1

Proiect POSDRU/63/3.2/S/20596
Instruire si preventie pentru o viata sanatoasa

Strategia Nationala pentru

Implementarea
Programelor de Screening
pentru cancerul de col uterin, de san si
de colon

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

BUCURESTI 2011

Echipa care a elaborat strategia:

Adriana Galan
Carmen Ungurean
Dana Galieta Mincă
Alexandra Cucu

Au colaborat:
Irma Eva Csiki
 2

Strategia naţională pentru dezvoltarea programelor de screening în perioada 2011-2019

SCOPUL SI OBIECTIVELE STRATEGIEI

VIZIUNE

Strategia naţională pentru dezvoltarea programelor de screening propune o abordare comprehensivă, în

sensul acoperirii continuumului de îngrijire de la sănătate la boală: programe de promovare a sănătăţii, de
prevenire a bolilor şi de management al bolii care să acopere întreaga populaţie sau grupurile
populaţionale la risc.
Un program de screening odată început, trebuie asigurate fondurile necesare pentru a fi continuat
neîntrerupt, iar sistemul de îngrijiri de sănătate trebuie să fie apt pentru a prelua în îngrijire toate
persoanele depistate prin programele de screening.

SCOP
Strategia naţională pentru implementarea programelor de screening pentru cancerul de col uterin, sân şi
colon îşi propune să traseze direcţii prioritare de acţiune ce au ca scop evitarea deceselor premature şi
reducerea poverii datorate cancerului.

Obiective
Obiectivul general

Reducerea poverii bolilor datorate cancerului în următorii 10 ani prin depistarea precoce a cazurilor de
cancer de col uterin, sân şi de colon, în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate, a creşterii speranţei de
viaţă şi a calităţii vieţii populaţiei din România.

Obiective specifice
1. Reducerea incidenţei prin cancerul invaziv de col uterin în populaţia feminină prin depistarea
precoce a leziunilor preinvazive cu 15% în următorii 10 ani de la momentul începerii programului
de screening;
2. Reducerea mortalităţii prin cancerul de col uterin în populaţia feminină;
3. Reducerea mortalităţii prin cancerul de sân în populaţia feminină cu 15% în următorii 10 ani de
la momentul începerii programului de screening;
4. Reducerea incidenţei prin cancerul de colon invaziv populaţie prin depistarea precoce a
leziunilor preinvazive;
5. Reducerea mortalităţii prin cancerul de colon populaţie cu 15% în următorii 10 ani de la
momentul începerii programului de screening;
6. Imbunătăţirea controlului principalilor factori de risc asociaţi celor trei tipuri de cancer;
7. Reducerea ponderii deceselor prin cancer de sân, col uterin şi de colon din totalul deceselor
prin cancer cu 10% în următorii 10 ani.
 3
Strategia programelor de screening a fost elaborata de o echipă de experţi tehnici ai Institutului Naţional
de Sănătate Publică şi o echipă de specialişti ai Ministerului Sănătăţii în cadrul proiectului POS-DRU ID
20596 Instruire şi Prevenţie pentru o Viaţă Sănătoasă finanţat de către Fondul Social European.

Elaborarea acestui document s-a bazat pe:

- raportul de evaluare a sistemului sanitar din perspectiva implementării programelor de screening,
elaborat in perioada ianuarie-mai 2010;
- consultarea şi documentele elaborate de către partenerul italian al proiectului ID 20596 Instruire
şi Prevenţie pentru o Viaţă Sănătoasă - Institutul Naţional de Oncologie din Aviano;
- pe consultarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătătii (adresa MS UICP nr. 5981 din
22.02.2010 si nr. 10832 din 12.02.2010);
- pe documentele strategice elaborate de catre colectivul IOCN şi înaintate ministrului sănătăţii (nr.
11.211, 11.212 şi 11.213 din 25.10.2010);
1
- pe documentele şi recomandarile europene în domeniu ;
- pe concluziile întalnirii tehnice care s-a desfăşurat la MS, în data de 10.01.2011, convocată de
către Direcţia Generală Implementare şi Coordonare Programe şi Relaţii internaţionale şi la care
au participat şi Direcţia Asistenţă Medicală reprezentată prin directorul adjunct, Serviciul
Programe de Sănătate – reprezentat prin şef serviciu şi Unitatea de Politici Publice şi specialişti
ai Institutului de Sănătate Publică.

