Organizaţiile şi mediul lor

• 1. Definirea mediului organizațional

• 2. Clasificarea mediului organizațional
• 3. Indicatori de caracterizare a mediului
organizațional
• 4. Reacții strategice ale organizațiilor la
incertitudinea de mediu.
 Ce pot eu să fac să îmi
îmbunătăţesc situaţia faţă de
competitorii mei?

Cum pot eu să îmi

sporesc performanţa?

Organizaţiile ca sisteme
deschise

MEDIUL
Ce înseamnă mediul organizaţional?
 I. Definirea mediului organizaţional
Tot ce există şi se află în afara graniţei
organizaţiei.

“Totalitatea fenomenelor externe care pot avea o

influenţă potenţială sau actuală asupra unei
organizaţii” (S. Robbins, 1990)
 II. CLASIFICAREA MEDIULUI
1. Mediul general al organizaţiei (analiza PEST)
POLITICI şi
LEGISLATIVI

ECONOMICI SOCIOCULTURALI
Organizaţie

TEHNOLOGICI
 Gilligan şi Wilson (2009)
POLITIC
Elemente macro:
alianţe politice, structuri
legislative, reglementări anti
monopol, stabilitatea politică,
orientarea politică, politica
fiscală, politica socială şi de
şomaj, politica comercială,
politica de mediu etc.

Elemente micro:
puterea grupurilor de interese
şi a sindicatelor.
SOCIOCULTURAL: aspecte demografice, stilul de
viață, mobilitatea socială, nivel de educaţie,
comportamentul consumerist, tradiții, valori ale
societății

EX. calitatea ridicată a produselor electronice japoneze

nu se datorează doar unor strategii de management
focusate pe Total Quality Management ci și pe exigenţa
ridicată a consumatorului japonez. Confruntarea cu un
consumator exigent a pus presiune asupra
producătorilor japonezi, permiţându-le acestora ca la
momentul ieșirii pe pieţele externe să beneficieze de
un avantaj competitiv, și anume un standard ridicat de
calitate al produselor lor (Hill și Jones, 2009, p. 249).
ECONOMIC :
Piețe de bunuri și servicii
Piețe financiare
Piețe ale forței de muncă

Nivelul inflaţiei, nivelul investiţiilor, rata

şomajului, costul energiei, evoluţia PIB-ului,
tipul competiţiei de pe piaţă, pattern-uri de
proprietate.
Tehnologică
Interesul faţă de activităţi de
cercetare-dezvoltare, investiţiile în cercetare-
dezvoltare, viteza de transfer tehnologic,
durata de viaţă a produselor sau costul
schimburilor tehnologice.
Mediul juridic – reglementările legale și
practicile juridice specifice societăților în care
își desfășoară activitatea o organizație.

Mediul natural – factorii geografici, climaterici,

resurse naturale.

Mediul internațional/global – emergența unor

organizații de genul ONU, NATO, FMI
RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A
ORGANIZAȚIILOR
 2. Mediu specific organizaţiei
Clienţi

Alte grupuri de Furnizori

presiune (ex.
comunitatea,
mass-media)

Sindicatele şi Competitori
asociaţiile
profesionale
 3. Indicatori de caracterizare a mediului
organizațional
1. PREDICTIBILITAEA/INCERTITUDINEA
MEDIULUI – mediul extern este vag, dificil de
diagnosticat şi imprevizibil.

Ce determină incertitudinea de mediu?

