Hotea Melinda Lidia

EDUCAȚIA COPIILOR CU CES

STUDIU DE CAZ

INTELECTUL LIMINAR / INTEGRAREA ÎN COLECTIVITATE

1
 I. DATE PERSONALE

Copilul A., 6 ani, manifesta: probleme comportamentale, dificultăţi legate de integrarea în colectivitate,
randament şcolar scăzut, intarziere in dezvoltarea limbajului , pe fondul intelectului liminar şi a tulburării
hiperchinetice şi deficit atenţionale.

II. STRUCTURA SI ATMOSFERA FAMILIALA

Situatia economica modesta, tatal muncitor, 40 ani, mama casnica, 33ani. Parintii fiind foarte ocupati, au
aparut destul de frecvent momente conflictuale, datorita lipseide comunicare.

III. ANAMNEZA:

ANTECEDENTE PATOLOGICE: Iminenta de avort la 4 luni si doua saptamani, nastere prematura.

ISTORICUL DEZVOLTARII: Este crescut de ambii parinti intr-o familie legal constituita. Prezinta
intarziere in dezvoltarea limbajului, primul cuvant este rostit la varsta de 2 ani. Instabilitate psihomotorie,
agresivitate fizica fata de mama la frustari minore sau in relatiile conflictualie din familie.

ISTORICUL ADAPTARII PEDAGOGICE: S-a adaptat greu la activitatea si disciplina din gradinita din
cauza tulburarilor de comportament si tulburarilor de limbaj.

IV. DIAGNOSTICARE:

 EXAMENUL SOMATIC: Prezinta o dezvoltare staturala, ponderala si toracica normal, situate la

limita superioara.

 EXAMENUL PSIHOPEDAGOGIC: Bine dezvoltat,fizic placut,ordonat in tinuta vestimentara,

intelect de limita normalului. Prezinta capacitate slaba de efort in genere, de concentrare in
special, nu poate urmari activitatea prezentata de educatoare. Trece mai usor de la activitate la joc
decat invers. Prezinta sindrom hiperkinetic, ceea ce i-a creat premisele aparitiei unor tulburari de
comportament.

 EXAMENUL LOGOPEDIC: Prezinta bradilalie, caracterizata printr-o vorbire incetinita, greu de

urmarit. Apare mai frecvent la copiii cu nivel scazut de inteligenta. Prognosticul este insa
favorabil, ritmul vorbirii putand fi ameliorat.

Anamneza pune in evidenta o intarziere in evolutia motricitatii generale,ca si stagnarea in evolutie sub
aspect fono-articulator dupa perioada lalatiunii.
V. INSTRUMENTE UTILIZATE:

1. În examinarea limbajului și a comunicării:

- proba alfabetului ilustrat;

2
 - proba vorbirii independente;
- povestire după imagini (s-a notat fluența vorbirii, amplitudinea vocii, vocabularul, ritmul);
- proba de orientare spațială și temporală;
- proba de cunoaștere a vârstei psihologice a limbajului;
2. Alte metode utilizate în investigare:
- interviul cu mama, interviu structurat Kid –Scid
- discuții cu dna educatoare
- teste proiective de personalitate
VI. EXAMINARE PSIHOPEDAGOGICĂ:
1. Motricitate:
- motricitate generală: intarziere in dezvoltare
- lateralitate: dreapta
- motricitatea fină: grosieră, nu este exersat grafismul
- coordonare oculo-motorie: slaba
2. Conduite și structuri perceptiv-motrice:
- cunoașterea schemei corporale: cunoaște părțile corpului și le denumește
- structuri perceptiv-motrice de culoare: corespunzătoare vârstei
- structuri perceptiv-motrice de mărime: bună
- structuri perceptiv-motrice de formă: deficit perceptiv sub acest aspect
- structuri perceptiv-motrice de orientare spațială: întâmpină dificultăți la orientarea în spațiul
paginii
- structuri perceptiv-motrice de orientare temporală: în curs de consolidare
3. Procese psihice:
- nivelul intelectual: eficiența activității cognitive se situează la nivelul unui intelect liminar (Testul
Raven Color)
- funcția prosexică: dificultăți în menținerea activității prosexice
- memoria: nivel mediu
- nivelul limbajul:
 aparatul fonoarticulator:
- structură: bine dezvoltat
- mobilitate: hipomotricitate linguo-facială
 auzul: normal
 auzul fonematic: deficitar
- examinarea limbajului oral:
 vorbirea reflectată
- nivelul sunetelor: repetă corect succesiuni de sunete, excepție sunetele alterate – vocalele sunt
prezente, consoanele dificile sunt omise sau inlocuite. Grupurile consonantice sunt inlocuite cu o consoana
mai usor de pronuntat. Diftongii sunt redusi la o vocala. Silabele sunt eludate in special la sfarsitul
cuvantului