De asemenea s-a desfăşurat şi o vizită de studiu efectuată de către specialişti ai MS şi INSP, în

perioada 20-25 septembrie 2010, la Institutul Naţional de Oncologie din Aviano, partener în proiectul
ID 20596 Instruire şi Prevenţie pentru o Viaţă Sănătoasă, care este responsabil pentru derularea
programelor de screening pentru cancerul de col uterin, de sân şi de colon, pentru regiunea Fruili-
Venezia – Giulia.

Principii Generale
- Programele de screening reprezintă doar una dintre metodele de control al cancerului. Aceste
programe trebuie susţinute de programe de prevenţie primară, programe de diagnostic şi tratament rapid
al cazurilor depistate pozitiv.

- Programele de screening trebuie oferite populaţiei numai în cadrul programelelor organizate, cu

mecanisme de asigurare a calităţii la toate nivelurile.

1
1 Arbyn M, Anttila A, Jordan J, Ronco G, Schenck U, Segnan N, Wiener HG, Herbert A, Daniel J, von Karsa L (eds). European
guidelines for quality assurance in cervical cancer screening , Second Edition, Health & Consumer Protection Directorate and
IARC, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2008
2. Perry N, Broeders M, de Wolf C, Törnberg S, Holland R, von Karsa L (eds), European guidelines for quality assurance in
breast cancer screening and diagnosis, Fourth Edition, Luxembourg: Office for Official Publications of the European
Communities, 2006
3. Council of Europe. Council Recommendation 2003/878/EC of 2 Decembers 2003 on cancer Screening. L327/34-38; 2003
 4

- Campaniile de informare a publicului privind riscurile şi beneficiile programeloe de screening şi

campaniile de informare a profesioniştilor implicaţi în screening joacă un rol esenţial în obţinerea unei
complianţe ridicate a populaţiei, factor determinant al obţinerii unui beneficiu cert al investiţiei în
programe.

- Beneficiile şi cost-eficienţa programelor de screening trebuie evaluate în cadrul unor studii randomizate,
pe baza datelor provenite din cadrul pilotarii programelor, înainte ca acestea să fie introduse la nivel
naţional.

- Reducerea mortalităţii specifice rezultată din cadrul programelor pilot depinde de sensibilitatea testului
oferit, complianţa populaţiei invitate să ia parte în program şi de includerea la timp a cazurilor depistate
pozitiv în programe de diagnostic şi tratament ulterioare.

- Complianţa populaţiei ţintă reprezintă un element esenţial pentru succesul programelor de screening.
De aceea, evaluarea trebuie să conţină în mod obligatoriu evaluarea fezabilităţii programelor de
screening şi în mod special complianţa.
- Procentul mare de populaţie rezidentă în mediul rural şi în zone cu o acoperire deficitară cu personal şi
servicii de sănătate pun probleme suplimentare în atingerea unei complianţe adecvate. Sunt necesare
măsuri suplimentare de facilitare a accesului la serviciile de sănătate oferite prin programele de screening
pentru obţinerea unei complianţe de minimum 70% într-o perioadă de 5 ani.

- Pentru implementarea şi derularea programelor de screening sunt necesare sisteme de informaţii

centralizate şi coordonate: o listă computerizată a tuturor persoanelor ce urmează a fi invitate la testele
de screening, un sistem computerizat de evidenţă a tuturor testelor de screening efectuate, evaluărilor
diagnostice şi a diagnosticelor finale. Acest sistem de informaţii integrat al programelor de screening
trebuie cuplat cu registrele regionale de cancer.

- Screeningul organizat implică analiza ştiiinţifică a rezultatelor programelor de screening şi raportarea

rapidă către populaţie şi profesioniştii din sănătate.

- Evaluarea corectă şi cu acurateţe a rezultatelor programelor de screening se face prin intreconectarea

bazelor de date din programele de screening cu registrele regionale de cancer.

- Calitatea programelor de screening este asigurată printr-o instruire adecvată şi continuă a personalului
implicat de la toate nivelurile.

