UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

MANAGEMENT PUBLIC
REFERAT - ORGANIZAREA ȘI
FUNCȚIONAREA AUTORITĂȚILOR
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Student: Jucan Maria

Administraţie publică
Anul I,Grupa II
 CUPRINS

Introducere
1.Consiliul județean și Președintele Consiliului Județean
2. Consiliul Local și Primarul
3. Serviciile publice județene, locale
Concluzii
Bibliografie
 INTRODUCERE

Administraţia publică reprezintă ansamblul activităţii Preşedintelui României,

Guvernului, ale autorităţilor administraţiei autonome centrale şi locale, prin care, în regim de
putere publică se aduc la îndeplinire legile sau în limitele legii se prestează servicii publice.
Prin organizarea legii se înţelege pregătirea, organizarea propriu-zisă şi executarea până la
faptul material concret, precum si emiterea de acte normative cu forţă juridică inferioară, dar
similară legii cum este cazul ordonanţei de Guvern.

Principii generale şi specifice în administraţia publică locală

În activitatea de administraţie publică sunt utilizate atât principii cu caracter general,
aplicabile în toate domeniile de activitate, cât şi principii specifice aplicabile unor anumite
activităţi din acest domeniu.
Câteva dintre principiile generale folosite în ştiinţa administraţiei sunt:
 administraţia publică se află în serviciul omului;
 administraţia publică se subordonează interesului public(general);
 administraţia publică trebuie să se adapteze la mediul în care îşi desfăşoară activitatea;
 cunoaşterea cerinţelor actuale şi prevederea celor viitoare;
 respectarea normelor de drept în înfăptuirea administraţiei publice;
 asigurarea profesionalizării funcţiei publice;
 creşterea eficienţei administraţiei prin îmbunătăţirea continuă a activităţii şi structurii
administrative.
Principiile specifice folosite doar în anumite domenii de activitate sunt:
 organizarea unitară;
 conducerea unitară;
 participarea funcţionarilor la conducerea instituţiilor;
 comunicarea directă între şefi şi subalterni;
 simplificarea activităţii şi structurii administraţiei.
 1. CONSILIUL JUDEȚEAN ȘI PREȘEDINTELE
CONSILIULUI JUDEȚEAN

CONSILIUL JUDEŢEAN:
ORGANIZARE:
Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel
judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării
serviciilor publice de interes judeţean.
Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat.
Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte de prefect, în funcţie de
populaţia judeţului, raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1
ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.

ATRIBUŢII:
Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii:
Organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes judeţean;
Consiliul judeţean:
 alege, din rândul consilierilor judeţeni, doi vicepreşedinţi;
 hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale
de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în
condiţiile legii;
 aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama,
statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate,
precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
 exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor
deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;
 numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
Atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
 aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului,
virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a
exerciţiului bugetar;
 aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea
împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de
valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;
 stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
 adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a
judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi
urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti
interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
 stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativteritoriale
implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de
dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale
componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile
administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;
 aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean,
în limitele şi în condiţiile legii.
Atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
 hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în
condiţiile legii;
 hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a
judeţului, după caz, în condiţiile legii;
 atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
 Atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
 sigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes judeţean privind: educaţia; serviciile sociale pentru protecţia
copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane
sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; cultura; tineretul; sportul; ordinea publică;
situaţiile de urgenţă; protecţia şi refacerea mediului; conservarea, restaurarea şi punerea
în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi
rezervaţiilor naturale; evidenţa persoanelor; podurile şi drumurile publice; serviciile
comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;
alte servicii publice stabilite prin lege;
 sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
 emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
 acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-
teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
Atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori
străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în
comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
 hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte
ţări;
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-
teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi
internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor
interese comune.

