Evaluarea suferintei cognitive și emoționala pentru cadrele didactice universitare

Lucica Emilia Coúa *

University „Petru Maior”, Teacher Training Department, Târgu Mures, Nicolae Iorga Avenue, Nr.1., Postcode 540088, Romania

Abstract

Acest studiu își propune să identifice incidența suferințelor emoționale pentru învățătorii
de nivel educațional de bază și să determine nivelul în care primejdia emoțională ridicată este
asociată cu anumite cogniții iraționale și o gândire automată înaltă. Constatând studiul
cuprinzător efectuat pe un eșantion de 834 cadre didactice, am identificat corelații pozitive
puternice între nivelul ridicat de stres și iraționalitatea ridicată și gândirea automată înaltă.
Rezultatele studiului ar putea constitui baza pentru implementarea unor programe eficiente de
gestionare a suferintei capabile să intervină în procesele de evaluare cognitivă și anume
intervenția prin emoție rațională și educație comportamentală.

Cuvinte cheie: gândire irațională; gândirea automată; stres emotional; profesori; evaluare
cognitivă;

1. Introducere

În pofida abordărilor teoretice și practice ale specialiștilor din diferite domenii, care acum
oferă probabil mai mult ca niciodată posibilitatea și necesitatea unor noi deschideri analitice și
experimentale care conduc spre o gestionare mai strictă și mai eficientă a stresului. Printre
domeniile cele mai afectate de stres, studiile arată că predarea se află în partea de sus a listei.
Teza lui Lazăr publicată ("Stresul psihologic și procesul de copiere", 1966) este etapa care
conduce spre direcționarea cercetării din câmpul de stres într-o altă direcție decât înainte,
contribuind astfel la nașterea de noi paradigme de cercetare, paradigme care stau la baza oferă
o perspectivă elaborată și complexă asupra stresului, precum și teoria stresului tranzacțional.
Din această perspectivă, stresul este definit ca "o relație de interacțiune particulară între o
persoană și mediul în care este important să se evalueze cerințele mediului care depășesc
resursele personale de adaptare și amenință bunăstarea unei persoane; acest proces activează
mecanismele de copiere și răspunsurile de tip feed-back la un nivel afectiv-fiziologic, cognitiv
și comportamental.( Lazarus cit. by Baban, 1998). Această nouă perspectivă asupra stresului aduce
o serie de noi concepte, cum ar fi "amenințarea". "Tranzacție", "evaluare", "copiere". O
analiză a literaturii de specialitate ne permite să recunoaștem că o mare parte a cercetării de
stres din acest punct de vedere se bazează pe evaluare și abordare. În cazul în care stimulantul
este evaluat ca o amenințare, sunt activate procesele de eliminare sau de reducere a acestuia,
cunoscut sub numele de ajustare sau copiere.
Înțelegerea mediatorilor psihologici ai stresului este facilitată de analizarea teoriei de
evaluare sau a stresului tranzacțional pornind de la arhitectura psihicului uman așa cum a
prezentat David (2006). Așa cum ne-a amintit Lazarus și Folkman (1987), evaluările
individului în cauză, evenimentul este foarte important. Evaluarea primară, conform acestor
autori, reprezintă evaluarea amenințării reprezentate de eveniment. Sistemele cognitive
intervin în realizarea realității acestei evaluări primare. Prin urmare, gândirea automată,
iraționalitatea gândirii și acceptarea necondiționată, toleranța de frustrare joacă un rol de
mediere în primejdie emoțională.
 Deși în ultimele două decenii stresul a emoțional a fost studiat în funcție de teoria
comportamentului emoțional rațional și a fost prezentat rolul mediatorilor cum ar fi
iraționalitatea, numite variabile de personalitate, cum ar fi nevroza, locul de control,
încrederea în sine, problema mediatorilor psihologici ai suferințelor emoționale pentru că
profesorii rămân parțial nesoluționați și, prin urmare, elaborarea unor programe de gestionare
a dificultăților este, de asemenea, dificilă. Bermejo-Toro úi Prieto Ursua (2006), subliniind
legătura dintre epuizarea emoțională cognitivă, somatică, depresia și într-o stare de angoasă
inferioară.
Studiul în cauză vizează abordarea problemei stresului emoțional al cadrelor didactice de
la nivelul învățământului de bază și, mai precis, identificarea unor mediatori importanți care
apar în legătura dintre factorii de stres, stresul și interacțiunea dintre aceștia, sperând să ofere
o alternativă pentru o gestionare mai eficientă a stresului pentru profesori.
Ipotezele studiului au fost sugerate de numeroasele concluzii ale studiului literaturii de
specialitate și ale experienței personale obținute prin evaluarea psihologică anuală a cadrelor
didactice:
Ipoteze 1. Nivelul de suferință emoțională este intensificat la peste 10% din cadrele didactice
de nivel educațional de bază
Ipotezele 2. Nivelul ridicat de stres corelează pozitiv cu sexul feminin și vechimea în
domeniu;
Ipotezele 3. Nivelul ridicat al stresului se corelează pozitiv cu prezența gândirii iraționale;

2. Metoda

2.1. Participanți

În cadrul angajamentelor actuale, un număr de 834 de cadre didactice au fost selectae la

vârstele de 22 și 55 de ani. Gama este următoarea: 41% sub 35, 36% între 36 și 45, 24% peste
46 (vârsta medie fiind de 35,6 ani) . Profesorii care au participat la studiu au fost împărțiți în
cinci categorii, pe baza vechimii.