- Resursele umane şi în egală măsură cele financiare şi de infrastructură trebuie asigurate permanent şi
fără întrerupere pe toată durata desfăşurării programului.

- Aspectele etice care vizează faptul că testarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor sunt oferite
gratuit tuturor participanţilor la programele de screening şi de asemenea, faptul că diferitelor categorii
 5
socio-economice de populaţie li se garantează acces egal la aceste programe joacă un rol crucial în
decizia de a implementa programe de screening pentru cele trei tipuri de cancere vizate.

- Este recomandat ca programele de screening să fie introduse progresiv, câte unul o dată şi după
terminarea completă a unei runde de screening, pe măsură ce se definitivează şi se perfecţionează
mecanismele de implementare. De asemenea fiecare program în parte trebuie pilotat la nivel regional, cel
puţin un an înaintea introducerii sale la nivel naţional.

- Datele rezultate din monitorizarea şi evaluarea progamele pilot vor fi analizate pentru identificarea
nivelurilor unde este nevoie de corecţii ale mecanismelor de derulare şi pentru identificarea costurilor şi a
beneficiilor introducerii programului de screening.

PLAN DE ACŢIUNE

1. Constituirea unei Unitaţi Naţionale de Management al Programelor de Screening la nivelul

sau în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu atribuţii clar specificate:

- participarea împreună cu MS la iniţierea unui acord inter-ministerial cu Ministerul de Interne şi Institutul

Naţional de Statistică pentru accesul la baza de date populaţională şi la baza de date naţională a
deceselor;
- constituirea bazei de date a populaţiilor ţintă pentru cele trei tipuri de screening;
- organizarea şi constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea legislaţiei specifice pentru fiecare
program de screening în parte, participarea la elaborarea legislaţiei specifice, actualizarea şi completarea
cadrului normativ privind mecanismul, desfăşurarea şi responsabilităţile structurilor şi specialiştilor
implicaţi în programele de screening şi monitorizarea aplicării acesteia cu formularea de propuneri de
corecţie acolo unde este cazul;
- calculul, actualizarea şi revizuirea resurselor financiare pentru noile structuri incluse în programele de
screening şi în programele pilot;
- planificarea, organizarea, implementarea şi coordonarea campaniilor de informare atât la nivelul
publicului şi la nivelul profesioniştilor ce urmeaza a fi implicaţi în programe; campaniile de informare
trebuie să demareze înainte cu 6 luni şi continuate pe toată durata programelor;
- planificarea, organizarea şi coordonarea piloturilor multicentrice pentru cele trei tipuri de screening:
- în primul an pilotarea screeningului pentru cancerul de col uterin în trei regiuni: Nord-Vest,
Bucureşti şi Nord-Est;
- în anul al 2-lea pilotarea screeningului pentru cancerul colorectal în 4 -5 regiuni: Nord-Vest,
Bucureşti şi Nord-Est; Vest şi Centru;
- în anul al 3-lea pilotarea screeningului pentru cancerul de sân în Nord-Vest, Bucureşti şi Nord-
Est;

- evaluarea rezultatelor programelor pilot şi identificare nevoilor de dotare, asigurarea cu resurse umane
şi instruirea necesare extinderii programelor la nivel naţional;
 6
- constituirea şi coordonarea grupurilor de lucru pentru elaborarea ghidurilor naţionale pentru fiecare tip
de screening şi perularea în practica naţională a ghidurilor europene de asigurare a calităţii acolo unde
ele există (pentru cancerul de col şi cel de sân; ghidurile europene pentru screeningul de cancer de colon
sunt în curs de elaborare);
- organizarea şi coordonarea desemnării unităţilor regionale de management al programelor de screening
şi coordonarea procesului de desemnare a coordonatorilor la nivel local (judeţean);
- organizarea şi coordonarea procesului de selectare a furnizorilor de servicii de sănătate la nivel local şi
regional ce urmează a fi contractaţi pentru participarea la programele de screening.
- evaluarea, planificarea şi organizarea de cursuri de instruire continuă a profesioniştilor implicaţi în
programe;
- evaluarea, analiza şi interpretarea datelor rezultate din programele pilot şi formularea de propuneri de
corecţie a disfuncţionalităţilor;
- raportarea anuală a progresului programelor de screening;
- participarea la organizarea şi coordonarea procesului de implementare, dezvoltare şi întărire a
registrelor regionale de cancer, instrument esenţial al procesului de monitorizare a programelor de
screening;
- coordonarea şi participarea la dezvoltarea registrelor regionale ale programelor de screening şi la
intreconectarea acestora cu registrele regionale de screening.

