Sunteți pe pagina 1din 8

Pag 25

PARTICULARIȚĂȚI REFLEX MIOTATIC REFLEX NOCICEPTIV

ALT NUME monosinaptice Polisinaptice


EXEMPLE 1. Rotulian si ahilian, in cazul cercetarii/investigatiei 1. de aparare
2. Tonus muscular, mereu
STIMUL 1. intinderea tendonului de insertie al muschiului -stimuli nocivi, de ex:
cvadriceps din cauza lovirii cu un ciocan de  ac,
cauciuc  foc,
2. intinderea tendonului lui Ahile din cauza lovirii  curent electric,
cu un ciocan de cauciuc  subst chimica
3.intinderea muschilor din cauza fortei
gravitationala
RECEPTORI
a) nume a) fus neuromuscular a) mai ales terminatii nervoase libere
b) dupa structura b) corpuscul senzitiv b) terminatii butonate ale dendritelor
c) dupa c) proprioreceptor c) exteroreceptori
provenienta d) mecanoreceptor d) chemoreceptori de tip nocireceptori
d) dupa energie (algoreceptori)
CALEA AFERENTA a) Pentru calea reflexului: dendritele si axonul a) Pentru calea reflexului: dendritele si axonul
primul neuron senzitiv proprioceptiv din ggl primul neuron senzitiv exteroceptiv din ggl spinal
spinal b) Pentru traseul ascendent: sinapsa neuron
b) Pentru traseul ascendent: sinapsa cu al II-lea senzitiv de ordinul al II-lea (deutoneuronul) din
neuron (deutoneuronul) proprioceptiv din coarnele posterioare=> fasc spinotalamic lateral
coarnele posterioare=> fasc spinocerebeloase
CENTRUL NEVOS In maduva, chiar sinapsa dintre neuronii senzitiv si In maduva, dar sunt centrii polisinaptici
motor
NUMĂR DE NEURONI Doar 2 Minim 3
DIN SNC
TIP DE NEURONI DE PE a) neuron senzitiv proprioceptiv din ggl spinal a) neuron senzitiv exteroceptiv din ggl spinal
ARCUL REFLEX b) neuronul somatomotor din coarnele anterioare b) neuron de asociatie
c) neuronul somatomotor din coarnele anterioare
NUMĂR DE SINAPSE Doar una Minim doua
INTERNEURONALE
DURATA PERIOADEI DE Mica, deoarece exista o singura sinapsa Mai mare , deoarece exista mai multe sinapse
LATENȚĂ
CALE EFERENTA Axonul neuronului motor Axonii neuronilor motori
EFECTORI Fibre musculare striate, de ex: Fibre musculare striate, de ex:
1. muschiul cvadriceps 1. muschiul flexor al mainii
2. muschiul triceps sural 2. muschiul flexor al piciorului
3. diferiti muschi pentru tonus
RĂSPUNS 1. extensia gambei 1. Retragerea mainii
2. extensia piciorului 2. Retragerea piciorului
3. tonus muscular
IRADIERE LA NIVELUL Nu Da, datorita neuronilor de asociatie
SNC => Legile iradierii elaborate de Pfluger
ROL 1. Mentinere tonus muscular 1. Aparare
2. Mentinerea pozitiei

Pag 24 sus
PARTICULARITATI COMUNICANTA ALBA COMUNICANTA CENUSIE

1. TIP DE 1. Mixta: are VS si VM 1. Doar motorie: are doar VM


RAMURA 2. Vegetativa, fara fibre 2. Vegetativa, fara fibre
somatice somatice
2. FIBRE V.M. Fibre preggl Fibre Postggl
CONTINUTE
3. MIELINA DA=> culoarea ALBA Nu
4. AI CUI SUNT Axonii sunt ai neuronilor Axonii sunt ai neuronilor
AXONII visceromotori preggl din visceromotori postggl din ggl
CONTINUTI coarnele laterale ale MS laterovertebrali = paravertebrali
5. DE UNDE Din trunchiul nervului Din ggl laterovertebrali =
PLEACA paravertebrali
6. UNDE SE La ggl laterovertebrali = La trunchiul nervului
TERMINA paravertebrali