PREŞEDINTELE ŞI VICEPREŞEDINŢII CONSILIULUI JUDEŢEAN

Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea
în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor
Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.
Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de
specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din
aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean,
vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.
Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei
publice judeţene.
Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii:
Atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes judeţean;
 întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi
funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi
funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de
interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
 numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din
cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.
Atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;
 conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi
desfăşurarea în bune condiţii a acestora;
 prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de
îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeţean;
 propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor
de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
Atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;
 exercită funcţia de ordonator principal de credite;
 întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le
supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
 urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean
adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
 iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi
şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.
 Atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi
serviciile publice;
 îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de
stare civilă şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe;
 poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin,
asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea
expresă a acestora.
Atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;
 coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean
prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin
intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes
judeţean;
 ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din
domeniile prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);
 ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi
de utilitate publică de interes judeţean prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum şi a
bunurilor din patrimoniul public şi privat al judeţului;
 emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a
consiliului judeţean;
 coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate
publică de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;
 coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a
infrastructurii judeţene.
Alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean: Preşedintele
consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile privind serviciile
publice de interes judeţean.
 2. CONSILIUL LOCAL ȘI PRIMARUL

Consiliul local:

ORGANIZARE:
Consiliul Local este definit ca autoritatea deliberativă de la nivelul localității (comună,
oraș sau municipiu) și numărul membrilor acestuia (consilieri locali) este decis în funcţie de
populaţia localităţii.
Numărul membrilor fiecărui Consiliu Local se stabilește prin ordin al prefectului, în
funcţie de populaţia comunei sau a orașului, raportată de Institutul Naţional de Statistică și Studii
Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care
precedă alegerile.
Consiliile locale se aleg prin vot universal,egal,direct şi liber exprimat.

ATRIBUŢII:
Consiliul Local are iniţiativa și hotărăște, în condiţiile legii, în toate problemele de
interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice,
locale sau centrale.
Atribuţiile principale ale Consiliul Local sunt următoarele:
 Alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabilește, în
limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
 Aprobă statutul comunei sau al orașului, precum și regulamentul de organizare și
funcţionare a consiliului;
 Avizează sau aprobă, dupa caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-
socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului
și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonala
și de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;
 Aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei
bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilește impozite și taxe
locale, precum și taxe speciale, în condiţiile legii;
 Aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal și regulamentul de organizare și funcţionare a aparatului propriu de
specialitate, ale instituţiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de
interes local;
 Administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului;
 Hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a comunei sau orașului, dupa caz, precum și a serviciilor publice de interes local,
în condiţiile legii;
 Hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei
sau orașului, după caz, în condiţiile legii;
 Înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale și servicii publice de interes local;
urmăreste, controlează și analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea
criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcţionare pentru instituţiile
și serviciile publice de interes local; numește și eliberează din funcţie, în condiţiile legii,
conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituţiilor publice
din subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a
numit;
 Hotărăște asupra infiinţării și reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în
numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile
comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăște asupra privatizării acestor societăţi comerciale;
numește și eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie
ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
 Analizează și aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului și
urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea
realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare
împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;
 Stabilește măsurile necesare pentru construirea, intreţinerea și modernizarea drumurilor,
podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes
local;
 Aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările
de investiţii de interes local și asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora;
 Asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale și financiare necesare pentru
buna funcţionare a instituţiilor și serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret
și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecţia civilă, de sub
autoritatea sa; urmărește și controlează activitatea acestora;
 Hotărăște, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea
de stimulente în natura și în bani, precum și de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul
asigurării serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi acordate și
personalului didactic;
 Contribuie la organizarea de activităţi știinţifice, culturale, artistice, sportive și de
agrement;
 Hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor
publici, poliiei, jandarmeriei, pompierilor și a formaţiunilor de protecţie civilă, în
condiţiile legii, și propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;
 Acţionează pentru protecţia și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calităţii
vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a
monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și rezervaţiilor naturale, în condiţiile
legii;
 Contribuie la realizarea măsurilor de protecţie și asistenţă socială; asigură protecţia
drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea
locuinţelor sociale; înfiinţează și asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de
interes local;
 Înfiinţează și organizează târguri, pieţe, oboare, locuri și parcuri de distracţie, baze
sportive și asigură buna funcţionare a acestora;
 Atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe și de obiective de
interes public local;
 Conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de
onoare al comunei sau al orașului;
 Hotărăște, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau
străine, cu organizaţii neguvernamentale și cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării și
realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
hotărăște înfrăţirea comunei sau orașului cu unităţi administrativ-teritoriale similare din
alte ţări;
  Hotărăște, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei
publice locale din ţară sau din străinătate, precum și aderarea la asociaţii naţionale și
internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor
interese comune;
 Sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
 Asigură libertatea comerţului și încurajează libera initiaţivă, în condiţiile legii.