2. Screeningul pentru cancerul de col uterin

Se estimează că 90% din totalul deceselor prin cancerul de col uterin pot fi prevenite prin testul
Babes/Papanicolau dacă toate femeile din populaţia vizată participă la testare periodică, o data la trei
ani şi sub condiţia ca toate leziunile depistate să fie urmărite, diagnosticate şi tratate adecvat.
Medicii de familie joacă un rol important în informarea, mobilizarea si invitarea/reinvitarea populaţiei
ţintă aflată pe listele sale si în urmarirea pacientelor după efectuarea testului si plasarea lor în
programele de urmărire si control.
Programul este oferit şi persoanelor neasigurate, acestea urmând a se adresa serviciilor de sănătate
implicate în programul de screening pentru luare în evidenţă pentru a beneficia de serviciile oferite
prin programul naţional de screening.

Grupa de vârstă vizată este de 25-64 de ani (6.014.173 femei în 2008, total România).
În cazul resurselor financiare limitate, programul se va concentra pe grupa de vârstă 30-60 ani
(conform Recomandării Consiliului Europei). Programele de screening nu se vor adresa femeilor sub
vârsta de 20 de ani pentru a înlătura riscul supradiagnosticării, ştiut fiind faptul că o proporţie
importantă din leziunile depistate înaintea vârstei de 20 ani se remit spontan, fără tratament.
Testul de screening propus în prima etapă este examenul cito-patologic Babes-Papanicolau. Pentru
diagnosticare se vor folosi colposcopia şi/sau test HPV urmată de biopsie.
Populaţia ţintă propusă a fi inclusă în programul de screening al cancerului de col uterin, testul de
screening şi testele diagnostice propuse mai sus sunt în conformitate cu recomandările Consiliului
Europei care au fost adoptate şi de către Comisia de Oncologie a MS din România.
 7
Este necesară asigurarea de resurse financiare suplimentare pentru diagnostic şi tratament deoarece
programul de screening va depista un număr mai mare de cazuri. Formarea continuă şi instruirea
personalului implicat în derularea programului, la toate nivelurile sistemului de sănătate este o
condiţie esenţială a succesului unui program de screening, asigurându-se în acest fel unul dintre
instrumentele de asigurare a calităţii.

Etapa I:
 Identificarea populaţiei feminine ţintă utilizând o bază de date populaţională
 Centrele de screening desemnate la nivel local decid numarul de vizite pe lună
 Numărul de vizite programate este pus în legătură cu populaţia ţintă pentru o anumită perioadă
de timp
 Sunt trimise scrisori de invitaţie personalizate prin care este anunţată vizita la centrul de
screening. De comun acord, vizita poate fi reprogramată.
Etapa II:
 Femeile invitate se prezintă la centrul de screening pentru testul testul cito-vaginal Babeş-
Papanicolau
 Centrele de screening trimit frotiurile cito-vaginale recoltate la laboratoareleagreate si contractate
pentru a fi analizate
 Dacă rezultatul este negativ, femeile sunt anunţate prin scrisori şi sunt rechemate după 3 ani
 Dacă rezultatul este neclar, femeile sunt chemate pentru o nouă recoltare si analiză cito-
vaginală.
Etapa III
 Dacă rezultatul este pozitiv femeile sunt invitate să facă investigaţii suplimentare la un cabinet de
OG (colposcopie) şi eventual o biopsie
 Dacă sunt detectate leziuni preinvazive sau invazive, femeile intră în programul de terapie
ginecologică şi oncologică specifică
 Femeile al căror rezulat este pozitiv vor fi preluate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate,
 Dacă nu sunt detectate leziuni sau după o conizaţie femeile sunt reprogramete pentru prima
etapă la intervalul de timp decis de program.

