat 27 ianuarie 2015
211
momentul constituirii, cât -
- -

re.

oferta de fonduri pe termen lung, ea provine din

ânditorilor de venituri
.

banii necesari

creditele bancare. Ea poate reprezenta un mijloc de a dobândi capitalul necesar

spun de astfel de economii - persoane fizice sau

juridice - -
-

individuali, respectiv

titlurilor fi

(engl. investment companies sau investment trusts

real
-
Intermediarii financiari se definesc
212
prin faptul
(economisitorii), creîndu-

depozite (îndatorându- -

. Cu alte cuvinte, intermediarii financiari nu revând activele

noi active

ediar.

,
re un intermediar

acestora în calitate de capital.

Principalele categorii de intermediari fin

comerciale inesc, pe

sp fond mutual este format prin

lor tit

12.4. Bursa de valori

bourse,, care

lei mai importante

Cea mai Ea

213
fiind supravegh
valori îl constituie drepturile de proprietate asupra valorilor mobiliare.

- ,

ual a reprezentat un proces

lu crash-ul

mult sau m

Bruxelles). Un alt fenomen interesant a fost crearea

EASDAQ are ca

ologie etc). Este vorba de companii care

include fonduri cu capital de risc strain.

Bursa este p (

bursele de valori sunt locuri unde

- ac
bursele de valori se pot realiza

214
 -
(model perfect

seriozitatea);

e acela de

ormate în

de capital.
Dupa ce

semenea, bursa este

.

economiei: fondurile financiare sunt orientate spre domeniile rentabile sau de

perspecti
-un
sector pe care-
, care sunt tot mai frecvente.

-o societate de intermediere, prin

sau toate
- , au loc

-
mobiliare cotate.
lurilor

215
companiei res

, adunand toate valorile de

deosebit de exact
ansamblu a unei economii

Listarea unei firme la aduce avantaje, cum ar fi: notorietate,

mobilizare

- realizand venituri din

- in acest caz
- -
Bursa de valori are rolul de a asigura moblitatea capitalurilor. Ea
într-un termen scurt, a capitalului real în

titlurile care au adus posesorilor lor venituri (dividende) mari sunt cerute de

al st Bursa are un rol important în economie

-
în numerar;

Cele mai cunoscute burse

216
mic decât cursul de vânzare.Cel mai edificator indice, determinat de bursele de
valori, este indicele Dow-

pr
cotate la bursa din Wall Street, indicele Dow-

unor crize
economice puternice.

*
* *

217
218
 PARTEA IV

POLITICI MACROECONOMICE.
MACROEC

219
220
 13. POLITICI

INSTRUMENTE SPECIFCE

13.1.
13.2.
13.3.

*
* *

13.1. St
-au
extins, s- -a lungul timpului.
, reprezentate de: statul central, organele locale
ale puterii de

36
r de-a dreptul nou statul
dintotdeauna -
37

36
Schifko P. - Language Économique, Service, Viena, 1989, p. 377 412
37
Braudel F. (traducere de Adrian Riza) - Jocurile schimbului, vol. II, Editura Meridiane,

221
 Statul
persoanele j

echilibru.
În Secolul Luminilor s- statul contemporan, atunci când s-a
trecut la ceze
-

stat gerant stat -

statul feudal absolutist stat
jandarm
Treptat, s-a ajuns la ideea de stat -
capacitatea de a rezolva tot ceea ce este de rezolvat în limitele gran
ideea statului -

Deci, ca stat democrat de drept

ec -a implicat în mod direct -
proprietar, achizitor etc. -
-marfare.
Într- - are -
-
teritorial-

S- rolului economic al statului în

exagerare a rolului economic al statului.

- în care
statul democratic a îndeplinit un rol fundamental, atât în realizarea

-au înregistrat -
.

macrostabilizarea econo

222
economice ale statului

-a lungul timpului, asemenea

mize majore ale politicii macroeconomice.

