GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

ADMINISTRAŢIA
PUBLICĂ LOCALĂ

Profesor: dr. Tincu Violeta

Categoriile de beneficiari: studenţi an. I, frecvenţă redusă

Perioada: ianuarie 2021
Conceptul de administraţie
publică locală (APL)
Esenţa şi conţinutul noţiunii de
administraţie publică locală
 Administraţie publică locală
Totalitatea autorităţilor publice locale
constituite, în condiţiile legii, pentru
satisfacerea necesităţilor generale ale
locuitorilor unui sat, comună, oraş,
municipiu
 Administraţie publică locală
Totalitatea autorităţilor publice locale constituite,
în condiţiile legii, pentru satisfacerea intereselor
generale ale locuitorilor unei unităţi
administrativ-teritoriale
De ce e necesar acest lucru?
Paul Negulescu: „Interesele publice ale unei
colectivităţi nu au aceeaşi întindere, deoarece pot
exista interese generale ale statului şi interese ale
unor colectivităţi locale”
 Scopul guvernării locale
John Stuart Mill menţionează că scopul
guvernării locale apare atunci când un număr de
oameni au interese comune, pe care nu le împart
cu restul cetăţenilor statului.
Potrivit autorului Ioan Vida, interesele locale pot
fi satisfăcute sau
de administraţia publică centrală (pe care o
numeşte administraţia de stat), cu extensiunile
sale, sau
de administraţia publică locală.
Definiţia din Legea 436/2006 privind
administraţia publică locală
Administraţie publică locală - totalitatea
autorităţilor publice locale constituite, în
condiţiile legii, pentru promovarea
intereselor generale ale locuitorilor unei
unităţi administrativ-teritoriale.
 Definiţia României:

ansamblul de autorităţi administrative autonome

care rezolvă, conduc şi execută treburile
publice locale.
 Rolul APL
Alexis de Tocqueville:
“Instituţiile municipale (= autorităţile locale)
constituie puterea unei naţiuni.
O naţiune poate să instaureze o conducere liberă,
dar fără instituţiile municipale aceasta nu poate
dobândi spiritul libertăţii”
 Pentru ca să existe APL e nevoie:
 Să existe o colectivitate locală, care să
beneficieze de personalitate juridică.
 Aceasta să dispună de autorităţi publice
proprii.
 Supravegherea din partea autorităţilor statului să
se facă numai în limitele stabilite de lege.
 Autorităţile administraţiei publice locale
 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul
întâi, care sunt constituite şi activează pe teritoriul
satului (comunei), oraşului (municipiului) pentru
promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor
colectivităţilor locale;
 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al
doilea, care sunt constituite şi activează pe teritoriul
raionului, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special pentru
promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor
populaţiei unităţii administrativ-teritoriale respective
 Autorităţi ale administraţiei publice locale

Nivelul întâi Nivelul doi

Autorităţi deliberative
Consiliile raionale
Consiliile săteşti (comunale) Consiliul municipal Chişinău
Consiliile orăşeneşti (municipale) Consiliul municipiului Bălţi
Adunarea Populară a Găgăuziei

Autorităţi executive
Preşedinţii de raion
Primarul general al mun.
Primarii satelor (comunelor) Chişinău
Primarii oraşelor (municipiilor) Primarul municipiului Bălţi
Guvernatorul Găgăuziei
Comitetul Executiv al Găgăuziei
consiliu autoritate reprezentativă şi deliberativă a
local populaţiei unităţii administrativ-teritoriale
de nivelul întîi sau al doilea, aleasă în
vederea soluţionării problemelor de interes
local.
primar autoritate reprezentativă a populaţiei
unităţii administrativ-teritoriale şi executivă
a consiliului local, aleasă prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat.
preşedinte autoritate publică executivă a consiliului
al raionului raional
 !!!NU SUNT autorităţi ale APL:
primărie structură funcţională care asistă primarul
în exercitarea atribuţiilor sale legale.

aparatul structură funcţională care asistă

preşedintelui preşedintele raionului în exercitarea
raionului atribuţiilor sale legale.
Conceptul de colectivitate locală
 Definiţii
Colectivităţile locale le putem privi ca
societăţi naturale,
în originea lor egale sau anterioare statului,
bucurându-se de drepturi pe care statul le-a
recunoscut mai mult decât le-a atribuit.
Colectivităţile locale sunt investite în cadrul
legii cu autonomie, limitată numai printr-un
control al statului
 Art. 1 al Legii 436/2006

 colectivitate locală –
 totalitatea locuitorilor dintr-o unitate
administrativ-teritorială
 Noţiunea de unitate
administrativ-teritorială (UAT)
 Definiţii
„Unitate administrativ-teritorială” NU se identifică
cu noţiunea de localitate.
Unitatea administrativ-teritorială este o comunitate de
oameni care locuiesc pe un teritoriu anumit (sat,
comună, oraş, municipiu) şi dispun de autorităţi
legal constituite.
O comună este formată din mai multe sate (localităţi),
dar nu fiecare sat este o unitate administrativ-
teritorială, ci întreaga comună, deoarece, treburile
publice din această comună, sunt gestionate de un
singur consiliu şi un singur primar
 Exemplu
Comuna Şolcani, raionul Soroca
Are în componenţă 2 sate – Şolcani şi
Cureşniţa Nouă
UAT este numai satul-reşedinţă, Şolcani
Cureşniţa Nouă este o localitate din
componenţa comunei, dar nu este UAT
 Tabela 1.Unităţile administrativ-teritoriale din Republica Moldova
(Legea 764/2001)

