SISTEMUL NERVOS

SISTEMUL NERVOS - coordonează procese complexe din mediul intern al organismului

- integrează organismul în mediul extern

COMPONENTE:

SNC (Sist. Nervos Central) SNP (Sist. Nervos Periferic)

este centrul ce control
componente = encefal +
măduva spinării
axoni + corpi ai
interneuronilor
SNP informează SNC despre modificările interne / de la
suprafața organismului
+ transmite răspunsul SNC -> mușchi și glande
componente = receptorii în organele de simț + nervii
există 12 perechi de nervi CRANIENI
31 perechi de nervi SPINALI
nv. senzoriali (aferenți) aduc mesaje de la Recept. -> SNC
nv. motori (eferenți) transmit info de la SNC -> muschi /
organ efector

!!! componenta motorie a SNP se împarte în:

comp SOMATICĂ (SNS) comp autonomă VEGETATIVĂ (SNV)

m. scheletici m. netezi și cardiaci
glandele

nv. SIMPATICI -> acț. în situații de stres

-> reacția "luptă sau fugi"
nv. PARASIMPATICI -> stare de relaxare
-> stimulează digestia

TIPURI de CEL. prezente în SN:

celulele gliale (funcție de suport)
celulele nervoase = neuronii (primesc și transmit semnale)
!!! nr. cel. gliale > (de 10 or) decât nr. neuronilor

NEURONUL:
celulă specializată în recepționarea și transmiterea info în SN
este unitatea structurală și funcțională a SN
se diferențiază între ei datorită ptelungirilor

CLASIFICARE:

1. după structură

neuroni multipolari neuroni bipolari neuroni pseudounipolari

- multe prelungiri scurte = dendrite - un axon și o dendrită - o prelungire care se divide într-
- o prelungire unică, lungă = axon - în retină, urechea internă, un axon și o dendrită (majoritatea
- numeroși în SNC mucoasa olfactivă neuronilor senzoriali)
2. după funcție
neuroni senzoriali (aferenți) - Receptori -> info -> SNC
interneuroni (de asociație) numai în SNC - conectează neuronii senz. cu cei mot. sau alți
interneuroni între ei
neuroni motori (eferenți) - SNC -> mesaje -> Efectori - mușchi, glande, inimă

Dendrite = prelungiri ramificate ale corpului neuronal

- recepționează impulsul - transmit către corpul celular
- are formațiuni spinoase care fac joncțiuni cu alți neuroni sau R
CORPUL CELULAR:

Nucleu
Organite = mitocondrii, ap. Golgii, lizozomi,
corpi Nissl = RER cu rol în sinteza proteică

con de emergență axonal

AXON = fibră nervoasă (diametru micoscopic, lungime uneori > 1m)

ramificații terminale axonale

butoni terminali

CELULELE GLIALE:

ASTROCITELE:
au prelungiri citoplasmatice alungite => formă stelată
formează bariera hemato-encefalică
izolează țesutul nervos lezat
MICROGLIILE:
cele mai mici celule gliale
în encefal și măduvă
acționează în inflamații și leziuni => devin mobile și fagocitează microorganismele din ț. nervos
OLIGODENDROCITELE:
prelungirile lor înfășoară prelungirile neuronilor => formează teci lipidice de mielină (doar în SNC)
CEL. SCHWAN:
corpul lor înfășoară prelungirile neuronilor => formează teci lipidice de mielină (doar în SNP)

!!! Teaca de mielină este o memb. de culoare albă (=> subst. albă a SN), este stratificată și izolează
axonul
!!! Între 2 prelungiri ale oligodendrocitelor/ cel. Schwan = nod Ranvier, nu prezintă mielină
Partea extenioară a tecii de mielină = NEURILEMĂ
fibrele mielinice - conduc rapid impulsul
fibrele Amielinice - conduc mai lent impulsul
!!! în SNC avem și fibre mielinice și Amielinice
deteriorarea mielinei în SNC = scleroză multiplă
 UN NERV = mai multe fascicule nervoase (axoni și/sau dendrite)
!!! un fascicul nervos înconjurat de PERINERV
!!! nervul este învelit de EPINERV (țesut conjunctiv fibros - solidarizează fasciculele)
UN GANGLION = grup de corpuri celulare neuronale (ex. lanțurile ganglionare paravertebrale)