3. Screeningul pentru cancerul de sân

Screeningul pentru cancerul de sân utilizând mamografia bilaterală poate avea ca rezultat scăderea
mortalităţii specifice cu până la 30% în populaţia feminină din grupa de vârstă 50-69 ani (2.630.250 femei
în 2008, total România).
Studiile de cost-eficienţă nu au produs rezultate concludente la grupele de vârstă mai tinere, precum 40-
49 ani.
Vor fi invitate femeile din grupa de vârstă 50-69 de ani. Testul va fi mamografia bilaterală. Este nevoie ca
mamografiile efectuate la nivel regional/local să fie interpretate în centre de referinţă desemnate pentru a
asigura un nivel adecvat al calităţii. Testele diagnostice ulterioare vor fi: ecografia mamară, eventual
biopsie/citologie.
Vor fi excluse de la testare femeile diagnosticate anterior cu cancer de sân.
Populaţia ţintă propusă a fi inclusă în programul de screening al cancerului de sân, mamografia ca test de
screening şi testele diagnostice propuse sunt în conformitate cu recomandările Consiliului Europei care
au fost adoptate şi de către Comisia de Oncologie a MS din România.
Utilizarea de unităţi radiologice mobile pentru acoperirea zonelor devaforizate sau cu servicii medicale
deficitare este un factor care asigură optimizarea desfăşurării programului şi acoperirea largă a
populaţiei.
 8
Citirea si interpretarea mamografiilor este recomandabil a se face de către doi specialişti din centrul de
referinţă pentru asigurarea calităţii; în cazul neconcordanţelor se utilizează o a treia părere.
Pentru diagnosticare şi tratament este nevoie de echipe pluridisciplinare, formate din radiologi,
anatomopatologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleara, radioterapie şi oncologi. Unităţile de
diagnostic si tratament pentru cancerul de sân vor fi acreditate după ghidurile Europene.
Formarea şi educaţia continuă a personalului implicat constituie o condiţie obligatorie pentru succesul
programului de screening.
Se recomandă pilotarea programului pentru cel puţin un an pentru a evalua gradul de acoperire în zonele
cu servicii medicale reduse, pentru evaluarea costurilor si pentru a implementa ghidurile de acreditare a
centrelor de referinţă pentru citirea si intrepretarea mamografiilor.

Etapa I:
 Identificarea populaţiei feminine ţintă utilizând o bază de date populaţională
 Centrele de screening desemnate la nivel local decid numarul de vizite pe lună
 Numărul de vizite programate este pus în legătură cu populaţia ţintă pentru o anumită perioadă
de timp
 Sunt trimise scrisori de invitaţie personalizate prin care este anunţată vizita la centrul de
screening. De comun acord, vizita poate fi reprogramată.
Etapa II:
 Femeile invitate se prezintă la centrul de screening pentru mamografia bilaterală
 Dacă rezultatul este negativ, femeile sunt rechemate după 2 ani

Etapa III

 Dacă rezultatul este pozitiv, femeile sunt invitate să facă investigaţii suplimentare: biopsie şi
eventual ecografie
 Dacă sunt detectate tumori maligne, femeile intră în programul de terapie oncologică specifică,
fiind preluate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
 Dacă nu sunt detectate tumori maligne femeile sunt reprogramete pentru prima etapă

4. Screening pentru cancerul de colon

Testarea va utiliza detectarea hemoragiilor oculte în scaun.

Populaţia ţintă va fi formată din adulţii din grupa de vârstă 50-70 ani, femei şi barbaţi (4926951 persoane
în 2008, total România).

Etapa de dignosticare va implica colonoscopie şi/sau biopsie.

Este necesară asigurarea de fonduri separate pentru diagnosticare si tratament, în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate.

Populaţia ţintă propusă a fi inclusă în programul de screening al cancerului de colon, testul de screening
şi testele diagnostice propuse mai sus sunt în conformitate cu recomandările Consiliului Europei care au
fost adoptate şi de către Comisia de Oncologie a MS din România.