- nivelul cuvintelor: relativ bună la nivelul cuvintelor monosilabice și a celor bisilabice

3
 - nivelul propozițiilor: deficitar, omite cuvintele de legătură, articolul, nu depășește propoziții
formate din 10 silabe. Utilizează excesiv verbele ”a fi” și ”a avea”.
 vorbirea independentă:
- denumirea unor imagini: corectă
- formulare de propoziții după imagini: formulează propoziții simple, formate din
subiect și predicat, fără acordurile gramaticale și cuvinte de legătură
- recitare: vorbirea devine neinteligibilă
- capacitatea de exprimare și comprehensiune: limbaj pasiv bine dezvoltat,
înțelege sarcinile și comenzile
- examenul vocii: tonalitate bună
- ritmul și fluența vorbirii: vorbire precipitată, prezintă tulburări de ritm și fluență a vorbirii.
- scrierea:
 aspect grafic: supradimensionat, nu respectă spațialitatea paginii, nu se încadrează în contur
 scrierea cifrelor: în curs de consolidare
 scrierea literelor: litere de tipar în curs de consolidare

- procese afective: instabilitate emoțională

- comportamente: dezadaptative în situații de suprasolicitare ,îi este dificil să stea liniştit, se ridică
frecvent din bancă, alunecă de pe scaun sau atârnă pe marginea lui, se joacă cu alte obiecte, îşi mişcă
picioarele aproape tot timpul cât stă pe scaun
- motivația: slabă motivație pentru sarcinile școlare, dar participativă și implicată în activitățile
extrașcolare
- personalitatea: deschisă, comunicativă, uneori irascibilă, rezistenta scăzută la efort intelectual , (test
proiectiv de personalitate „Familia mea”)
Sistemul atitudinal: lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp. Voluntară, manifestă atitudini
activ-participative în sarcinile pe care le poate realiza.
Prezintă o stimă de sine scăzută si o slabă încredere în forţele proprii.
- rezultate școlare: nu e cazul
Scopul este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea integrarii lui in activitatile de tip
scolar cat si in grupul de copii.

VII. Stabilirea obiectivelor:

A. Obiective pe termen lung:

 Îmbunătăţirea capacităţii de concentrare şi a vigilenţei;

 Stimularea limbajului, dezvoltarea exprimării orale;
 Diminuarea comportamentului hiperchinetic şi impulsiv în timpul orelor şi în familie;
 Îmbunătăţirea productivităţii şi a performanţelor şcolare;
 Îmbunătăţirea relaţiilor sociale,
 Dezvoltarea de abilitãti socio-emotionale;
 Îmbunătăţirea interacţiunii parinte-copil;
4
  Dezvoltarea psihomotricitatii .
 Îmbunătăţirea interacţiunii învăţătoare-elev în timpul orelor.

B. Obiective pe termen scurt:

 Să îşi menţină atenţia concetrată pentru mai mult timp;

 Să poată rezolva sarcinile trasate de învăţătoare, finalizându-le;
 Să respecte „Regulile clasei”;
 Să întrebe şi să răspundă la întrebări;
 Să ia parte la activităţile de învăţare în grup;
 Să participe la discuţii în mici grupuri informale;
 Să respecte „Regulile familiei”;
 Să scadă numărul comportamentelor impulsive la şcoală şi în familie.