ACTIVITATEA NERVOASĂ:
neuronii senzoriali + interneuronii + neuronii motori -> organizare în circuite neuronale => axonul
neuron 1 este alăturat unui axon, unei dendrite sau unui corp al neuronului 2, dar fără a se atinge
unul pe altul => SINAPSA = joncțiunea a 2 neuroni alăturați

ACTUL REFLEX = reflexul, acțiunea care are loc, cea mai simplă activitate a SN
ARCUL REFLEX = baza anatomică a actului reflex (elementele anatomice care realizează actul)

Stimul
transmitere impuls nervos transmitere impuls nervos
(informații) (răspuns)
Efector
Receptor SNC
mușchi/ glandă
recepție stimul și
nv. senzoriali interneuronii nv. motorii
transformarea acestuia în
procesare/ integrare info
impuls nervos
fibre senzoriale => răspuns fibre motorii
ex. n. senz. ochi, nas
(ascendente) (descendente)
R. piele pt pres, atingere, temp

Ex. reflexe:
reflexul rotulian - extensia gambei la percutarea ligamentului patelar
reflexul de retragere - deget atins de stimul dureros

!!! Reflexul poate fi automat și inconștient fără a include encefalul (activitatea mentală) pentru a
menține homeostazia - ex. strănutul, tusea, înghițitul.

IMPULSUL NERVOS:
Stimulul produce un eveniment electrochimic, prin modificarea distribuției ionilor în neuron
Dacă diferența de sarcină (= potențialul de repaus/ de membrană) este modificată => POTENȚIAL de
ACȚIUNE= impuls nervos = dezechilibru între sarcinile electrice de parte și de alta a memb cel

!!! neuronul în REPAUS nu transmite impulsul, el fiind POLARIZAT (neg la int și poz la ext)

Legea totul sau nimic = un stimul ușor, dar care depășește pragul, va produce exact același efect ca
un stimul foarte puternic, impulsul nervos (efectul) nu va varia în intensitate. Singura diferență este
că un stimul foarte puternic poate produce mai multe depolarizări și implicit potențiale de acț
succesive.

!!! Neuronii cu axon mielinizat vor conduce impulsurile mai rapid, deoarece depolarizarea va putea fi
produsă doar în nodurile Ranvier => conducere saltatorie a impulsului => se parcurce o distanța mai
mare în timp mai scurt => crește viteza de transmitere a impulsului

axon Mielinizat
axon Amielinic
 canal de Na
POTENȚIAL
canal de Na voltaj
cu poartă dependent de ACȚIUNE

REPAUS
memb POLARIZATĂ începutul repolarizării REPAUS
propagare potențial de
perioadă refractară memb POLARIZATĂ
influx de Na până acțiune
relativă
la prag perioadă refractară absolută

DEPOLARIZARE REPOLARIZARE

SINAPSA = joncțiunea a 2 neuroni sau un neuron și un efector (mușchi/ glandă)

sinapsa dintre un neuron și o cel. musculară = placă motorie/ sinapsă neuro-musculară

Neuron/ comp PREsinaptică

axon cu butonul lui terminal

canale de Ca
voltaj dependente

vezicule sinaptice cu
FANTĂ
neurotransmițători
SINAPTICĂ
R = prot tip canal ionic

Neuron/ comp
POSTsinaptică

NEUROTRANSMIȚĂTORI: (există 50 de tipuri)

Exista neurotransmițători care excită și care inhibă memb POSTsinaptică:
=> cei care excită produc PPSE = potenț post sinaptic excitator => depol + impuls în memb postsin.
=> cei care inhibă produc PPSI = potenț post sinaptic inhibitor => mențin canalele de Na închise și
blochează transmiterea influxului în memb postsin.

Aceticolina (Ach) - în m. scheletici, SNV, unii neuroni din encefal

- după ce este eliberată în fanta sinaptică este degradată de o enzimă = COLINESTERAZA)
NorAdrenalina - SNVS, encefal, măduvă
Adrenalina - SNVS
Dopamina - encefal, fcț morotii (dependențe)
Serotonina - măduvă + encefal, ritm circadian, somn, fcț mantale (fericire)
Glutamat - cortex cerebral
Glicina - măduvă, inhibă
GABA -măduvă + encefal, inhibă
SISTEMUL NERVOS CENTRAL

I. MĂDUVA SPINĂRII (MVS)

cordon de țesut nervos de 45 cm (la adult)

în canalul vertebral (dispusă de sus în jos)
continuarea encefalului
începe la nivelul Foramen Magnum (gaura mare occipitală)
se termină la nivelul discului intervertebral L1-L2