Din perspectiva de gen în cadrul numărului total de participanți, 186 de persoane au fost
bărbați (22,3%) și 648 femei (77,7%). Cercetarea a avut loc în perioada aprilie - septembrie
2010, în școlile din Mureș, Harghita și Covasna. Metoda de eșantionare a fost ne-aleatoare,
pseudo-aleatoare sau convenabilă, utilizatorii disponibili fiind disponibili. Această situație a
fost creată din punct de vedere practic. Participanților li sa cerut să răspundă în scris.

2.2. Instrumente

În vederea validării ipotezelor și a atingerii obiectivelor am aplicat mai multe

instrumente:
-Profilul suferintei emoționale - PED. Consistența internă a scalelor PDE a variat de la .75
la.94, iar fiabilitatea a variat de la .75 la .81 (Opris & Macavei, 2007).
-Gândirea automată - Versiunea scurtă a chestionarului automat al gândurilor (ATQ; Hollon
& Kendall, 1980);
-Convingerile raționale și iraționale - Scala II (ABS II). Versiunea română ABS are o
consistență internă variind de la .60 și .87 (Macavei, 2002).

2.3. Procedură
 Studiul a avut loc în perioada aprilie - septembrie 2010. Analiza statistică a fost realizată
cu ajutorul programului SPSS 17, utilizând analiza statistică descriptivă - analiza procentuală
a frecvenței, corelația, histogramele și regresia logistică multi-nominativă.

3. Rezultate

Pentru a verifica ipoteza, am prelucrat datele obținute prin aplicarea scalei PDE,
utilizând analiza descriptivă statistică - procentuală. Doar 7,9% dintre profesorii evaluați au
raportat un nivel ridicat de suferință emoțională.
În concluzie, toate aceste date nu permit confirmarea ipotezei legate de incidența a
peste 10% din suferinta emoționala în rândul profesorilor de nivel educațional de bază.
Ipoteza 2: Prima fază - analiza corelației dintre stres și celelalte trei variabile nu a
identificat valori statistice semnificative (Tabelul 1). Aceleași rezultate au fost obținute și cu
Corelația Pearson. Totuși, prin histograme s-a identificat faptul că profesorii de sex masculin
cu vechime între 11 și 20 de ani prezintă cel mai înalt nivel de primejdie, în timp ce profesorii
de sex feminin cu aceeași vechime prezintă cele mai scăzute niveluri de suferință
emoțională. De asemenea, profesorii de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 21 și 30 de ani
prezintă cel mai înalt nivel de suferință emoțională, în timp ce profesorii de sex masculin cu
cel mai scăzut nivel de suferință emoțională au vechime între 6 și 10 ani.

Tabelul 1 - Dificultate de corelare - vârstă de gen – vârstă

Vechime de
Corelatii Gen Varsta munca Suferinta
Gen 1,000 -,040 -,040 -,040
Varsta -,040 1,000 ,751** ,037
Vechime de munca -,047 ,751** 1,000 ,024
Suferinta -,045 ,037 ,024 1,000
** Corelația este semnificativă la nivelul de 0,01

Regresia logistică multi-nominativă confirmă faptul că variabila vechimei de munca și

variabila de gen sunt cei mai buni predictori pentru suferinta emoționala. Mai exact, cel mai
puternic predictor al stresului scăzut este vechimea între 10 și 20 de ani b = -1,323 și
variabila de sex feminin. Cu alte cuvinte, profesorii de sex feminin cu vechime între 10 și 20
de ani sunt cel mai puțin stresați.
În concluzie, toate aceste rezultate nu au permis confirmarea ipotezei legate de
corelarea nivelurilor ridicate de suferință emoțională cu sexul feminin.
Ipoteza legată de corelația dintre vechime și suferință emoțională este confirmată parțial
în sensul că nivelul scăzut al stresului este asociat cu vechimea scăzută, iar nivelul ridicat de
suferință este asociat cu vechimea între 20 și 30 de ani în general și între 10 și 20 de ani
pentru profesori de sex masculin.
Ipoteza 3: Nivelul ridicat al stresului se corelează pozitiv cu prezența gândurilor
iraționale. Pentru a verifica această ipoteză am prelucrat datele din chestionarul automat de
gândire

(Hollon și Kendall 1980), scala atitudinilor și convingerilor și PDE.