FUNCŢIONAREA:
Pentru a-și face treaba, Consiliul Local își formează comisii de specialitate în funcţie de
principalele domenii de activitate. Din fiecare comisie de specialitate fac parte consilieri locali, în
funcţie de experienţa și cunoștinţele lor. Comisiile își aleg câte un președinte și un secretar.
Aceste comisii primesc de la aparatul tehnic al primăriei proiectele de hotărâri înainte de a
ajunge în plen să fie votate.
Consilierii le dezbat în cadrul comisiei – pot solicita informații suplimentare sau invita
funcționari din primărie pentru a se clarifica cu privire la proiectele de hotărâre, pot avea invitați
dacă apreciază că este necesar. La sfârșit, dau un aviz prin care spun că sunt favorabili sau
nefavorabili proiectului sau că propun amânarea votului pentru proiectul respectiv.
Deciziile luate în ședințele de comisie sunt cele mai importante pentru soartarea
proiectelor locale. În ședințele ordinare și extraordinare, când consilierii își exprimă votul pro sau
contra unui proiect, nu mai pot fi făcute prea multe modificări.
Şedinţele comisiilor de specialitate sunt publice.

ŞEDINŢELE CONSILIULUI LOCAL:

Convocarea Consiliului Local se face în scris cu cel puțin 5 zile înaintea ședinței ordinare
sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședinței extraordinare. Lista proiectelor care urmează să fie
discutate în ședință se numește „ordine de zi” și este stabilită de cel care convoacă ședinţa (în
majoritatea cazurilor de primar). Ordinea de zi conţine proiecte de hotărâri, care deja au fost
discutate de către departamentele tehnice din cadrul Primăriei (care realizează rapoarte) și de
către comisiile de specialitate ale Consiliului Local.
Ședința Consiliului Local este momentul cheie – atunci se ia decizia finală asupra
proiectelor de hotărâre. Consiliul Local se întrunește în ședinţe ordinare (adică obișnuite), lunar,
la convocarea primarului. Pot fi organizate și ședinţe extraordinare – convocate fie de primar, fie
de o treime dintre consilierii locali. Sau în ședințe de îndată, în caz de forță majoră (în caz de
forţă majoră și de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor localităţii).
În general, deciziile se iau cu majoritate simplă (50%+1 din cei prezenți), inclusiv în cazul
aprobării bugetului local sau stabilirii de taxe și impozite. Există însă cazuri când deciziile sunt
luate cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, pentru că sunt decizii
care au impact pe termen lung asupra localității: contractarea de împrumuturi, administrarea
domeniul public și privat, participarea la programe de dezvoltare regională, zonală sau de
cooperarea transfrontalieră, amenajarea teritoriului, organizarea și dezvoltarea urbanistică a
localității, asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice sau organizatii, eliberarea din
funcție sau sancționarea secretarului Consiliului Local. Alte situații pot fi prevazute în
regulamentul de organizare și funcționare.
În timpul ședințelor ordinare, consilierii ridică interpelări, prin care semnalează probleme
și cer exlicații și lămuriri de la primar și viceprimari. De asemenea, pot aduce amendamente prin
care modifică un proiect de act normativ. Înainte să-și exprime votul pentru un proiect, pot purta
discuții pe proiect, argumentând pro sau contra inițiativei.
În cadrul ședințelor, votul este deschis, „la vedere”, excepția realizându-se în cazul acelor
hotărâri cu caracter individual, care privesc anumite persoane. În măsura în care un consilier are
vreun interes patrimonial, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea
inclusiv, consilierul în cauză nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor. În
condițiile în care această reglementare este încălcată, hotărârile sunt nule de drept, putând fi
atacate în contencios administrativ de orice persoană interesată. Dezbaterile din cadrul ședințelor,
argumentele pro și contra, precum și modul în care a votat fiecare consilier se consemnează în
procesul verbal al ședinței, semnat de consilierul care conduce ședința (președinte) și
contrasemnat de secretarul Consiliului Local, aceste două persoane fiind cele care prin semnătura
lor răspund asupra veridicității celor consemnate. Procesele verbale sunt comunicate Prefectului
în termen de 3 zile de la data adoptării pentru verificarea legalității. Ședințele Consiliului Local
sunt publice.