Funcțiile măduvei: - centru de coordonare a arcului reflex

- rețea de legătură SNP -> encefal

Recept -> MVS -> encefal = tract ascendent

Encefal -> MVS -> Efectori = tract descendent

MENINGELE SPINAL
structură formată din 3
foițe ce învelește organele
SNC ( MVS + encefal)

CANAL PIA MATER:

EPENDIMAR foarte subțire
cu LCR aderă strâns de MVS
bogat vascularizată

SPAȚIUL SUBARAHNOIDIAN:
conține LCR = lichid cefalo-
rahidian (asemănător limfei),
cu rol în nutriție și schimburi
gazoase necesare cel.
nervoase ale SNC
!! se recoltează prin punție
rahidiană

ARAHNOIDA:
subțire, dispusă în rețea
structură care reabsoarbe LCR

DURA MATER:
țesut conjunctiv fibros
rezistent
bogat vascularizat și inervat
 DENDRITĂ

II. ENCEFALUL

centru de organizare și procesare a SN

centrul conștienței, senzațiilor, memoriei și coordonării
împărțit într-o emisferă dreaptă și una stângă
acoperit de meninge (ca MVS)
conține LCR - în cavitățile cerebrale = ventriculi
- în spațiul subarahnoidian
are o bogată rețea de capilare, cu rol în: nutriție, schimb de gaze și îndepărtare reziduri
consumă 25% din cantitatea totală de O2
=> extrem de sensibil la scăderi ale conc O2 și ale conc de glucoză

Encefalul comunică cu MVS și cu cele 12 perechi de nervi cranieni (SNP) astfel:

MVS transmit impulsuri ENCEFAL transmite răspuns Efectori
nv cranieni prin fibre motorii

SUBST. CENUȘIE - dispusă la suprafață sau central (profund, sub formă de nuclei bazali)
- formată din corpii neuronilor + interneuroni Amielinici
SUBST. ALBĂ - la interior și conectează între ele zonele de subst. cenușie
- formată din axoni meilinici

Encefalul este format din 4 structuri:

emisfere cerebrale
cerebel
diencefal
trunchi cerebral
EMISFERELE CEREBRALE

cea mai mare/ voluminoasă parte din encefal

conține centrii nervoși senzoriali + motori
controlează funcții complexe, fiind centrul rațiunii, memoriei => determină inteligența și
personalitatea
la bază cele 2 emisfere sunt unite prin CORPUL CALOS = punte de fibre nervoase
la suprafață prezintă multe circumvoluțiuni = GIRUSURI
+ multe atâncituri = ȘANȚ (dacă sunt suterficiale) sau FISURĂ (dacă sunt adânci)
conțin mai mult de 10 miliarde de neuroni
fiecare emisferă are 4 LOBI: - FRONTAL (anterior)
- PARIETAL șanț central
- TEMPORAL șanț lateral
- OCCIPITAL (posterior)
INSULA = lobul insular - profund și acoperit de lobii frontal, parietal și temporal
la interiorul emisferelor se găsesc 4 cavități cu LCR = VENTRICULI - V1 și V2 lateral în emisfer
- V3 în diencefal
- V4 trunchi cerebral + cerebel
ventriculii se varsă în canalul central al MVS (canalul ependimar)
CEREBELUL

masă de substanță cenușie și albă

situat înapoia trunchiului cerebral
coordonează activitățile motorii
primește stimuli de la emisferele cerebrale și de la Recept. senz. pentru a controla care mușchi se contractă, cu ce
frecvență și intensitate => menține postura + secvențialitatea mersului
compus din 2 emisfere separate parțial de un sept al durei mater
comunică cu SNC prin 3 tracturi nervoase = PEDUNCULI CEREBELARI/ CEREBELOȘI

DIENCEFALUL

poziționare - deasupra de mezencefal și între emisferele cerebrale

cuprinde ventriculul 3
este o masă de subst cenușie = NUCLEI (ex. nuclei: talamus, hipotalamus)
TALAMUS - centru integrativ al impulsurilor senzoriale
HIPOTALAMUS - transmite către și primește semnale de la emisferele cerebrale și talamus
- conrolează HIPOFIZA (glanda pituitară)
, - neuronii lui produc hormoni - unii stocați în hipofiză și apoi eliberați pentru
reglarea activității multor viscere
- foamea, reglarea greutății, temperaturii, echilibrului hidric -> asociate hipotal.
SISTEMUL LIMBIC - structuri în jurul corpului calos
- emoții legate de supraviețuire -> semtimente de teamă, furie, plăcere,
supărare => influență asupra comportamentului