Dezbaterile privind au fost impulsionate de

38
.
Astfel, elaborarea unei politici macroeconomice are drept punct de
plecare interese ale unei . Acestea sunt
, în

Nicholas Kaldor, un economist care

39
, reprezentând un obiectiv
multiplu al politicii economice, prin:

, se
pot observa , cum sunt: de dezvoltare
.; politici
te; politici sociale etc.
statul dispune de
numeroase instrumente care se înscriu într-
Richard A.
Musgrave printr-o tipologie a rolului economic al statului40:
1) :
colective

38
Cerna S. -
39
Kaldor N. - Essays on Economic Policy in Two Volumes, Duckworth Overlook Publishing
House, Londra, 1964.
40
Buchanan J. M., Musgrave R. A. - Public Finance and Public Choice: Two Contrasting
Visions of the State, MIT Press: Cambridge, Massachusetts, 1999.
223
 2) :

3) a de stabilizare:

economice.
Statul un important rol în economie
-

statul regulator

În vederea atingerii anumitor

instrumente. În acest
sens, economistul olandez Jan Tinbergen a stabilit o lege41 conform

În materie de , se
doi mari piloni:

regularizare a fluxurilor monetare;

-

13.2.
monetare, în general ale na
masei monetare.

onetare orientate spre îndeplinirea unor

42
.

41
Tinbergen J. - Economic policy: Principles and Design, North-Holland Publishing Company,
Amsterdam, 1978
42
Cerna S. -
224
 Spre deosebire de , care
democratice Parlament,
, în mare parte, controlu .

euro Sistemului European

tare
Obiectivele politicii monetare sunt definite printr-o serie de
.

credit.
Aceste
Centrale

Vom caracteriza , distingând

: , prin reglementare;

În ultimii ani,
primea -

impactul politicii monetare, luând

drept punct de reper
intermediul ratei dobânzii.
.
poate, într-
mena va avea

nzii

225
echipamentelor productive.
În continuare, vom analiza, pe scurt, instrumentele clasice de care

în economie:
- manevrarea
-
de open market);
- , etc.

1)
Scontarea

ordin etc.), oferindu-

scont).
Taxa scontului (
factori. În primul rând, taxa scontului depinde de raportul dintre cererea de

. .
Rescontarea Banca
de Emisiune
.
Valoarea acestor titluri
taxei de rescont (legale) duratei
.
Taxa rescontului este rata dobânzii pe care o

Taxele de scont sunt, de

ari decât cele de rescont.
taxa rescontului
taxe de scont mai mari
deoarece
i excesive a lui. principiul conform

lor.

226
 2) -market
-market
Centra .

, ea
itluri

:
titluri se traduce printr-

o vânzare de titluri o reducere a monedei

centrale. . Inconvenientul este
legat de în raport cu
.

3) Rezervele obligatorii

rezerve
lichide neremunerate .
s- .
, întrucât
multiplicatorul creditului.

4) Plafoanele de credit , de
maxime de credit .

5)
Prin ,

227
13.3.
În ansamblul politicilor macroeconomice ale statului

reglementa economia în ansamblul ei etc.

de bugetul de stat.

e a acestora, utilizarea lor pe anumite

nu erau, sau erau

.
În prezent bugetul statului

Bugetul de stat
sunt prev . El este

a politicii sale financiare.

în termeni de
prin intermediul cheltuielilor veniturilor
în termeni de echilibru.

getare
Marile obiective economice ale politicii bugetare sunt:
-
- ocuparea;
-
- echilibrul extern.
obiective sociale de
Aceste obiectiv
complementare sau contradictorii
rolul statului în economie.

- politica cheltuielilor publice

-
228
 efectul politicii bugetare
naturii
a modului în care sunt
.
În acest scop, vom caracteriza pentru început cheltuielile publice
(cheltuielile bugetare), iar, ulterior, natura veniturilor bugetare.

deci, asupra fluxuril .

Cheltuielile publice
Politica cheltuielilor publice
bugetare care cuprinde ansamblul cheltuielil
:
,
guvernamentale.
Cheltuielile publice permit:
-
-
-
- efectuarea de transferuri pentru a ajuta menajele sau pentru a

- rambursarea datoriilor statului.

