CULTURA TIMPULUI LIBER

 Timpul fă ră de obligaţii, respectiv cel pe

care singuri ni-l creă m;
 sport şi agrement;
 socializare;
 că lă torii;
 distracţie;
 citit, muzică , film;
 informare, medii;
 creaţii amatoriceşti, activism şi
voluntarism;
 instruire neformală ...
DEFINIŢIE
 a) regenerarea-refacerea forţelor fizice şi spirituale
epuizate în timpul îndeplinirii obligaţiilor
profesionale, familiale şi sociale.

 b) compensarea –exercitarea insuficientă a

capacită ţilor în timpul activită ţilor profesionale

 c) dezvoltarea - o funcţie ideativă care are rolul de a

da individului o anumită orientare în domeniul
ideilor
 pe de o parte, participarea la viaţa socială riscă să
disperseze pe fiecare membru al familiei în diferite alte
grupări înlăuntrul cărora este petrecut timpul liber, în
detrimentul participării familiale;
 pe de alta, fără această participare socială, familia şi
membrii ei ar putea fi izolaţi de chiar viaţa socială.
 Se ridică problema echilibrului dintre obligaţii şi timp
liber, dintre timpul liber al indivizilor petrecut cu familia
şi cel în afara ei şi, dintre cele trei funcţii majore ale
timpului liber.
 PROCESUL DECULTURALIZĂRII
 prin satisfacerea gusturilor maselor largi,
 este una dintre problemele aspectului elitist al
culturii.
 nu se utilizează în mă sură suficientă marele
potenţial al patrimoniului cultural, în special
bogă ţia impactelor şi tradiţiilor naţionale foarte
variate.
 Entită ţile însă rcinate cu manifestă rile
tradiţionale nu schimbă deloc concepţia şi
creativitate acestora, ceea ce deseori ridică
problema sensului organiză rii în continuare a
acestor manifestă ri.
 prin conţinutul mass-media, funcţia de
informare este desconsiderată în profitul
funcţiei de divertisment;
 când se pune accentul pe dezvoltarea
personalităţii , ea permite adoptarea unor
atitudini active în procesul folosirii diferitelor
surse de informare (presă, film, radio,
televiziune).
 TIMPUL LIBER LEAGA CULTURILE,
NATIONALITATILE, OAMENII DE VARSTE
DIFERITE

• este un element al culturii si economiei..

• cele mai noi tendinte şi cele mai inovatoare
propuneri de petrecere a timpului liber,
• o platforma de schimb de pareri pe tema
influentei acestui fenomen asupra vietii
oamenilor si a intregilor societati,
• influenta asupra economiei, culturii si
mediului inconjurator.
 TEMA EXPO 1988 DE LA BRISBANE,
AUSTRALIA, A FOST "TIMPUL LIBER IN EPOCA
TEHNOLOGIEI".
 de atunci şi pâ nă astă zi au avut loc o serie de procese
care impun o nouă abordare a noţiunii de timp liber:
 căderea comunismului,