TRUNCHIUL CEREBRAL

conectează emisferele cerebrale cu MVS

componente - mezencefal, punte, bulb rahidian (Medulla Oblongata)
MEZENCEFALUL - între diencefal și punte
- neuronii din mezencefal = centrii reflecși
- fibrele nervoase din MVS + fibrele din bulb, punte, mezencefal
-> se unesc -> encefal (emisfere)
- partea inferioară - tracturi cortico-spinale, ce unesc encefalul cu MVS
PUNTEA - proeminență între mezencefal și bulb
- conține fibre nv care transportă mesaje de la bulb la emisferele cerebrale și invers
BULBUL - partea superioară și dilatată a MVS
- pasaj pt fibrele care vin de la emisfere și merg spre MVS
- la interior conține nuclei = centrii de control pt activități: frecv cardiacă,
vasoconstricție, reglare respirație, strănut, tuse, vomă, deglutiție
- grupuri de nuclei = FORMAȚIUNE RETICULATĂ (se extinde spre punte și mezencefal și
este responsabilă de activitatea cortexului cerebral la primirea de impulsuri senzitive
=> pregătesc cortexul pt interpretare + stimulează procesele cognitive)

!!! TOATE fibrele nv descendente trec prin bulb, unele se intersectează => DECUSAȚIA PIRAMIDALĂ => impulsul din
emisfera dreaptă acționează asupra părții stângi a corpului, iar impulsul din emisfera stângă acționează asupra părții
drepte a corpului
SISTEMUL NERVOS PERFERIC

complex de nervi și celule nervoase care conectează SNC (encefal + MVS) cu celelalte părți ale
organismului și mediul exterior
reprezintă totalitatea țesutului nervos din afara encefalului și MVS
componente: - nervi periferici
- ganglioni asociați nervilor
- receptori senzoriali

senzoriale - origine în structurile senzoriale

aferente -> spre SNC

!!! aproape toți nervii periferici sunt
fibrele nervoase
micști = fibre motorii + senzoriale
eferente <- de la SNC

motorii - origine în SNC

somatice -> inervează mușchii scheletici

vegetative/ autonome -> mușchi netezi, cardiaci, glande

12 PERECHI de NERVI CRANIENI

trec pe sub emisferele cerebrale
diferite zone din encefal - axoni senzitivi
- axoni senzitivi + axoni motori
- axoni motori
corpii neuronilor nervilor cranieni - senzoriali -> în ganglioni = mase nervoase în afara encefal
- motori -> în substanța cenușie
!!! Excepție - NV OPTIC este extensie a encefalului, fiind învelit de meninge și mielinizat de
oligodendrocite

31 PERECHI NERVI SPINALI

rol în comunicarea MVS cu diferite părți ale corpului
grupați în - nv. CERVICALI (8 perechi)
- nv. TORACICI (12 perechi) se combină temporar înainte de destinație
- nv. LOMBARI (5 perechi) => PLEXURI = rețele complexe de nervi
- nv. SACRALI (5 perechi) => fibrele de la mai mulți nervi se interconectează
- nv. COCCIGIENI (1 pereche) ex. plexuri - cervical, brahial, lombar, sacral
 NERVII CRANIENI NERVII SPINALI

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

atât în SNC, cât și în SNP

operează involuntar, dar encefalul păstrează un oarecare control
2 tipuri de neuroni motori - cu corpul în SNC = neuroni PREganglionari (axon = fibră pregang)
- corp în GANGLION = neuroni POSTganglionari (axon = fibră postgang)
2 componente antagoniste (dar nu în toate acțiunile)
- comp. SIMPATICĂ -> nervi simpatici cu efecte asemănătoare Adr și NAdr
-> acțiune în situații de urgență, stresante
- comp. PARASIMPATICĂ -> nervi parasimpatici cu efecte asemănătoare Ach (acetilcolina)
-> readuce organismul la normal, restabilind homeostazia

!!! Fibrele PREganglionare (simpatice + paracimpatice) -> eliberează Ach

Fibrele POSTganglionare - simpatice -> eliberează NAdr => sunt fibre adrenergice
- parasimpatice -> eliberează Ach => sunt fibre colinergice