VIII. Măsuri de intervenție propuse:

INTERVENTIE IN CADRUL GRADINITEI:

DOMENII:

-educarea limbajului;

-activitati practice.

TIPUL DE INTERVENTIE SPECIALIZAT:

- dezvoltarea abilitatilor cognitive specifice varstei prescolare;

- dezvoltarea abilitatilor de comunicare;

- dezvoltarea abilitatilor socio-emotionale;

- dezvoltarea psihomotricitatii.

Specialistii care intervin in aplicarea programului sunt : consilier psihopedagog,educatoare, logoped,

psihoterapeut.

PROGRAMUL DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

Programul de interventie personalizat are la baza metode si strategii centrate pe copil in functie de
particularitatile lui, pentru a crea un mediu care sa favorizeze si sa sprijine invatarea.

TINTA 1: Dezvoltarea abilitatilor de comunicare

5
 Scopul acestei actiuni sete activizarea vocabularului pe baza experientei immediate, cu cuvinte cunoscute,
insusiri caracteristice, actiuni, pozitii spatial, relatii, unele trairi afective.

Obiectivele actiunii sunt conturate raportat la particularitatile baiatului A.

- sa transmita un mesaj simplu in cadrul activitatii de invatare.

- sa primeasca mesaje,sa indeplineasca actiuni simple.

- sa raspunda adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce I se spune. Copilul nu poate formula
propozitii. Adesea cuvantul are rol de propozitie sau foloseste propozitii in care lipsesc pronumele si liantele
gramaticale (holofraze).

In cadrul terapiei logopedice se vor realize corespunzator:

-reglarea respiratiei

-gimnastica aparatului fonoarticulator

-imitarea de sunete sub forma de onomatopee:bazaitul albinei, zgomotul trenului

-exercitii de dezvoltarea auzului fonematic

-repetarea unor serii de silabe

-exersarea pronuntarii cuvintelor mono-, bi- si polisilabice.

-denumirea unor imagini sau obiecte

-repetarea unor propozitii scurte intr-o intonatie expresiva.

-formarea de mici propozitii pe baza unor imagini concrete

-formularea de raspunsuri la intrebari.

Avand in vedere importanta deosebita a mediului social in tratarea tulburarilor de limbaj, am cautat sa
ne asiguram de sprijinul familiei, in sensul de a-l determina sa-si schimbe atitudinea, sa fie mai afectuosi fata
de copil.

Activitatea logopedica este reluata de catre educatoare in cadrul activitatilor de invatare de la grupa. A.
este asezat in interiorul grupuluide copii, preintampinandu-se o eventuala tendinta de automarginalizare,
prezenta de cele mai multe ori la copiii cu dizabilitati ca urmare a faptului ca se simt neputinciosi in
participarea la activitate. Educatoarea va apela frecvent in cadrul grupei la activitati cu sarcina” Povesteste
ce vezi in imagini!”, copiii urmand sa relateze inchegat in povestioare actiunule sugerate de plansele
prezentate. Pentru aceasta va trebui ca ei sa-si utilizeze imaginatia.Pentru a-l include pe A. in activitate,
acesta va fi solicitat sa raspunda la intrebari cu un grad mic de dificultate- de exemplu:” Pe cine vezi in
imagine?”. Dupa ce reuseste sa denimeasca obiectele sau personajele, sarcina mai complexa de formulare a

6
povestioarei este peluata de alt copil.Pentru fiecare raspuns , A. este recompensat verbal de catre educatoare,
iar atunci cand este ajutat I se ofera un stimulant pozitiv ca Bravo, “Foarte bine!”)

Integrarea baiatului A. activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incurajat astfel prin
atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si socializare din grupa.

In consecinta, abilitatile cognitive ale copilului pot fi stimulate, avand insa grija ca sarcinile sa nu fie
prea dificile, ele trebuind sa fie conturate inspre adaptarea la particularitatile copilului.