• COMPLEXITATEA mediului (simplu/complex)
• VITEZA SCHIMBĂRII (static/dinamic)
Perceptia managerilor
1. Mediu simplu – implică relativ puţini factori,
destul de asemănători între ei. Ex. atelier de
vase ceramice - puţini furnizori şi distribuitori.
2. Mediu complex – implică un număr mare de
factori neasemănători. Ex. universitate,
companie de automobile (GM).
3. Mediu static – componentele mediului rămân
destul de stabile în timp. (staţie locală de TV sau
radio)
4. Mediu dinamic – componentele mediului sunt
într-o permanentă schimbare, imprevizibilă şi
neregulată.
 MATRICEA incertitudinii de mediu
Complexitate percepută
Simplă Complexă
Static 1. INCERTITUDINE 2. INCERTITUDINE
REDUSĂ MODERAT REDUSĂ
Mediu cu număr mic de
factori, oarecum Mediu cu număr mare de
asemănători şi care factori care nu seamănă
rămân neschimbaţi. între ei dar rămân
Viteza neschimbaţi.
schimbării Dinamic 3. INCERTITUDINE 4. INCERTITUDINE
MODERAT INTENSĂ INTENSĂ
Mediu cu nr. mic de
factori, oarecum Mediu cu număr mare de
asemănători dar care sunt factori care nu seamănă
într-un proces continuu de între ei şi sunt ţi într-o
schimbare. continuă schimbare.
 2. DEPENDENŢA DE RESURSE

Dependenţa organizaţiilor de intrările din

mediu (resurse valoroase, necesare pentru
supravieţuirea organizației).
 Emery şi Trist (4 tipuri de medii organizaţionale)
1. Mediu stabil aleator – grad mare de stabilitate, astfel încât
puţine lucruri pot afecta organizaţia. Managementul acordă
puţină atenţie aspectelor de mediu (foarte puţine organizaţii
se află în această situaţie).
2. Mediu stabil nealeator (grupat) – schimbările sunt lente dar
ameninţările sunt grupate pentru că funcţionează ca şi
coaliţii. Ex. Agenţia de Reglementare Nucleară şi organizaţiile
de mediu împotriva centralelor nucleare.
3. Mediu disturbator-reactiv – mediu mai complex în care
acţionează mai mulţi competitori. Ex Coca-cola şi Pepsi.
Datorită nivelului ridicat al concurenţei se recomandă
descentralizarea.
4. Mediul turbulent – dinamic şi cu un grad ridicat de
incertitudine. Organizaţiile trebuie să-şi dezvolte continuu
noi produse şi servicii pentru a supravieţui.
 4. Răspunsuri strategice la incertitudinea
mediului organizațional
STRATEGIA - procesul prin care managementul
organizaţiei caută să facă faţă constrângerilor
şi oportunităţilor care apar în mediul
organizaţiei.
• Mediul organizaţional perceput (incertitudine
şi resurse percepute) – experienţa
managerului şi personalitatea.
• Formularea strategiei
• Implementarea strategiei
Structura organizației
Integrarea pe verticală
Fuziuni etc.
Eficienţa organizaţională
 Structura ca răspuns strategic
P. Lawrence şi J. Lorsch
Premisa
Organizațiile de succes sunt cele care îşi
adaptează perfect mediul intern la cel extern.

Dimensiuni interne (variabile):

1. diferenţierea pe orizontală;
2. integrarea – calitatea şi gradul colaborării
necesare între departamente.
 Concluzia
Cu cât o organizaţie se confruntă cu un
mediu mai turbulent, complex şi diversificat cu
atât nivelul sau gradul de diferenţiere a
structurii este mai mare (nr. mai mare de
departamente).

apare necesitarea integrării

Succesul organizaţiei depinde de rezolvarea
dilemei legată de implementarea optimă a
diferenţierii şi integrării în funcţie de
solicitările submediilor.
 Tom Burns şi G.M. Stalker
PREMISA
Structura unei organizaţii este influenţată de tipul de
mediu în care aceasta acţionează.
1. structură mecanică se potriveşte unui mediu stabil,
predictibil
2. structură organică se potriveşte unui mediu instabil, mai
puţin predictibil
Stabilitatea mediului patru mari factori:

a) cererea faţă de produsele sau serviciile organizaţiei;