1) ui:
-
misiunile.

Cu cât rolul
. Aceste cheltuieli
pot genera un efect de antrenare asupra economiei.

2) : obiectiv direct dezvoltarea

un
.
a întreprinderilor care

229
 3) Transferurile guvernamentale: acest
finalitate.
Astfel, în raport cu finalitatea lor
- : acestea sunt
direct alocate menajelor
consumului
- tra : ele sunt
sau pentru a
un efect de
antrenare în anumite sectoare de activitate.

4) Rambursarea datoriei: în perioade anterioare, statul a împrumutat

trezorerie.
El trebuie deci

fie asupra consumului, fie

.

Veniturile bugetare
Veniturile bugetare permit
cheltuielilor publice

structura veniturilor bugetare un indicator al

.
ponderea relativ
bugetare

Impozitele

pentru acoperirea
cheltuielilor publice.
- Impozitele directe sunt acele impozite care se stabilesc în mod
direct asupra venitului sau averii subiectului impozabil, cum ar fi,
de exemplu: impozitul pe salarii, impozitul pe profit etc.
- Impozitele indirecte sunt acele impozite sau taxe care se includ în

230
 în mod indirect ului

vamale, accizele, etc.

nivelul general al .
la bugetul de stat sunt
vizate de .
, ,

ofertei.

ca fiind prea ridicat politi

face parte din categoria efectelor de substituire generate de

efectele-venit43.
publice prin intermediul

cheltuielilor publice
disponibil. Dar efectul care va rezulta de aici va depinde de valorile relative ale

Multiplicatorul de c

modifice. a deficitului bugetar care este

Multiplicatorul fiscal

totalul cheltuielilor.

43
Cerna S. - , Editura Academiei Române
231
 Cu alte cuvinte, perceperea de impozite mai reduse
, stimulând,
astfel, , .
Cel de al doilea mod de cheltuielilor publice este
împrumutul. În acest caz, este vorba despre

de activitate specifice.
-
dobânzii. De exemplu, pentru a atrage economiile, emisiunea de bonuri de
trezorerie
curente
rate ale dobânzii mai ridicate.
, într- , atunci
când ; , atunci când
;
defi , în cazul în care
bugetare realizate.

*
* *

232
 14. INTRODUCERE ÎN

14.1.
14.2. ializarea

14.3. Gradul de deschidere a economiilor

14.4. Calcularea indicatorilor macroeconomici în

14.5.

*
* *

14.1.

-se astfel blocuri comerciale.

233
Ce este globalizarea?
Globalizarea este un concept utlizat pentru a descrie star

.44

Barrie (1995): Globalizarea

e .45

cunoscute la

:46
44
Bari I. - Globalizarea economiei
45
Ibidem, p.31
46
Ibidem, p.36-38
234
 - -lea a fost
lului al XIX-lea a

electro-mecano-chimice, iar secolul XX a fost marcat de

;

internetului. Cu ajutorul internetului, a crescut viteza de transmitere

-au diversificat mijloacele de transmitere a
acestora.
- Hegemonia ideologiei neoliberale s-a impus prin triumful
ideologiei economiei de pi

-a tradus prin

componente ale unui produs sunt fabricate pe diferite continente,

pentru ca apoi

rile

-a redus de la 55% în 1950 la 25% în 2005. S-

.47 Globalizarea permite

dezavantaje

47
Howard-Hassmann Rhoda E. - Globalization, Poverty Reduction and Economic Rights, in
Global-e, A Global Studies Journal , Volume 3, March the 9th 2009
235
 ate genetic
etc.

-a observat un alt fenomen:

de vedere economic. Este vorba aici de fenomenul de integrare.

(conform Concise Oxford English

Dictionary), -un întreg. Din
punct de vedere economic,
d .
sunt48:
- zona de liber schimb;
-
-
-
-
-
-
Zona de liber schimb se caracteri

posibilitatea ocolirii barierelor tarifare ridicate ale unor state.