 micşorarea cantităţii de timp liber de care dispune

individul,
 revoluţia din comunicatii ,

 pericolele din ce in ce mai mari şi mai globale pentru

mediul inconjurator.
 o noua perspectivă , una globală , in care cultura,
timpul liber si economia formeaza un tot inseparabil.
 TIMPUL LIBER SI SOCIETATEA
 -Schimbarile care au loc in structura societatilor contemporane,
in domeniul economiei si al modalitatilor de organizare a muncii
fac sa se puna din nou intrebarea referitoare la natura
legaturilor dintre munca, timpul liber si calitatea vietii.
 Pe de o parte, avem astazi mai putin timp liber decat oricand, iar
pe de alta parte, mai mult ca oricand posibilitati de a il petrece.
 Timpul liber nu inseamna a fi pasiv - este timpul in care ne
exprimam, legam relatii cu prietenii si familia, putem sa
contactam nu numai oameni din alte cercuri de cultura,
 insa putem, de asemenea, sa depunem eforturi pentru realizarea
unor scopuri foarte importante pentru intreaga lume. Timpul
liber devine o platforma de miscari sociale care joaca un rol
foarte important in dezvoltarea democratiei, integrarii sociale si
a tolerantei. Dezvoltarea unor asemenea miscari, precum "Slow
Living", ne face sa constientizam nevoia de a ne gandi la modul
in care petrecem timpul nostru, in special timpul liber.
 TOATE GRUPELE DE VÂRSTĂ
a. Tineret
- in mainile lui se afla destinul lumii.
 Astazi din ce in ce mai des, la intrebarea "cine
sunt?", "cine doresc sa fiu?", el raspunde prin
felul sau activ din timpul liber.
 Mai mult decat oricand are nevoie de
intelegerea noastra, de simpatie si calauzire.
 Problema este atragerea si pregatirea unei
oferte atragatoare pentru tineretul din
intreaga lume, inclusiv pentru cele mai sarace
colturi ale lumii.
 TOATE GRUPELE DE VÂRSTĂ
a. Maturii
 grupul care ia parte la goana dupa bani, care
dispune de o cantitate din ce in ce mai mica de
timp liber.
 Este grupul care are nevoie de o reflectie
adanca asupra modului de petrecere a
timpului liber si a relatiilor dintre timpul liber
şi muncă
 TOATE GRUPELE DE VÂRSTĂ
c. Seniorii
 Oamenii in varsta - cresterea lungimii vietii
face ca in tarile dezvoltate oamenii care au
incheiat o cariera profesionala sa se angajeze
in multe actiuni in cadrul timpului liber pe
care il au.
 In tarile in curs de dezvoltare ei sunt sursa
intelepciunii si pastratorii traditiilor.
 TIMPUL LIBER SI ECONOMIA

 Cultura timpului liber - o ramura cheie a economiei de astazi,

poate chiar cea mai importanta ramura a economiei de maine.
 Analistii evalueaza ca in jurul anului 2010 industria de
divertisment si media in lume vor valora 1,8 miliarde de dolari.
Pentru calatorii si turism in 2016 oamenii vor cheltui deja peste
12 miliarde, iar patru ani mai tarziu valoarea economiei creative
(bazate pe idei, imagini, media si informatii) va atinge 6 miliarde
de dolari.
 Economia timpului liber ofera sanse pentru tarile in curs de
dezvoltare care dispun de resurse pretioase, precum mediu
inconjurator, bucatarie originala etc. Cresterea importantei
acestor resurse ne va obliga poate sa regandim impartirea in tari
bogate si tari sarace.
 In tarile foarte dezvoltate este vizibilă trecerea de la industrie la
economia impresiilor: aportul corporatiilor precum: Google,
Apple, Microsoft, Nike, Adidas sau Sony.
 TIMPUL LIBER SI MEDIUL ÎNCONJURATOR
 necesitatea pastrarii patrimoniului cultural si natural,
deoarece acestea sunt resursele pe care se bazeaza
economia impresiilor.
Acest lucru inseamnă
 necesitatea grijii fata de resursele naturale,

 cautarea de forme de transport alternative,

nedaunatoare,
 moduri de petrecere a timpului liber care sa nu fie
periculoase pentru mediul inconjurator si sa permita
mentinerea bogatiei culturii, mai ales in tarile in curs
de dezvoltare.
 Folosirea culturii si a educatiei in
timpul liber
 o mare problema a lumii moderne.
 o provocare culturala si economica, legata de
 noile forme de participare la cultura,
 industria culturii,
 ceea ce oamenii tineri aduc cu ei in viata dinamica
a oraselor si regiunilor.
 Timpul liber:
o categorie culturala si economica.
 Secolul XXI va fi un secol in care dinamica economica
va fi legata intr-o imensa masura de ceea ce Ryszard
Kapuściń ski a numit "inventia capitalului uman".
 un rol mai important al serviciilor, printre care tipuri
noi de servicii turistico-culturalo-mediatice.
 Micsorarea timpului de lucru face ca societatile
contemporane sa aiba din ce in ce mai mult timp care
trebuie folosit.
 Va creste, asadar, rolul industriilor culturale, precum
industria filmului, multimedia sau a turismului, care
sunt o propunere necunoscuta pana acum de
petrecere a timpului liber.