b) numărul şi natura competitorilor;
c) natura inovaţiei tehnice
d) politica guvernamentală în domeniul de activitate al
organizaţiei și la nivel de fiscalitate.
 MODELUL MECANIC
Specializare - diferențiere mare
pe orizontală.
Standardizare ridicată, metode
clar prezentate.
Sarcinile rigid definite.
Orientare față de mijloace.
Structură ierarhică
Rezolvarea conflictelor de către
superiori.
Localizarea competenței
superioare în vârful ierarhiei.
Interacțiunea verticală.
Comunicarea – prin directive,
ordine.
Loialitate față de organizație.
MODELUL ORGANIC
Granite laxe, diferențieri de post
relativ puține.
Scazută, indivizii răspund de
propriile metode.
Sarcinile pemanent ajustate și
redefinite prin interacțiunea dintre
membrii.
Orientare față de scopuri.
Structura în rețea
Prin interacțiune.
Oriunde există abilitate
Laterală.
Sfaturi, informație.
Față de proiect, grup.
 Alte strategii…
FUZIUNEA (cea mai severă strategie) integrarea
activităților dintre două sau mai multe organizații
independente și crearea unei singure organizații.
Modalități de realizare:
• Integrarea pe verticală - preluarea formală a
controlului surselor organizaţionale de
aprovizionare şi distribuţie. (în aval sau în
amonte) Ex Starbucks, fabrică de mobilă.
• Integrarea pe orizontală – fuziune între
organizații cu activități similare, care doresc să-și
extindă aria activităților. Ex. agenții de vânzare a
automobilelor.
• Diversificarea – organizațiile achiziționează
una sau mai multe firme ale căror activități nu
sunt similare (oportunitate de investiție).
 Rețele organizaționale (rețea egocentrică)
instrumentul prin care organizația de referință obține
resurse financiare, instituționale și informaționale din
mediu.
Resurse financiare distribuite în
alter interiorul rețelei (investiții,
susținerea activităților)
Resurse derivate din
legitimitatea și statusul
alter EGO alter rețelei ca întreg (ex. hotel)
Resurse de informare și acces
la cunoașterea colectivă
deținută de toate
alter organizațiile din rețea.
Alianţe strategice
Relaţii de cooperare între organizaţii separate
legal.
1. Co-optarea – mecanismul prin care o serie de
elemente externe organizației (reprezentanți ai unor
grupuri , alte organizații etc) sunt încorporate în
structura ei de luare a deciziei sau de consultanță.
2. Joint-Venture – formă de alianță între două sau
mai multe organizații cu scopul urmăririi unei țel
comun.
I. CARACTERISTICI GENERALE ALE ORGANIZAȚIEI
• Mărimea organizației
• Proiectarea organizațională (organigrama)
• Unde se situează pe un continum de la mecanicist la organic?
Argumentați răspunsul.
II. DESCRIEREA ORGANIZATIEI CA SISTEM SOCIAL
• 1.Complexitatea
– Diferenţierea pe orizontală - diviziunea muncii
• Componentele sociale ale organizării
• Setul de roluri
• Probleme legate de roluri (ambiguitatea, incertitudinea si conflictul
de rol)
• 1. 2. Diferenţierea pe verticală - ierarhia
• 2. Formalizarea (norme, reguli, proceduri)
• 3. Centralizarea
• 4. Tipul de structură
III. RELAȚIA ORGANIZAȚIEI CU MEDIUL
• Analizați influenta mediului asupra organizației prin analiza
PEST.
• Cine sunt clienţii (adaptaţi conceptul în funcţie de situație )
cheie? Care sunt cererile pe care le adresează?
• Care sunt furnizorii cheie? Ce impact au ei?
• Care sunt competitorii importanţi? Ce ameninţări sau oportunităţi
creează ei?
• Schiţându-vă răspunsurile la întrebarile anterioare, discutaţi atât
gradul de incertitudine de mediu cât şi natura dependenţei de
resurse cu care se confruntă. Localizaţi organizația în cadranul
corespunzător şi argumentaţi-vă răspunsul.
• Ce strategii s-au ales in vederea creșterii eficienței?
• Descrieţi tehnologia principală în termeni de grad de rutină
tehnologică. Este structura adecvată tehnologiei?
• Ce impact a avut introducerea tehnologiei informatice avansate?