Etapa I:
 Identificarea populaţiei ţintă utilizând o bază de date populaţională
 Sunt trimise scrisori de invitaţie personalizate prin care este anunţată vizita la centrul de
screening. De comun acord, vizita poate fi reprogramată
 Indivizii selectaţi primesc şi înapoiază kitul FOBT
 9
 Kiturile FOBT sunt trimise la laboratoarele acreditate
 Dacă rezultatul este negativ, indivizii sunt anunţaţi prin scrisori şi sunt rechemaţi după 2 ani
 Dacă rezultatul este pozitiv indivizii sunt invitaţi la centrul de screening
Etapa II:
 Indiviii cu teste pozitive sunt trimişi la secţii de gastro-enterologie pentru investigaţii suplimentare
(colonoscopie) şi eventual o biopsie
 Dacă sunt detectate leziuni preinvazive sau invazive indivizii intră în programul de terapie
oncologică specifică

Principalele aspecte de luat în cosideraţie şi recomandari pentru elaborarea şi implementarea unor

programe de screening eficace, cost-eficiente şi sustenabile, astfel încât acestea să aibă în mod real un
efect de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei vizate, evidenţiat prin scăderea atât a mortalităţii
specifice prin cancer de col uterin, sân şi colorectal, cât şi prin creşterea ratei de detecţie precoce a
cancerului în defavoarea cele de detecţie tardivă, în stadii avansate sau depăşite şi implicit a duratei de
supravieţuire, sunt:

Inegalităţile

Există riscul ca programele de screening să exacerbeze inegalităţile deja existente în starea de sănătate
a populaţiei. Există diferenţe demonstrate de experienţa altor state, ca participarea în programele de
screening diferă în funcţie de sex, vârstă şi statut socio-economic şi se referă la toate etapele
programului. Există riscul ca participarea grupurilor sociale vulnerabile să fie mult mai scazută în faza de
testare, cât mai ales în faza de diagnostic şi tratament.

De aceea campaniile de informare a populaţiei pe de o parte, şi a profesioniştilor din interiorul sistemului

de sănătate, pe de alta, joacă un rol crucial în integrarea obiectivelor de asigurare a egalităţii de sanse şi
a accesului egal la servicii de sănătate la toate nivelurile şi în toate fazele programelor de screening.

Asigurarea unui nivel adecvat al participării

Reprezintă un element esential al implementării programelor de screening astfel încât utilizarea

resurselor să fie raţională şi cu efecte optime asupra stării de sănătate a populaţiei.

Un element vital al asigurării unei particpări adecvate (recomadările europene se referă la o participare
de 80% pentru eficienţă şi calitate) este capacitatea de a identifica populaţia eligibilă şi de a o invita să
beneficieze de serviciile oferite de programele de screening. Aceasta implică dezvoltarea registrului
populaţional informatizat bazat pe mai multe surse (listele medicilor de familie, birourile de evidenţă a
populaţiei, autorităţi locale) astfel încât să existe o evidentă cât mai completă şi a populaţiei neasigurate.

Capacitatea serviciilor şi a sistemului

Este unanim acceptat ca implementarea programelor de screening va duce, într-o primă fază, la o
creştere a incidenţei cancerelor vizate şi prin urmare, la o creştere a consumului de servicii medicale
specializate, atât diagnostice, cât şi curative.
 10
Sistemul de sănătate trebuie să aibă în vedere asigurarea de fonduri suplimentare pentru confirmare
diagnostică şi tratament a cazurilor noi confirmate. Beneficiile programelor de screening, reflectate în
scădera incidenţei şi a ratei de mortalitate vor apărea probabil după incheierea unei runde complete de
screening.

De asemenea, trebuie avut în vedere că serviciile diagnostic şi curative pentru toate cele trei tipuri de
cancer, vor suferi o presiune suplimentară în perioadele de desfăşurarea a programelor de screening,
astfel că există riscul să nu-şi poată onora obilgaţiile faţă de pacienţii curenţi deja existenţi în sistem şi
deasemenea să nu poată oferi serviciile necesare pacienţilor depistaţi pozitiv la testele de screening în
timp util (mai repede de trei luni).