TINTA 2. Terapia cognitiva

Terapia cognitive se constituie din actiuni si programe compensatorii care faciliteaza intelegera
lucrurilor, fenomenelor, persoanelor si situatiilor de viata in dimensiunea lor instrumental- integratoare.

Conform stadialitatii lui J. Piaget, de la 2 la 6/7 ani conform se afla in stadiul preoperational. Insa
considerand si teoriile cognitive dezvoltate de relatia dintre gandire si limbaj, in acesta etapa rolul limbajului
este recunoscut pentru activitatea intelectuala. Utilizand sistemul simbolic (actiune, imgini schematice si
cuvinte/ limbaj cf. Bruner), copilul isi protejeaza achizitiile din sfera limbajului in activitatea sa de
cunoastere a lumii inconjuratoare. Gandirea copilului in aceasta perioada este egocentric, adica el analizeaza
totul din perspectiva proprie.

Aantrenamentul cognitive propus pentru A. reflecta cele expuse mai sus si incearca sa fixeze cateva
repere specific stadiului gandirii preoperatorii, respective intelegerea aspectelor privind conservarea
numarului de obiecte, a materiei, lungimii, volumului.

INCEPEM CU… APOI… INTREBAM IN GENERAL

COPILUL COPILUL
CONSERVAREA Doua siruri egale Distantam biletele Unde sunt mai In sirul mai lung
NUMARULUI de litere dintr-un sir multe bilete?
DE OBIECTE
CONSERVAREA Doua pahare Punem lichidul Care pahar Cel mai inalt
MATERIEI identice cu dintr-un pahar contine mai mult
cantitati egale cu intr-unul mai inalt lichid
lichid si mai subtire
CONSERVAREA Doua bastoane Mutate unul spre Care este mai Cel indreptat spre
LUNGIMII egale ca lungime stanga lung dreapta
CONSRVAREA Doua suporturi Rearanjam Care corp are Cel in care
SUPRAFETEI egale pe care cuburile pe unul acoperita o cuburile au fost
asezam identic din ele suprafata reasezate
cuburi
Aceste activitati au fost continuate si reluate in cadrul gradinitei sub sprijinul si supravegherea atat a
educatoarei cat si a psihologului.

Deci, terapia cognitiva este inteleasa ca un proces complex de echilibrare mintala prin organizarea
specifica a cunoasterii la copiii cu cerinte educative special al caror comportament cognitive se
caracterizeaza printr-un fenomen generalde perturbare a organizarii cunoasterii(disfunctii la nivelul
proceselor cognitive, lipsa de motivatie pentru cunoastere, imaturitate cognitiva).

7
TINTA 3. Dezvoltarea motricitatii

Scopul acestei activitati este urmatorul: copilul sa fie capabil sa realizeze lucrari practice inspirate din viata
cotidiana , valorificand deprinderile de lucru insusite.

Miscarile, in general, poarta cu sine si incarcatura afectiva, semantica. Prescolarul imita, gesticuleaza,
incercand sa ajute, pentru a se pune in valoare.Implicarea copilului in actiuni prin executarea anumitor
miscari de manipulare contribuie la constituirea bazei dezvoltarii psihice a acestuia.Imaginea corecta a
obiectului se formeaza chiar in procesul actiunii, iar manevrarea acestuia dezvaluie si precizeaza forma,
marimea, natura materialului din care este alcatuit.

Obiectivele demersului nostrum sunt adaptate la particularitatile lui A.:

-sa utilizeze unelte usor de manevrat.
-sa foloseasca tehnici simple de lucru( asamblare, lipire).
- sa selecteze materialul necesar temei propuse.
- sa verbalizeze actiunile intreprinse.
Am denumit tema activitatii practice:”Hai sa recunoastem culorile semaforului!”, in fapt, un colaj. Vom
folosi ca material de lucru hartie colorata(rosie, galgena, verde),lipici, forfeca , plansa.