1
Pag 25

CRITERIU CLASIFICARE EXEMPLE


DUPA 1. interneuronale 1. Axodendritice,
STRUCTURILE 2. axosomatice,
IMPLICATE 3. axo-axonice,
4. dendro-dendritice
2. neuron- efector Daca efectorul este muschi
(muschi sau glanda) => placa motorie = jonctiune neuromusculara
3. neuron- receptor Doar la sinapsele la care receptorii sunt celule
SINAPSE epiteliale senzoriale:
1. mugurii gustativi si
2. acustico-vestibular
DUPA 1. chimice – peste 1. Colinergice cu Ach=cele mai raspandite
MECANISM 40 mediatori 2. Adrenergice =cu NA=norepinefrina
= cu A= epinefrina
3. Cu NO
2. electrice 1. miocard
2. muschi neted
3. in anumite regiuni din creier, ex sinapsele
dendro-dendritice
DUPA EFECT 1. excitatorii Produc depolarizare=> creste frecventa PA
2. inhibitorii Produc hiperpolarizare=> reduc frecventa PA

Pag 25
PARTICULARITATE GGL SPINALI GGL DE PE TRASEUL GGL VEGETATIVI
NERVILOR CRANIENI
LOCALIZARE IN SN In afara SNC=> in SNP La fel La fel
LOCALIZARE MAI PE CALEA AFERENTA = PE CALEA AFERENTA = A) LOCALIZARE PE CALEA
PRECISA SI SENZITIVA SENZITIVA EFERENTA=MOTORIE a:
EXEMPLE Ex pe radacina posterioara a a nervilor cranieni: 1.nervilor spinali, ex:
tuturor nervilor spinali 1. V = ggl trigeminal o ggl laterovertebrali = ggl
2. VII = ggl geniculat paravertebrali
3. VIII = ggl Corti si Scarpa o ggl prevertebrali
4. IX, X = ggl de pe traseu 2.nervilor cranieni, ex :
o ggl juxtaviscerali = terminali la III, VII, IX
B) LOCALIZARE IN PERETELE ORGANELOR,
ex:
ggl intramurali = terminali , ex la:
o parasimpaticul sacral = pelvian
o nervul cranian X
CE CONTIN Contin corpii neuronilor Contin corpii neuronali care Contin corpii neuronali
pseudounipolar pot sa fie bipolari la Corti si
Scarpa
CE NEURONI 1. Neuroni SS 1. Neuroni SS Neuroni VM postganglionari
CONTIN 2. Neuroni VS 2. Neuroni VS (doar la IX si X)
AL CÂTELEA Contine protoneuronul caii Contine protoneuronul caii Contine al doilea neuron de pe calea eferenta
NEURON ESTE PE respective respective vegetativa,
CALEA deoarece primul este neuronul preggl din
RESPECTIVA SNC: din MS pt nervii spinali sau din encefal
pt nervii cranieni
DACA SE FACE NU exista sinapsa NU exista sinapsa 1. DA, exista sinapsa
SINAPSA IN GGL 2. Sinapsa este intre neuronul preggl din SNC
si neuronul postggl din ggl din SNP
3. Sinapsa este cu Ach = colinergica

2
Pag 26 sus stanga
NUCLEII DIN TRUNCHIUL CEREBRAL

3
Pag 31 sus dreapta

Pag 12
CLASFIFICARE NEURONI
DUPA FORMA DUPA PRELUNGIRI DUPA ROL

=INTERNEURONI
=DE ASOCIATIE
MULTIPOLARI

INTERCALARI
PIRAMIDALI
GLOBULOSI

FUSIFORMI

UNIPOLARI

UNIPOLARI

RECEPTORI
=AFERENTI

SECRETORI
=SENZITIVI
PIRIFORMI

=EFERENTI
ROTUNZI/
OVALARI/

BIPOLARI
PSEUDO-

MOTORI
STELATI
LOCALIZARE

EXEMPLU

IN SNC Coarne anterioare MS X X X -


Coarnele posterioare ale MS X X X -
Scoarta cerebrala, X X X -
in zonele motorii
Scoarta cerebrala, X X X -
in stratul profund
Scoarta cerebeloasa X X ? ? -
IN SNP Ggl spinali X X X -
In ggl Corti si Scarpa ? ? ? ? ? X X -
IN RETINA celule cu con si cu bastonas X X X -
Protoneuronul ? ? ? ? ? X X -
Deutoneuronul = celulele ? ? ? ? ? X X -
ganglionare
LA In mucoasa olfactiva X X X -
OLFACTIV 42
Celulele mitrale din X X X -
bulbul olfactiv 42 42
IN HIPOTALAMUS, MSR, STOMAC X

4
Pag 11
STRUCTURI POTENTIAL ACTIUNE In POTENTIAL DE REPAUS
Panta ASCENDENTA Panta HIPER-POLARIZARE
=DEPOLARIZARE DESCENDENTA
=REPOLARIZARE
POMPA NA/K - - - DA =>
 expulzeaza 3 Na care a
intrat in depolarizare
 reintroduce 2K care a
iesit in repolarizare si
hiperpolarizare
CANALE SIMPLE - - - DA
CANALE SPECIALE Na DA => - - -
=VOLTAJ DEPENDENTE Na intra in celula
= influx
CANALE SPECIALE K - DA => DA -
=VOLTAJ DEPENDENTE K pleaca din celula K pleaca prea mult
=eflux din celula=>nivel sub nivelul PR
EXTERIORUL CELULEI ------------- ++++++++ prea mult ++++++++ ++++++++
(a iesit K) (a iesit prea mult K)
INTERIORUL CELULEI ++++++++ ------------- ------------- -------------
(a intra Na)