 Rezultatele obținute prin procentul de frecvență sunt interesante: 41% au un nivel
ridicat de iraționalitate și o raționalitate ridicată este prezentă la 24,8% dintre cei investigați.
De asemenea, un nivel ridicat de gânduri automate înalte a fost identificat la doar 11, 2%
dintre cei investigați.
Tabelul de mai jos (Tabelul 2) demonstrează existența unei corelații pozitive puternice
între iraționalitate și gândirea automată. Continuând cu analiza rezultatelor, identificăm o
puternică corelație pozitivă între nivelurile ridicate de iraționalitate și nivelurile ridicate de
suferință emoțională.

Tabelul 2 Corelații: primejdie - gândire automată - iraționalitate – raționalitate

Gandire
Corelatii Suferinta automata irationalitate Rationalitate

Suferinta 1,000 -,422** -,175** -,000

Gandire automata -,422** 1,000 ,105** ,024
Irationalitate -,175** ,105** 1,000 ,076*
Rationalitate -,000 ,024 ,077* 1,000
Corelația este semnificativă la nivelul de 0,01

Pe baza variabilei de gen am identificat corelații semnificative între nivelul ridicat de

iraționalitate și genul feminin, precum și nivelul scăzut de iraționalitate și sexul masculin.
Histogramele ne permit să evidențiem niveluri ridicate de suferință pentru subiecții care
prezintă o iraționalitate scăzută, dar un nivel ridicat de gândire automată și prezența
iraționalității, în special în rândul profesorilor de sex feminin care au peste 46 de ani și al
profesorilor de sex masculin cu vârste cuprinse între 36 și 45 de ani . Cu toate acestea,
gândirea automată este prezentă în rândul învățătorilor de sex masculin care au peste 46 de
ani.
Corelația nu a identificat în mod semnificativ corelația dintre gândirea automată și
variabila de gen; cu toate acestea, a identificat prezența unor corelații puternice pozitive
între vârstă și gândirea automată. (r = 0,12, df = 832, p = 0,001).
Prezența unui nivel înalt de gândire automată se corelează într-un mod puternic pozitiv
cu vârste de până la 35 (r = 0,10, df = 832) și un nivel scăzut de iraționalitate se corelează
într-un mod puternic pozitiv cu o vechime de până la 5 ani în domeniu r = 0,86, vârsta până
la 35, = 0,84, variabila de sex masculin, r = 0,75 și gândirea automată scăzută r = 0,11. De
asemenea, gândirea automată înaltă se corelează într-un mod pozitiv puternic cu sexul
masculin r = 0,1, iar un nivel mediu de gândire automată se corelează cu sexul feminin r =
0,10.
Rezultatele obținute prin regresia logistică multinomială ne permit să concluzionăm că
predictorii care diferențiază cel mai bine suferinta scăzuta sunt gândirea automată scăzută
cu un coeficient de b = 3.361 și iraționalitatea 0 cu un coeficient de b = 1.657. În concluzie,
toate aceste date ne permit să validăm ipoteza într-un sens că există o puternică corelație
pozitivă între iraționalitate și suferință emoțională.

4. Concluzie
În constatarea studiului cuprinzător efectuat pe un eșantion de 834 cadre didactice din
județele Mureș, Harghita și Covasna, am identificat un nivel ridicat de suferință emoțională
la doar 7,9% din cadrele didactice investigate. Anumite rezultate incoerente cu alte studii
sunt explicate în contextul dat (vezi studiul de stabilire a limitelor). Iată câteva dintre ele:
profesorii au investigat profesorii de sex masculin cu vechime în predare între 11 și 20 de ani
au cel mai înalt nivel de suferință emoțională. Cel mai puternic predictor al stresului
emoțional este gândirea automată scăzută, cu un coeficient de b = 3,361 și iraționalitatea 0
cu un coeficient de b = 1,657.
Ne permitem să fim reticenți în interpretarea și generalizarea datelor. Există mai multe
motive care determină limitarea validității investigațiilor noastre. Trebuie să se menționeze
că cererea a fost făcută cu instrumente care au relații contractuale cu școlile timp de trei ani
pentru a realiza o evaluare psihologică anuală și pentru a cerceta profesorii. Știm din
perspectiva rolului care implică evaluarea sănătății emoționale și mentale și credem că există
o probabilitate de asociere a celor două situații și, prin urmare, profesorii au arătat o
tendință de a oferi stări emoționale și mentale care să conducă la bine.
Pentru cercetarea viitoare trebuie luate în considerare limitele investigației noastre,
cercetarea unor eșantioane mai mari de cadre didactice atât din mediul urban cât și din
mediul rural, din diferite tipuri de școli și din diferite zone ale țării.
Rezultatele studiului ar putea constitui baza pentru implementarea unor programe
eficiente de gestionare a suferintei capabile să intervină în procesele de evaluare cognitivă, și
anume intervenția prin emoție rațională și educație comportamentală.