PRIMARUL:
Primarul este cel care pune în practică deciziile pe care le ia Consiliul Local. El este,
așadar, autoritatea executivă. Și primarul este ales, o dată la 4 ani, prin votul direct al cetățenilor.
Așadar, și el este reprezentantul cetățenilor. În plus, deși nu el stabilește ce proiecte se vor face
(Consiliul Local este cel care votează), are dreptul de a avea inițiative (adică să propună și el
proiecte de hotărâri). În practică, majoritatea proiectelor de hotărâri apar la inițiativa primarului
(pentru că el lucrează toată ziua în primărie, are acces la informații – inclusiv tehnice, asigurate
prin specialiștii primăriei, primește propuneri din partea departamentelor din primărie și din
partea cetățenilor/ organizațiilor/ firmelor din localitate care îl caută adesea pe el, nu pe consilierii
locali). De aceea, chiar dacă votul și decizia finală aparține Consiliului Local, mare parte din ceea
ce se face într-o localitate pornește la inițiativa primarului.
Primarul este conducătorul aparatului de specialitate al administrației publice locale.
Altfel spus, primarul este șeful personalului care lucrează într-o primărie.
Așadar, primarul este cel care:
 Asigură îndeplinirea hotărârilor Consiliului Local;
 Conduce serviciile publice locale – salubrizare, alimentare cu apă, iluminat public,
alimentarea cu energie electrică, etc;
 Asigură, la nivelul comunităţii locale, respectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale
ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Președintelui României, a hotărârilor și ordonanţelor Guvernului, precum și a hotărârilor
consiliului judeţean.
Pentru a-și îndeplini atribuţiile, primarul propune Consiliului Local proiecte de hotărâri. Pe
anumite domenii, mai restrânse, și primarul ia propriile decizii – acestea se numesc „dispoziții”.
Primarul poate delega o parte dintre atribuţiile sale Viceprimarului sau Viceprimarilor. Acesta
sau aceștia sunt aleși din rândul consilierilor locali, de către Consiliul Local. Viceprimarul sau
Viceprimarii nu își pierd calitatea de consilier, aceștia participând la ședințele consiliului și
exprimându-și votul ca orice alt consilier.
Viceprimarul este subordonat primarului și este înlocuitorul de drept al acestuia, la nevoie.
Dincolo de atribuțiile prevăzute prin lege, în spiritul reprezentativității și pentru realizarea
binelul comunitar, primarul trebuie să:
 Manifeste respect față de lege și oameni;
 Fie integru, cu o conduită etică;
 Folosească resursele în mod eficient, economic și în interesul comunității;
 Manifeste responsabilitate electorală;
 Fie un bun organizator al resurselor comunității;
 Aibă capacitatea de aduce fonduri în comunitate;
  Fie un bun manager, cu abilități, cunoștințe și competențe de organizator și coordonator
de echipă;
 Aibă abilități de comunicare atât în ceea ce privește relația cu alegătorii cât și cu
funcționarii aflați în subordinea sa