Copiii sunt asezati la masute, iar A. este asezat langa educatoare pentru a primi ajutorul acesteia in
realizarea colajului. Spre deosebire de alte activitati in care Adrian este asezat in interiorul grupului de copii,
in aceasta activitate A. este asezat langa educatoare deoarece are nevoie nu numai de sprijin verbal , dar si de
spijin fizic in realizarea miscarilor. Sunt distribuite copiilor materialele nesesare( plansa, support pentru
cartonas, aracet, foita staniol, servetele de sters pe maini)si le sunt date indicatii despre utilizarea lor.
Activitatea consta in decuparea cerculetelor colorate ce reprezinta luminile si lipirea lor pe carton pentru a
forma semaforul. Pe parcursul realizarii colajului , copiii primesc sprijin in realizarea acestuia, iar A. sub
indicatiile educatoarei(ex.”luam plansa…, o asezam pe masuta…, decupam cerculetele de hartie
colorata…”). Pentru fiecare etapa realizata Adrian primeste stimulente positive si aprecierea educatoarei; de
asemenea , va fid at ca exemplu pentru ceilalti copii, primind astfel si apreciera lor. La sfarsitul activitatii
fiecare copil descrie colajul realizat.(“ce culori ati folosit/ ce ne arata culoarea verde a semaforului?”etc).

Astfel, in perioada prescolara , si dezvoltarea lui capata un character global, iar actele sale motorii se
vor traduce in instrumente de adaptare a lui la lumea exterioara.

TINTA 4. Consilierea parintilor

Intelegand dezamagirea , frustrarea si neputinta familiei in fata refuzului si /sau a dificultatilor copilului
de a indeplini sarcini si de a se integra in grupul de copii, am considerat ca este necesara colaborarea cu
familia printr-un program de actiune comun convenit.

Prin discutii , exemplificare si explicatii la fiecare intalnire, i-am ajutat pe parinti sa inteleaga ca modul
in care gandesc ei insisi despre implinirea copilului lor in viata, va determina maniera in care isi vor educa

8
 baiatul, inoculandu-I totodata acestuia o anumita imagine de sine. Aceasta este cea care ar putea sa potenteze
sis a accelereze achizitiile copilului, determinandu-I o dezvoltare cat mai apropiata de normal, sau ar putea
sa le franeze accentuand si fixand deficientele. De asemenea , in discutii am subliniat faptul ca in aceasta
situatie parintele trebuie sa fie un bun ascultator , sa fie flexibil, realist, capabil sa zambeasca sis a
colaboreze cu copilul pentru a-I intelege problemele si a-l ajuta corespunzator.

Prin informare , parintii au inteles cum sa gaseasca si sa aplice solutia cat mai eficienta in rezolvarea
problemelor ridicate de copil. Ei au realizat ca prin rabdare , intelegere, incurajare pot ajuta copilul sa treaca
peste inhibitii sis a inceapa sa execute acele activitati la care intampina dificultati.

Iată câteva dintre modalităţile concrete cu care pot interveni parintii :