48
Balassa B. - The Theory of Economic Integration, London, Allew and Unwin, 1961.
236
persoanelor.

prin transferul unor pol

politici comune).

Uniunea Fis

i dem .
În prezent, mai multe sunt cunoscute în lume:
- pe continentul european,
49

- pe continentul american
NAFTA (North America Free Trade Area)50

acord de liber schimb ce presupune eliminarea barie

-
zonale;
- tot pe continentul america, în sud,
51
.
Statele membre sunt Argentina, Brazilia, Paraguaz, Uruguaz,

statele membre, coordonarea politicilor macroeconomie ale statelor

49
europa.eu, accesat 12 februarie 2015
50
www.naftanow.org, accesat 12 februarie 2015
51
www.mercosur.int, accesat 12 februarie 2015
237
 - în Asia,
(Associatin of Southeast Asian Nations)52
membre sunt Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Tailanda,
acestei

;
- pe continentul african
53
1.

încheiat un acord comercial;

54
2. ,

3. ECCAS (Comunitatea econ -

africane)55
4.
Africii)56
5. SADC (Comunitatea de dezvoltare a Africii de sud) 57,
58
6. IGAD (Au ,

7. CEN-SAD (Comunitatea statelor Africane din Sahel)59,

52
www.asean.org, accesat 12 februarie 2015
53
www.africa.platform.org, accesat 12 februarie 2015
54
www.comesa.int, accesat 12 februarie 2015
55
www.uneca.org, accesat 12 februarie 2015
56
www.ecowas.int, accesat 12 februarie 2015
57
www.sadc.int, accesat 12 februarie 2015
58
www.igad.int, accesat 12 februarie 2015
59
www.censad.org, accesat 12 februarie 2015
238
14.2.

fenomenul de globalizare sau de cel de

produce bunuri pe
-ul,

nu produce banane, spre deosebire de Honduras.

automobile

rafinate, m

electrice, subansamble electronice, articole din materiale plastice, produse

transport

e de care are
nevoie?

60
cr .
.

60
Rujan O. - ind rel , Editura ASE,

239
 Conform teoriei avantajului absolut61
tine

David Ricardo
Altfel spus,

ace
, Hecksher (1919 Ohlin
(1933),

. Samuelson
(1948, 1949, 1953, 1971, 1992) a completat aceast -o

Abordarea neo-

Conform modelului dezvoltat de Krugman (1979), monopolul

tehnologic al Nordului este în mod continuu erodat prin transferurile
te în noile

produsului a lui Vernon

-a banalizat, firma inovatoare

61

2011, p.300
240
 rea

.62
v mai dezvoltate din punct de vedere economic în mod

gama produselor pentru import.

.63
-
? -

culatoare sau filme?

productivitatea capitalului).
-un anumit

-un anumit

anterior.

.64

62
Linder S. - An Essay on Trade and Transformation, Wley and Sons, New York, 1961
63
Sandretto R. - Le commerce international, Armand Colin, Paris, 1995
64
Rujan O. - , Editura ASE,

241
14.3. Gradul de deschidere a economiilor

De ce este important acest indicator? Schimburile comerciale

pentru competitivitatea pe termen lung a unei economii. Prin intrarea în

r accesul la

Formula de calcul

economiei etc65.

Tabel 14.1. - Gradul de deschidere a economiei României, în perioada 1995-

2013
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
61% 65% 65% 53% 61% 71% 74% 76% 77% 81%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
76% 77% 72% 74% 67% 77% 85% 85% 85%
Sursa: http://data.worldbank.org/country/romania#cp_gep, accesat 17 decembrie 2014

65
www.oecd-library.org/quantec.co.za/easydata/macroeconomic-subscription, accesat 5
februarie 2015
242
 14.1
gradului de deschidere a economiei în perioada 1995-2013 (conform datelor
oferite de Banca Mondial ).