3. Serviciile publice județene, locale

Comuna, oraşul sau judeţul înfiinţează pentru satisfacerea unor interese generale ale
societăţii anumite servicii publice care vin să apere teritoriul ţării, bunurile şi viaţa persoanelor
fizice şi satisfacerea necesităţilor de instruire, educaţie şi cultură ale populaţiei. Aceste organisme
înfăptuiesc anumite atribuţii ale statului modern. Astfel statul a înfiinţat Serviciul Public de
Legiferare în vederea adoptării normelor generale, alcătuit în România din două camere: Camera
Deputaţilor şi Senatul. Pentru a asigura realizarea atribuţiilor statului în domeniul executării
hotărârilor judecătoreşti, statul a înfiinţat organisme administrative care înfăptuiesc sarcinile
puterii executive; acestea sunt serviciile publice administrative. Unul din scopurile statului este
acela de a satisface interesele generale ale societăţii, fără a urmări obţinerea unui profit şi
suportând din mijloace băneşti proprii anumite cheltuieli.[1]
Astfel putem spune că serviciul public este ca “o activitate desfăşurată de o autoritate
administrativă (organism administrativ) sau agent public (de stat/particular) în vederea
satisfacerii unui interes general.”
Definiţia dată de prof. Paul Negulescu serviciului public îl prezintă ca “un organism
administrativ creat de stat, judeţ sau comună, cu o competenţă şi puteri determinate, cu mijloace
financiare procurate din patrimoniul general al administraţiei publice creatoare, pus la dispoziţia
publicului pentru a satisface în mod regulat şi continuu o nevoie cu caracter general, căreia
iniţiativa privată nu ar putea să-i dea decât o satisfacţie incompletă şi intermitentă”.
Cu alte cuvinte, serviciul public are ca scop satisfacerea unor nevoi generale, proprii
unei anumite colectivităţi, a unei cerinţe sociale evidente, statul stabilind organizarea unei
activităţi necesare îndeplinirii acestui scop (prin servicii, autorităţi, instituţii publice, regii
autonome, agenţi privaţi) şi asigurând mijloacele materiale, financiare şi umane. Implică voinţa
autorităţilor publice care decid care moment şi care modalitate de satisfacere a acestei cerinţe
sociale se va alege.
 Serviciile publice se caracterizează prin aceea că:
 sunt înfiinţate, organizate şi reorganizate prin lege sau pe baza legii de către Parlament,
Guvern, Ministere, Consilii locale şi Judeţene;
 se înfiinţează pentru satisfacerea unor interese speciale ale membrilor societăţii (de
exemplu. MApN şi serviciile sale descentralizate: centrele militare judeţene satisfac
interesul general de apărare a ţării, iar Ministerul Educaţiei Naţionale satisface interesul
general de educaţie); 1
 mijloacele financiare sunt asigurate de la bugetul administraţiei centrale sau de la bugetele
locale;
 activitatea lor se desfăşoară la cerere sau din oficiu (de exemplu, activitatea Poliţiei se
desfăşoară din oficiu dar şi la cererea cetăţenilor);
 activitatea se desfăşoară gratuit (există mici excepţii în care anumite servicii publice
percep taxe: de exemplu pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţie);
 în cadrul lor sunt angajate persoane cu pregătire de specialitate (funcţionari publici);
 funcţionează după un program adus la cunoştinţa publicului;
 pentru realizarea atribuţiilor lor, serviciile publice adoptă sau emit acte normative.
În cadrul serviciilor publice care funcţionează sub forma regiilor autonome de interes
public îndeplinesc atribuţii specifice care se deosebesc prin următoarele caracteristici:
 în timp ce organele administrative publice adoptă sau emit acte administrative sau
desfăşoară o activitate preponderent intelectuală, activitatea regiilor autonome este
preponderent economică. Fondurile materiale ale regiilor autonome provin din activităţi
proprii, serviciile publice efectuate de regiile autonome desfăşurându-se contra cost;
 emiterea sau adoptarea de acte normative este mult mai redusă în cazul regiilor autonome.
Organizarea şi funcţionarea serviciilor publice are la bază o serie de principii:
 principiul continuităţii: presupune permanenţa serviciului public, realizarea acestuia fără
întreruperi;
 principiul adaptabilităţii: se referă la necesitatea adaptării serviciului public la schimbările
şi exigenţele interesului general;
 principiul neutralităţii: serviciul public trebuie să satisfacă interesul general, fără să
favorizeze anumite interese private;