1. În disciplinarea copilului, regula de aur este ... consecvenţa!
Atitudinea părinţilor şi a educatorului trebuie să fie constantă: dacă şi-a lăsat lucrurile în dezordine sau
s-a bătut cu alţi copii şi este certat, nu trebuie să fie ignorat dacă acest comportament se va repeta. De câte ori
repetă un comportament greşit trebuie să i se atragă atenţia asupra lui şi să i se arate comportamentul corect.
Altfel va profita de inconsecvenţă şi va încerca manipularea părintelui sau a educatorului. Va fi mult mai greu
apoi să se exercite un control asupra lui, dacă a sesizat o slăbiciune.
2. Folosirea recompensei :
a) Lauda să nu fie generală ci specifică. Exemplu: « Ai răspuns corect la 5 din
8 întrebări. Foarte bine ! » “Felul în care ţi-ai a aşteptat rândul a fost formidabil ! »
b) Prin laudă să se evidenţieze efortul şi nu rezultatul. Exemplu : « Pun pariu că
ai lucrat din greu pentru tema asta ».
c) Lauda trebuie să sublinieze sentimentele elevului şi nu pe cele ale adultului.
Exemplu: “Ai lucrat de nota zece. Cred că te simţi minunat”.
d) Să se evite laudele de felul: Exemplu: “Vezi că ştii să te comporţi când vrei?”
Tipuri de recompense: să fie primul la rând, să părăsească sala de clasă înainte de
a suna, să poată şterge tabla atunci când este scrisă, să ducă mesaje altor învăţători, să cheme elevii în clasă, să
aducă cornul şi laptele, etc.
3. Ignorarea şi redirecţionarea
De câte ori este posibil, este bine să se ignore mişcarea permanenă a copilului,
aruncarea cu un creion sau cu alte obiecte pe care le are în mână. În acest moment este cel mai indicat să i se
dea copilului posibilitatea să se mişte cu sens. De exemplu, dacă un copil loveşte în permanenţă cu creionul în
masă, un fel de răspuns poate fi: Vrei să-mi aduci cartea de poveşti de pe ultima bancă? Este indicat de
asemenea să i se permită copilului să ţină ceva în mână. S-a observat că aceşti copii se pot concentra mai bine
dacă au ceva în mână pe care pot să-l manipuleze.
4. Trebuie ajutat să se concentreze
Atenţia acestor copii este distrasă foarte uşor de sunete, zgomote, alte obiecte din
jur. Copilul trebuie aşezat în grupa astfel încât în jurul lui să fie cât mai puţine lucruri care pot să-i distragă
atenţia. Va fi aşezat în prima bancă, nu aproape de geam, la distanţă destul de mare de un alt coleg, dar nu
separat de restul clasei. Pe masa de lucru trebuie să aibă doar materialele de care are nevoie pentru o singură
activitate. E nu se va putea concentra la rezolvarea unor exerciţii de matematică dacă pe masa de lucru vor fi
acuarele, cărţi cu poze etc.

9
 In plan psihologic s-a realizat imbunatatirea relatiei mamei cu copilul , prin acordarea de timp si mai
multa intelegere, mai multa afectivitate.

IX. CONCLUZII

Programul de interventie personalizat presupune colaborarea in echipa, formata din educatoare,

psiholog, logoped, familie, toti cei implicati in activitatile desfasurate de Adrian in comunitate.
In urma interventiilor educative ( terapie logopedica, ludoterapie, terapie cognitive), am realizat un
progres favorabil, prin ameliorarea tulburarilor de limbaj. Acesta a fost un factor de favorizare a dobandirii
achizitiilor specific varstei prescolaritatii, pe care le-am antrenat si dezvoltat prin demersuri specifice. S-a
integrat relativ bine în colectiv, a dezvoltat o mai mare autonomie personală și comunică mai ușor. În
paralel, mama a ascultat sugestia terapeutului de a include în programul copilului o activitate extrașcolară –
dansul.
În cursul anului școlar ce a urmat, s-au înregistrat progrese pe toate palierele dezvoltării: cognitiv,
afectiv, relațional, adaptativ. Au fost corectate sunetele: s, z, ș, j și ț, fără însă a fi automatizate.

Bibliografie:

1. Albu, A., Albu, C., 2000, Asistenţa psihopedagogică şi medicală a copilului deficient fizic, Iasi, Polirom

2. Gherguţ, Alois, 2006, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Iaşi, Editura Polirom

3. Gînu, Domnica, 2002, Copii cu cerinţe educative speciale, Chişinău, Editura Pontos

4. Ionescu, S., 1975, Adaptarea socioprofesională a deficientilor mintal, Bucuresti, Editura Academiei P.S.R.

5. Paun, E., Verza, E., 1998, Educaţia integrată a copiilor cu handicap, Unicef

6. Popovici D. V., 1999, Elemente de psihopedagogia integrării

7. Popescu G., Plesa O., 1998, Handicap, readaptare, integrare

8. Şoitu, Laurenţiu, 1997, Pedagogia comunicării

10
9. http://articole.famouswhy.ro/modele_ale_comunicarii_didactice_la_copilul_cu_deficiente_mintale

10. Vlaicu Claudia , “Psihopedagogia copiilor cu dificultati de invatare”

11