14.4. Calcularea indicatorilor macroeconomici în

Într-

pe pi .66
Astfel:
(1)

contribuie la formarea cererii agregate, astfel:

C intern + Cextern) + (Iintern + Iextern) + (Gintern + Gextern) (2)

(2)

intern + Iintern + G intern) + (Cextern + Iextern+ Gextern) (3)

Dar:
Cextern + I extern + G extern .

Deci,
intern + Iintern + Gintern + Exporturi (4)

Prin urmare, putem scrie:

(5)

66
, - Macroeconomie, Editura
2003, p.454-455
243
 Ofert (6)

Y + Importuri = C + I + G + Exporturi
Y = C + I + G + Exporturi Importuri
Y = C + I + G + Exportul Net
Y = C + I + G + NX (7)

(NX) este pozitiv

(NX) este nul

valutar.
(NX) este negativ eficit

14.5.

cursurilor de schimb valutar.

cu o

.
.67

67
, I. - Macroeconomie, Editura
2003, p.461
244
unei Dacii Duster este de 11000 euro68
cursului de schimb69. Astfel:
-

49762,9 lei;
- La 12 iunie 2014, Ban

48303,2 lei;
-

48862 lei.

data de 20 februarie 2014, când leul românesc a fost mai slab cotat în raport cu

factori,
70
precum : raportul de schimb, gradul de deschidere, activele externe nete,

.
, de asemenea, procesul de
a or,
promovarea progresului tehnic Rodrik (2008),
Eichengreen (2008), Reinhart Rogoff (2009).

de

.71
sau flexibile.
68
Conform http://www.dacia.ro/modele-si-preturi, accesat 12 februarie, 2015
69
Conform http://www.infovalutar.ro/bnr, accesat 12 februarie 2015
70
Altar M. - Trinomul curs de schimb competitivitate ,
file:///C:/Users/Mihai/Downloads/R20100415Altar%20(1).pdf, accesat 2 februarie 2015;
71
, - Macroeconomie, Editura
2003, p. 462
245
 - În cazul unui curs de schimb fix,
valoarea monedei lor .
- În cazul unui curs de schimb flexibil

traduce printr-o reajustare a

cursului de schimb72. Astfel, o

*
* *

72
Idem
246
 Bibliografie

1. - ,

2. Badrus Gh. - , 1988;

3. Balassa B. - The Theory of Economic Integration, London, Allew and
Unwin, 1961;
4. Bari I. - Globalizarea economiei
5. . Macroeconomia, Editura

6. . - Macroeconomie, Editura

7. - Macroeconomie, Editura de

8. , Compendiu de
macroeconomie,
9. Braudel F. (traducere de Adrian Riza) - Jocurile schimbului, vol. II,

10. Buchanan J. M., Musgrave R. A. - Public Finance and Public Choice:

Two Contrasting Visions of the State, MIT Press: Cambridge,
Massachusetts, 1999;
11. Burda M, Wiplosz Ch., - ,

12. Cerna S. -
2014;
13. Con o abordare

14. - Editura
;
15. , Miculescu Andra
economie,
16. Ciucur D- C-tin Economie
;
247
17. - Fluctuations économiques: analyses
de théories - Tome 1 et 2, Domat-Montchretiens, Paris, 1954;
18. Dobrescu E. -
;
19. -

20. Dornbusch R., Fischer St., Startz R., - Macroeconomie, Editura

Economic
21. Eichengreen B. - Globalizing Capital: A History of the International
Moneraty System, 2nd Edition, Princeton University Press, 2008;
22. Enache C- - Economie, Editura International

23. Findlay R. L., Kierzowski H. - International Trade and Human Capital. A

General Equilibrium Model, Journal of Political Economy, 1983;
24. Frois G. A. - ura