Pag 32
CLASIFICARE ALT NUME EXEMPLE CAND SE
FORMEAZA????
A) INHIBITIE Daca stimulul este
INHIBITIE 1. Supraliminara
EXTERNA puternic/monoton
NE- = de protectie
=din Rol – de protectie a SN
CONDITIONATA
exteriorul Daca apare un stimul
=nu tine de
focarului 2. prin inductie nou, de ex o persoana
conditiile
activ negativa necunoscuta, dupa ce
initiale
suna clopotelul
B) INHIBITIE 1. De stingere Daca nu se mai asociaza
INTERNA = de clopotelul cu hrana
=in INHIBITIE neasociere
interiorul CONDITIONATA
Daca se mareste timpul
focarului =nu sunt 2. De intarziere
dintre clopotel si hrana
activ care respectate
include conditiile Daca se inlocuieste
hrana si initiale clopotelul cu alt stimul
3. De diferentiere
clopotelul sonor, cainele face
diferenta

5
Pag 37
PARTICULARITATI SOMATIC SIMPATIC PARASIMPATIC
Dupa provenienta 1. Exteroceptori 1. Interoceptori=visceroceptori
stimulului 2. Proprioceptori
Dupa structura 1. Tesut epitelial senzorial: 1. Terminatii libere
ex gustativ + acustico-vestibular 2. Corpusculi lamelari
2. Corpusculi senzitivi:
ex cutanat +kinestezic
RECEPTORI

3. Terminatii butonate ale dendritelor:


ex olfactiv+cutanat
4. Neuroni unipolari: ex la vizual
Dupa energia stimului 1. Mecanoreceptori: 1. Baroreceptori
cutanat, ureche, kinestezic 2. Presoreceptori
2. Chemoreceptori: gustativ, olfactiv 3. Chemoreceptori
3. Fotoreceptori: vizual
4. Termoreceptori: cutanat
Ganglioni de pe traseul prezenti prezenti
Tip de neuroni din ggl somatosenzitiv viscerosenzitiv
CALE AFERENTA

Pe ce ramura sunt fibre Ramurile mixte: Ramura mixta:


aferente daca este nerv 1. Dorsala 1. Comunicanta alba
spinal 2. Ventrala
Pe care nervi cranieni sunt doar pe nervii cranieni: Nu scrie in carte doar prin nervii cranieni:
fibre aferente 1. senzitivi si 1. X
2. mixti 2. IX
Pe care cai ascendente 1. EXTEROCEPTIVE INTEROCEPTIVE
2. PROPRIOCEPTIVE
Localizare in maduva In coarne posterioare pt SS T1 – L2 In S2 – S4
spinarii In coarnele anterioare pt SM in partea anterioara a coarnelor
laterale
CENTRII NERVOSI

Localizare in encefal 1. nuclei motori din TC Nu scrie in carte in TC, in nucleii vegetativi:
2. scoarta cerebrala 1. accesor III
2. lacrimal VII
3. salivator sup VII
4. salivator inf IX
5. dorsal X
Neuroni motori n. somatomotori alfa si gama n. visceromotori preganglionari
Fibra preggl  Scurte  Lungi
 Cu mielina  Cu mielina
Ggl Nu exista preggl, ggl, postggl TIPURI DE GGL: TIPURI DE GGL:
= neuronul postggl Exista fibre somatomotorii: 1. In 2 lanturi laterovertebr. = Ggl terminali:
 cu mielina paravertebr. 1. juxtaviscerali – pt III, VII, IX
 care au traseu continuu pana la 2. Prevertebr. 2. intramurali – pt X si pelvian S2-S4
CALE EFERENTA

efector MEDIATOR DIN GGL: acetilcolina MEDIATOR DIN GGL: acetilcolina


Fibra postggl  Lungi  Scurte
 Fara mielina  Fara mielina
Distributie fibre postggl In intregul organism Limitata, in principal la cap si viscere
Pe ce ramura sunt fibre Ramurile mixte: 1. Ramurile comunicante Doar nervii pelvieni
eferente daca este nerv 1. Dorsala alba si cenusie
spinal 2. Ventrala 2. Se adauga nervii splanhnici
Pe care nervi cranieni sunt doar pe nervii cranieni: Nu scrie in carte Doar pe nervii III, VII, IX si X
fibre eferente a) motori si
b) mixti
Fibre musculare striate FIBRE MUSCULARE
1. fibrele musculare netede
EFECTORI