Unităţi Nivelul doi:

Nivelul întîi:
administrativ – 32 raioane,
sate (comune),
teritoriale mun.Chişinău,
oraşe
UAT mun. Bălţi,
(municipii)
UTA Găgăuzia

UTA – nu e UAT ortografiat greşit, e Unitate Teritorial Autonomă

 Definiţii
Sat - UAT care cuprinde populaţia rurală unită
prin teritoriu, condiţii geografice, relaţii
economice, social-culturale, tradiţii şi
obiceiuri.
Două sau mai multe sate se pot uni, formând o
singură unitate administrativ-teritorială numită
comună. Satul în care îşi are sediul consiliul
sătesc (comunal) este numit sat-reşedinţă.
Comuna poartă denumirea satului-reşedinţă.
 Definiţii
Oraşul este o UAT mai dezvoltată decât satul din punct
de vedere economic şi social-cultural, cu structuri
edilitar-gospodăreşti, industriale şi comerciale
corespunzătoare, a cărei populaţie în mare parte este
încadrată în industrie, în sfera deservirii publice şi în
diferite domenii de activitate intelectuală, în viaţa
culturală şi politică
Municipiul este o UAT de tip urban cu un rol deosebit
în viaţa economică, social-culturală, ştiinţifică, politică
şi administrativă a ţării, cu importante structuri
industriale, comerciale şi instituţii din domeniul
învăţământului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.
 Definiţii
Raionul este o unitate administrativ-teritorială
alcătuită din sate (comune) şi oraşe, unite prin
teritoriu, relaţii economice şi social-culturale.
Oraşul în care îşi are sediul consiliul raional este
numit oraş-reşedinţă.
Raionul poartă denumirea oraşului-reşedinţă
Formarea, desfiinţarea,modificarea UAT
Formarea, desfiinţarea şi schimbarea statutului
unităţii administrativ-teritoriale se efectuează de
către Parlament după consultarea cetăţenilor
UAT de sine stătătoare se formează dacă are o
populaţie, de regulă, de cel puţin 1500 de
locuitori şi dispune de mijloace financiare
suficiente pentru întreţinerea aparatului primăriei
şi instituţiilor sferei sociale
 Concluzie
Legea prevede 2 condiţii pentru înfiinţarea unei
noi UAT:
1. Numărul populaţiei
2. Capacitatea financiară de a susţine instituţiile
locale.
Formarea, desfiinţarea,modificarea UAT
În cazuri excepţionale, Parlamentul poate stabili,
prin lege organică, formarea unei unităţi
administrativ-teritoriale de sine stătătoare cu un
număr de locuitori mai mic decât cel prevăzut
anterior, modificând anexa Legii 764/2001
Modificarea hotarelor UAT cauzată de
necesitatea transferării localităţilor dintr-o UAT
în alta, precum şi transferarea centrului
administrativ se efectuează de către Parlament
după consultarea cetăţenilor
 Criterii de formare a unei UAT
 Economic –
 să poată asigura dezvoltarea economică, posibilitatea
cooperării avantajoase cu alte UAT.
 Demografic –
 numărul şi densitatea populaţiei, natalitate, mortalitate, etc.
 Geografic –
 cât de compact este aşezată populaţia, ce căi de comunicare
există.
 Istoric –
 existenţa tradiţiilor şi a continuităţii istorice
 Etnic –
 se ia în consideraţie şi componenţa etnică a locuitorilor
viitoarei UAT.
 Alte criterii – opinia publică, experienţa internaţională, etc.
Cadrul normativ al organizării
administraţiei publice locale
 Constituţia Republicii Moldova
Constituţia Republicii Moldova - art. 109
“Administraţia publică în unităţile administrativ-
teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei
locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice
locale şi ale consultării cetăţenilor în probleme
locale de interes deosebit”.
Art. 112 - „Autorităţile administraţiei publice,
prin care se exercită autonomia locală în sate
şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii
aleşi.”
 Alte acte normative
 Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală, nr.436-XVI
din 28.12.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 09.03.2007,
nr.32-35/116.
 Codul Electoral al Republicii Moldova nr. 1381-XIII din 21.11.1997. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.12.1997, nr. 81/667.
 Legea Republicii Moldova privind statutul municipiului Chişinău, nr.136 din
17.06.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 06.09.2016, nr. 306-
313.
 Legea Republicii Moldova privind descentralizarea administrativă nr.435-
XVI din 28.12.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
02.03.2007, nr.29-31/91
 Legea privind organizarea administrativ - teritorială a Republicii Moldova, nr.
764-XV din 27.12.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
29.01.2002, nr. 16.
 Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) nr. 344-XIII
din 23.12.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 14.01.1995, nr.
3-4.
 Legea Republicii Moldova privind statutul alesului local nr. 768 din
02.02.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 24.03.2000, nr. 34
Vă mulţumesc pentru atenţie