25. Hardwick Ph., Langmead J., Khan B. -

, 2002;
26. Heckscher E. - The Effects of Foreign Trade on the Distribution of Income,
Ekonomisk Tidskriff, 1919;
27. Howard-Hassmann Rhoda E., - Globalization, Poverty Reduction and
Economic Rights, in Global-e, A Global Studies Journal , Volume 3,
March the 9th 2009;
28. - , Editura
E
29. Mariana -
2000;
30. Kaldor N. - Essays on Economic Policy in Two Volumes, Duckworth
Overlook Publishing House, Londra, 1964;
31. Krugman P. - A Model of Innovation, Technology Transfer and World
Distribution of Income, Journal of Political Ecnomy, 1979;
32. Linder S. - An Essay on Trade and Transformation, Wley and Sons, New
York, 1961;
33. Lipsey R. C., Chrystal K. A., - Principiile economiei

34. Ohlin B. - Interregional and International Trade, 1933;

35. Olimpiu repere de

248
36. Porter M. - The Competitive Advantage of Nations, Harvard Business
Review,1990;
37. Preda M.- Politica So ,

38. Reinhart Carmen M., Rogoff K. S., - The Aftermath of Financial Crisis,
American Economic Review, American Economic Association, vol 99 (2),
2009;
39. Ricardo D. - On The Principles Of Political Economy And Taxation, 1817;
40. Rodrik D.- Second Best Institutions, American Economic Review,
American Economic Association, vol 98 (2), 2008;
41. Rujan O. - ,
;
42. Samuelson P. - International trade and the equalization of factor prices,
Economic Journal, issue 58, 1948;
43. Samuelson P. - International factor-price equalization once again,
Economic Journal, issue 59, 1949;
44. Samuelson P. - Prices of factors and goods in general equilibrium, Review
of Economic Studies issue 21, 1953;
45. Samuelson P. - Ohlin was right, Swedish Journal of Economics issue 73,
1971;
46. Samuelson P. - Factor-price equalization by trade in joint and non-joint
production, Review of International Economics, vol. 1, 1992;
47. Sandretto R. - Le commerce international, Armand Colin, Paris, 1995
48. Schifko P. - Language Économique, Service, Viena, 1989;
49. a II-a
;
50. - Editura Mirton
5;
51. Smith A. , Editura
;
52. -Grigoriu Beatrice - Drept comunitar, Editura C. H.

53. Tinbergen J. - Economic policy: Principles and Design, North-Holland

Publishing Company, Amsterdam, 1978;
54. *** - ;
55. *** - ;
56. *** - Economie -
57. *** - Macroeconomie note de curs, IV-

249
 -line
1. Altar M., - Trinomul curs de schimb competitivitate
file:///C:/Users/Mihai/Downloads/R20100415Altar%20(1).pdf, accesat 2
februarie 2015;
2. Cerna S. -
conse pe http://oeconomica.org.ro/files/pdf/14.pdf, accesat 27
ianuarie 2015
3. -
sistemului bancar modern, http://ec.europa.eu/romania/documents/
coreferat_sorec_paun_cristian.pdf, accesat 27 ianuarie 2015;
4. *** - Strategia Europa 2020, pe http://ec.europa.eu/europe2020/reaching-
the-goals/targets/ index_ro.htm, accesat 11 ianuarie 2015;

Site-uri web
1. europa.eu, accesat 12 februarie 2015;
2. http://www.dacia.ro/modele-si-preturi, accesat 12 februarie, 2015
3. http://data.worldbank.org/country/romania#cp_gep, accesat 17 decembrie
2014;
4. http://www.infovalutar.ro/bnr, accesat 12 februarie 2015
5. www.africa.platform.org, accesat 12 februarie 2015;
6. www.asean.org, accesat 12 februarie 2015;
7. www.censad.org, accesat 12 februarie 2015
8. www.comesa.int, accesat 12 februarie 2015;
9. www.ecowas.int, accesat 12 februarie 2015;
10. www.igad.int, accesat 12 februarie 2015;
11. www.oecd-library.org/quantec.co.za/easydata/macroeconomic-
subscription, accesat 5 februarie 2015
12. www.mercosur.int, accesat 12 februarie 2015;
13. www.naftanow.org, accesat 12 februarie 2015;
14. www.sadc.int, accesat 12 februarie 2015;
15. www.uneca.org, accesat 12 februarie 2015.

250