2. fibre musculare striate de tip cardiac


GLANDE
1. glandele exocrine
2. glandele endocrine (mai putin)

Contractii: Activeaza organismul pentru Produce, cel mai adesea, EFECTE


1. Voluntare LUPTA SI APARARE mai ales prin ANTAGONICE SIMPATICULUI, prin
2. Involuntare: automate si eliberarea de: eliberarea de:
EFECTE

semiautomate 1. Noradrenalina din fibrele 1. Acetilcolina din fibrele


postganglionare postganglionare
2. Adrenalina si
noradrenalina din MSR

Pag 23
UNDE AJUNG AXONII DIN GGL SPINAL CU CINE FAC SINAPSA SI CE GENEREAZA ULTERIOR
1.CORDOANE POSTERIOARE NU FAC sinapsa => fasc. spinobulbare
2.COARNE POSTERIOARE Sinapsa cu neuronii SS =>fasc. spinotalamice si spinocerebeloase
Sinapsa cu neuronii de asociatie care ajung apoi
la neuronii SM din coarnele anterioare =>reflexe nociceptive
LATERALE Sinapsa cu neuronii asociatie/ VM =>reflexe vegetative
ANTERIOARE Sinapsa cu neuronii SM =>reflexe miotatice

6
Pag 26
FATA ANTERO-LATERALA TC

ETAJ BULBAR

o Limita inferioara – este decusatia piramidala (incrucisare 75% din fibrele


piramidale)
o Limita superioara – este sant bulbo-pontin cu OA 6, 7, 8
o Pe linia mediana – este fisura mediana anterioara, care o continua pe cea de la
maduva si care se termina la santul bulbo-pontin
o Cordoanele anterioare medulare, la nivelul bulbului, devin piramide bulbare care
au in profunzime fasciculele piramidale
o Lateral de piramidele bulbare sunt santurile antero-laterale, in continuarea celor
de la maduva
o In afara santurilor antero-laterale se afla cordoanele laterale, care le continua pe
cele de la maduva; aceste cordoane laterale au in partea lor superioara o
proeminenta ovoida, numita oliva bulbara
o In santul dinapoia olivei= santul retroolivar sunt OA 9, 10, 11
o In santul anterior olivei= santul preolivar este OA 12

ETAJUL PONTIN

 Limita inferioara –este sant bulbo-pontin cu OA 6, 7, 8


 Limita superioara – este santul ponto-mezencefalic
 Aspect-o banda de substanta alba formata din fibre transversale
 Pe linia mediana – este un sant
 Lateral de sant- sunt piramide pontine care au in profunzime fasciculele
piramidale
 Lateral de piramidele pontine-este OA 5
 Lateral de OA 5- sunt PCS care fac legatura punte – cerebel

ETAJUL MEZENCEFALIC

 Limita inferioara –este santul ponto-mezencefalic


 Limita superioara – este chiasma optica, ce se continua lateral cu tracturile optice
 Se observa picioarele pedunculilor cerebrali, care au in profunzime fasciculele
piramidale
 In spatiul dintre picioarele pedunculilor este OA 3
 In fata spatiului dintre picioarele pedunculilor cerebrali se gaseste glanda hipofiza
suspendata prin tija hipotalamo-hipofizara

7
Pag 37 DISPUNEREA NEURONILOR

CORPII NEURONILOR PRELUNGIRILE NEURONILOR


IN SN PERIFERIC Formeaza GANGLIONI Formeaza NERVI SI PLEXURI

CORPII NEURONILOR PRELUNGIRILE NEURONILOR


formeaza formeaza
IN SN CENTRAL
SUBSTANTA CENUSIE SUBSTANTA ALBA
dispusa astfel: dispusa astfel:
1. MADUVA INTERIOR EXTERIOR
SPINARII =in coarne compacte => ”H” =fascicule in cordoane
2. TRUNCHI INTERIOR 1. EXTERIOR
CEREBRAL =dar fragmentata in nuclei 2. INTERIOR, fragmentand
subst. cenusie in nuclei
3. CEREBEL 1. INTERIOR INTERIOR
=> nucleii cerebelosi
2. EXTERIOR
=> scoarta cerebeloasa
4. EMISFERE 1. INTERIOR INTERIOR :
CEREBRALE => nucleii striati = bazali proiectie, comisurale, asociatie
2. EXTERIOR
=> scoarta cerebrala = cortex
(paleo si neocortex)

S-ar putea să vă placă și