1
Administrația Publică Locală,pgina 25,Editura MIRTON Timișoara,2006
  principiul egalităţii: rezidă în aceea că toate persoanele interesate pot solicita şi beneficia
de satisfacerea unei anumite nevoi, fără să se facă discriminări.
Pe lângă acestea sunt necesare respectarea condiţiilor de fond şi de formă şi aplicarea
unui regim juridic specific serviciilor publice. Se ţine cont de tipologia serviciilor publice:
servicii publice administrative şi servicii publice industriale şi de raporturile juridice născute între
serviciile publice, pe de o parte, şi administraţie, respectiv beneficiarul prestaţiei, de cealaltă
parte.

Clasificarea serviciilor publice:

 după forma de organizare se disting: organe ale administraţiei, instituţii publice şi regii
autonome de interes public;
 după obiectul de activitate sunt: servicii publice pentru păstrarea ordinii publice şi
apărarea ţării, servicii publice fiscale şi financiare, servicii publice pentru învăţământ,
servicii publice pentru asistenţă socială şi igienă, servicii publice pentru artă şi cultură şi
servicii publice pentru activitatea economică.
Servicii publice administrative:
 servicii culturale şi sportive;
 servicii de întreţinere a drumurilor;
 servicii administrative diverse: stare civilă, urbanism, etc;
 servicii pentru probleme de igienă;
 servicii pentru educaţie, şcoli, licee, grădiniţe, creşe.
Servicii publice industriale şi comerciale:
 salubritate, distribuţia apei, canalizare;
 energie, distribuţia electricităţii, distribuţia gazului;
 comunicaţii, transporturi publice interne şi interurbane, etc.
Există trei modalităţi principale de organizare şi gestionare a serviciului public local:
1. Gestiunea directă: (regie) se referă la situaţia în care colectivitatea locală, prin autorităţile
ei reprezentative, asigură ea însăşi serviciul public sau îl transferă unei instituţii publice
strâns legată de autoritatea administrativă locală.
2. Gestiunea delegată: se referă la cazul în care autoritatea administrativă locală
încredinţează gestiunea serviciului unor întreprinderi exterioare, de obicei particulară.
 Gestionarea serviciului public este delegată pe baza unui contract şi este însoţit de un
caiet de sarcini în care sunt bine precizate obligaţiile ce le revin giranţilor acestui serviciu.
3. Gestiunea semi-delegată: este o gestiune mixtă, serviciul fiind exploatat în regie directă,
deşi o parte a prestaţiilor sunt asigurate de către o întreprindere exterioară.

CONCLUZII

Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, conform reglementărilor stabilite de Constituţia României revizuită şi
republicată şi de Legea nr. 215/2001 privind alegerile locale, republicată în Legea nr.67/2004,
modificată şi completată.
Potrivit Constituţiei, funcţiile şi demnităţile publice, civile şi militare pot fi ocupate, în
condiţiile legii de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul
roman garantează egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei pentru ocuparea acestor funcţii şi
demnităţi.
Tot în Constituţia revizuită se stipulează că în condiţiile aderării României la Uniunea
Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a
fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza
scrutinului de listă, iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot
exprimat pe baza scrutinului uninominal.
 BIBLIOGRAFIE

1.Codul administrativ
2.Petronela Scutariu,”Management Public”,Suceava,2019
2. Dr. Dana Apostol Tofan, “ST. DE DREPT ROMÂNESC, BUCUREŞTI”, ianuarie–iunie 2008
3.”Administraţia publică locală”,Editura MIRTON Timişoara,2006