Lumea interbelică: o lume în schimbare

Organizarea orașelor și lumea rurală

După Primul Război Mondial, creșterea economică și, în special, dezvoltarea sectorului
industrial şi al serviciilor specifice celei de-a doua revoluții industriale au generat o creştere
explozivă a populaţiei orașelor, însoțită de elemente de sistematizare urbană.
Arhitectura orașelor s-a schimbat, accentul fiind pus pe utilitate și funcționalitate. Sub
acest aspect, cel mai reprezentativ curent artistic a fost cel desemnat cu numele de
Bauhaus, o școală de arhitectură şi arte plastice, întemeiată în 1919, la Weimar (Germania).
Folosind cu predilecție betonul armat, oțelul și sticla, s-au construit locuințe mai mari, clădiri
industriale, bănci, magazine, hoteluri, teatre și cinematografe, stadioane. Străzile largi, gările,
teatrele, parcurile, fântânile și piețele au sporit utilitatea și frumusețea așezărilor urbane.
Structura societății a cunoscut și ea importante schimbări.

• Clasa muncitoare a devenit tot mai numeroasă, cunoscând, prin introducerea standardizării și
a benzii rulante, o mai bună organizare a muncii. Creșterea constantă a veniturilor sale și
adoptarea unei legislații a muncii favorabile au avut drept consecință îmbunătăţirea condiţiilor
de trai și de muncă.
• Bancherii și marii industriași reprezentau motorul dezvoltării economice şi sociale și aveau un
rol împortant în viața politică. Paralel, s-a afirmat clasa de mijloc, constituită din mici
întreprinzători, comercianți și liber-profesioniști (avocați, medici, jurnaliști, funcționari). Animată
de aceleași valori, precum respectul față de proprietate, educație și reușită socială, rolul său
economic și politic a devenit tot mai important.
• Ţărănimea, deși a prosperat, nu şi-a modificat semnificativ modul de viaţă, progresul
fiind lent în lumea rurală. Acesta era legat de aplicarea descoperirilor științifice și progresului
tehnologic din agricultură (mașini și utilaje, cunoștințe de agronomie și zootehnie, îngrășaminte
chimice, etc). și conectarea lumii rurale la rețeaua căilor de transport și comunicație.

Invenţiile şi viaţa casnică

Pătrunderea tehnicii moderne în viaţa cotidiană, prin produse precum mașina de cusut,
bicicleta, frigiderul, masele plastice, fibrele sintetice, a produs mari schimbări, făcând-o
mai ușoară. Apa curentă , gazele și electricitatea au sporit confortul și igiena caselor de
locuit, iar transportul public s-a îmbunătățit prin apariția tramvaielor și a troleibuzelor. Cea
mai spectaculoasă evoluție a avut-o în epocă automobilul. Mai ieftin și devenit foarte popular
din necesitate, automobilul a reprezentat în același timp și un simbol al reușitei sociale.
Diversitatea și abundența produselor au impulsionat comerțul, generând apariția lanțurilor
de magazine. S-a extins folosirea telefonului şi a radioului, iar în televiziune s-au făcut primii
pași, prin inventarea tehnicii de proiectare.

Sănătatea oamenilor
Progresul științific a dus la ameliorarea stării de sănătate, progresele în diagnosticare și lupta
împotriva bolilor, permițând oamenilor să aibă o viață mai lungă și mai sănătoasă. Progresul
tehnologic a avut drept consecință reducerea timpului de muncă în favoarea timpului liber.

Divertismentul și timpul liber

Reducerea zilei de muncă și plata concediului au produs o explozie a bucuriei de a trăi,
contribuind astfel la dezvoltarea manifestărilor sportive de masă (curse de ciclism,
meciuri de box sau fotbal), a teatrului de revistă, la apariția unor noi genuri muzicale, precum
jazzul și dezvoltarea turismului. Cinematograful a devenit o atracție pentru toate categoriile
sociale. Mut până în 1927, filmul reflecta nevoia oamenilor de a evada din viața cotidiană, de
a se bucura și de a-și construi vise. Un succes foarte mare l-au avut filmele de comedie (cu
actori precum Charlie Chaplin), de aventuri (filmul Tarzan), de desene animate etc.

Cultura și mișcarea femeilor

Accesul tot mai larg la educație a contribuit la ridicarea nivelului de instrucție al oamenilor,
iar ziarele, revistele şi cărţile tipărite în tiraje mari au determinat la formarea unei culturi de
masă, adică acea cultură destinată și accesibilă maselor de oameni. Artele, mai ales literatura,
au cunoscut înnoiri semnificative. S-a accentuat gustul pentru literatură și fenomenul artistic,
creația în aceste domenii diversificându-se și adresându-se unui public tot mai larg. Au apărut
noi forme de exprimare literară și artistică, curente ca dadaismul și cubismul.
În perioada interbelică, femeile au continuat emanciparea începută încă din secolul trecut.
Legislația adoptată a deschis accesul femeilor la viața politică, prin adoptarea dreptului
la vot (în țări precum: Regatul Unit, Germania, Olanda şi SUA), la educația înaltă și la toată
gama de profesii.
Emanciparea femeilor a fost și de natură socială, psihologică şi vestimentară, anii 1923 – 1924
lansând moda femeii-flapper, o generație de femei active, moderne.