Opţiunile pentru creşterea capacităţii ofertei de servicii sunt:

- instruirea de personal suplimentar pentru diagnostic;
- limitarea iniţială a grupelor de vârstă vizate (spre exemplu, recomandările Comisiei Europene,
precizează că în cazul resurselor limitate, screeningul pentru cancerul de col uterin se poate oferi
femeilor începând cu vârsta de 30 de ani )

Sistemul informaţional

Sistemul informaţional comportă două aspecte:

1. Întărirea capacitaţii şi dezvoltarea registrelor regionale de cancer. În prezent, în România

există 8 registre regionale de cancer, din care 5 sunt active, conform OMS 2027/2007, acoperind
peste 50% din populaţia totală a tării, care însă se confruntă cu numeroase dificultăţi. Dintre
acestea cea mai importantă este aceea a subraportării şi a rezistenţei diverşilor actori implicaţi în
acest process la implementarea eficientă a registrelor de cancer.
Evaluarea programelor de screening şi procesul de control al calităţii progamelor de screening este
indisolubil legată de existenţa registrelor de cancer funcţionale şi capabile să producă date de calitate.

2. Dezvoltarea unui sistem informaţional centralizat aferent fiecărui program de screening în

parte pentru o corectă urmărire a persoanelor în sistem şi pentru asigurarea furnizării de servicii
necesare în mod etic.
Există riscul ca personele depistate pozitiv la testele de screening să fie pierdute din urmărire şi de
asemenea există riscul ca evaluarea programelor să fie incorectă sau deficitară.

Exista riscul ca programele de sănătate să nu ia în calcul cheltuielile şi plata serviciilor de diagnostic

necesare, creindu-se în acest mod o lipsă de continuitate între programele de screening şi programele de
tratament oncologic.

La aceste două aspecte se adaugă şi cel precizat anterior, cel al dezvoltării unui registru de evidenţă a
populaţiei vizate de programele de screening.
 11
Populaţia la risc înalt

Acest aspect, implică şi el două arii de luat în consideraţie:

1. cel al indivizilor aflaţi deja la risc înalt şi, prin urmare, neeligibili – în acest caz este nevoie de
elaborarea şi implementarea de ghiduri clinice pentru urmărire şi monitorizare

2. cel al indivizilor ce devin la risc înalt după participarea în programele de screening – în acest caz
este nevoie de planificarea modului de preluare şi monitorizare a acestora.

Coordonare şi administrare

Implementarea şi derularea programelor de screening urmează să devină atribuţia unei unitaţi centrale de
coordonare şi management a programelor de screening, parte din structura Ministerului Sănătăţii sau în
cadrul unei instituţii afalte în subordinea/coordonarea MS, cu echipe separate pentru fiecare tip de
screening în parte, creata prin reglementari specifice. Această unitate va avea printre atribuţii:

- desemnarea şi coordonarea grupurilor de lucru care să elaboreze ghidurile de derulare a programelor

de screenig (normele tehnice);

- dezvoltarea, implementarea şi derularea campaniilor de informare, comunicare pentru populaţia

generala şi pentru profesioniştii ce urmează a fi implicaţi în derularea programelor de screening;

- stabilirea calendarului de instruire periodică şi formare continuă a personalului implicat;

- coordonarea unităţilor regionale de screening;

- administrea resurselor;

- coordonarea şi asigurarea calităţii programelor de screening;

- Sa asigure finantarea adecvata a programelor pe o perioada care sa acopere cel putin o runda
completa de screening

Aspecte practice ale iniţierii programelor de screening:

1. Campaniile de informare, comunicare a populaţiei şi a categoriilor de profesionişti implicaţi în

implementarea programelor de screening trebuie demarate cu cel puţin 6 luni înaintea demarării
programelor propriu-zise şi menţinute continuu pe toată durata derularii;
2. Intsruirea personalului trebuie demarată înaintea demarării programelor de screening, atât la
nivelul profesioniştilor, cât şi la nivelul administratorilor acestor programe;
3. Fiecare program în parte ar trebui pilotat în cel puţin una sau două regiuni ale tării, cel puţin un
an inainte de introducerea lui la scară naţională; datele rezultate din aceste programe pilot
trebuie evaluate şi comunicate într-un raport de fezabilitate al programului;
4. Pentru operaţionalizarea unui plan strategic de dezvoltare a unor programe de screening, trebuie
pusă în aplicare, cât mai rapid, Rezoluţia Parlamentului European din 30.11.2007 B6-0000/2007
 12
privind combaterea cancerului în Uniunea Europeană lărgită. Această rezoluţie cere ca statele
membre care încă nu au pus în aplicare efectivă programe de screening, să implementeze
Recomandările Consiliului privind screeningul pentru cancer şi să elaboreze programe
populaţionale pentru screeningul şi depistarea cancerelor de sân, de col uterin şi colorectale
conform cu ghidurile europene de asigurare a calităţii.

Indicatori de calitate ai programelor de screening

Exista un set de indicatori de calitate ai programelor de screening unanim acceptati la nivelul evidentelor
stiintifice.

Screening pentru cancerul de col uterin

Standard
Indicator
Acceptabil Dezirabil
De nivel 1 - testare
Rata de invitare: proportia de femei 60% >80%
invitate la testare din totalul
populatiei eligibile
Rata de participare: proportia de >60% >80%
femei invitate care s-au prezentat la
testare
Rata de invitare - proportia de femei
invitate la testare din totalul
populatiei eligibile

Rata de complianţă la invitare-

proporţia de femei invitate şi testate
din totalul femeilor invitate
Proporţia de teste neadecvate <=7% <=5%

Rata de rechemare: proportia de < 7% la prima runda de screening < 5%

femei rechemate pentru investigatii
suplimentare din numarul de femei
testate
Citire teste la un inteval > 21 zile >=80%

Consum frotiuri – proporţia de teste

in populaţia ţintă din totalul femeilor
din populaţia ţintă

De nivel 2 - diagnostic
rata de trimitere –proporţia de femei
testate deferite repetării testului din
totalul femeilor testate

Complianţa la trimitere
rata de trimitere la colposcopie
proporţia de femei testate deferite
colposcopieidin totalul femeilor
testate

Rata de trimitere la colposcopie -

proporţia de femei testate deferite
colposcopieidin totalul femeilor
testate

Rata de detecţia cu examen

histologic – proporţia de femei cu
confirmare histologică CIN + din
totalul de femei testate
 13

Screening pentru cancerul de sân

Standard
Indicator
Acceptabil Dezirabil
De nivel 1 - testare
Rata de invitare: proportia de femei 50—60% >80%
invitate la testare din totalul
populatiei eligibile
Rata de participare: proportia de >60% >75%
femei invitate care s-au prezentat la
testare
Rata de rechemare: proportia de < 7% la prima runda de screening < 5%
femei rechemate pentru investigatii
suplimentare din numarul de femei
testate
De nivel 2 - diagnostic
Raportul beningn/malign in <1:1 <0,5:1
populatia care sufera o biopsie
sau interventie chirurgicala
Rata de detectie: proportia de femei - -
diagosticate cu tumora maligna
invaziva din totalul femeilor testate
Rata de detectie a tumorilor - -
<10mm:proportia de femei
diagnosticate cu tumori <10mm din
totalul femeilor testate

Screening pentru cancerul de colon

Standard
Indicator
Acceptabil Dezirabil
De nivel 1 - testare
Rata de acoperire: proportia de >80%
persoane invitate
Rata de participare: proportia de >45% >65%
persoane invitate care s-au prezentat
la testare
Rata de pozitivitate: proportia de < 6% la prima runda de screening < 5%
teste pozitive din totalul testelor
efectuate
Numar de teste inadecvate <1%
De nivel 2 - diagnostic
Rata de participare la investgatii >85% >90%
suplimentare
Rata de detectie: proportia de - carcinom >2% - carcinom >2,5%
persoane diagosticate din totalul - adenocarcinom avansat> 7,5% - adenocarcinom avansat> 10%
persoanleor testate
Valoarea predictiv pozitiva la >25% >30%
colonoscopie
Latenta intre testare si rezultat >90% la 21 zile >90% la 15 zile
negativ
Latenta intre counicare si >90% la 30 zile >95% la 30 zile
investigarea diagnostica
Rata de detectie a tumorilor <30% <20%
stadiul III +