ECDL - Permisul european de conducere a computerului Utilizarea calculatorului in 7 module ECDL Complet 2012‘Autor: Raluca Constantinescu, lonut Dandild Descrierea CIP a Biblioteci Nationale @ Romania! CCONSTANTINESCU, RALUCA Utiizarea calculatorului in 7 module ECDL Complet / Raluca Constantinescu, lonu Dansils, - Bucuresti: Euroaptitudini, 2012 ISBN 978-973-1719-19-1 |. india, lonut ons. Copyright © 2012 casa de Edturs EUROAPTITUOINT Toate drepturie sunt rezervatecasl de elturd EUROAPTITUDINI. Nici parte aacestel crt nu poate fi eprodusi sau utiliza in orice fermd sau scop, prin metode mecanice sau eletronce, Incksiv etre sau orice alt mile de inmaaazinare sl prelucrare z informatie fer aprobarea ‘ris a edtorull “turopeon Computer Diving Ucence, ECDL sogo-l ECOL sunt me Iregistrate le European Computer ring Lanes Fourton Lint, Etura EUROAPYTUDIN exe o entat Independents ce Funda European Computer Dring cence Ute ruses aft cu Funda European Compute Derg. Leznce ited In ne Uy fel Manus poste foto spina cursanlor ina prep pentru examenee ECDL Nil Furdalia European ‘einputer Bring Ucence Limited, nl ECOL ROMANIA si le dre EURORPITUDM a gprantas8 cS waar ‘eet manual asigurs promovarea anne [eertnanial ni for ann in punt de vedere a curate tetnie su gaamzn utizatorl va pomove ‘ramenele ECD are se refed. AvRorarea ECDL ROMANIA relovs ft 8 manual acoper into manars ‘sticsoare noise programe anaisce ECDL Orie test de eveluare$/sau pafermant barte pe exerci {onute in acest manu refers uel ls acest manual su constue, Ss imple, cerfiaree ge cre Fandatia European rg cance cu pie Ia Cramenele ECDL Pentre detal nga de ssinerenexarenelor ECDL infra drug Sf conta ECDL ROMANIA (yng) S88 vty web seul Funda European Computer Dring Listes ited la ipa ecdo ‘ands ce vlzae3prezntl naval treble s posed un Card de atu ESDLACOL vad pena» using ‘iumanele ECDL. n lp una eemenes Cor, ncn text, cetest ECOL/ICDL, nu poate promovat nie aks forma deecunosstere nu poate acordaté cand Carre de apttiiniECDWVICDL pot ebinte dels ace Cans de Teste ECOY/ICDL area sau de a ECDL ROMANIA, operator national pnt Romani kent ECDVICDL” Refer a european Computer Driving Leence ECDL) incu ,iterationl Computer Driving cence” ICD) Progra anaes oficals uit inca programs de ceticate European Computer Driving cence” (ECOL) 4 lnterations! Computer Dring Lesnee™ ICDL} este spoils pe we set Funda European Computer Deng cence itaPrefata Utiizarea calculatorului este necesars acum aproape in orice domeniu de activitate sau in viata de zi cu zi, Cunostintele practice in domeniul utilizirii | calculatorului permit persoanelor de toate varstele si ‘si imbunstiteasc3 viata la nivel personal sau profesional. Aderénd la un standard asa cum este ECDL, atat in ceea ce priveste pregatirea, cu ajutorul acestui manual acreditat, cat si certficarea, beneficiati de o serie de avantaje: - cresterea adaptabilitsii la schimbarile aduse la locul de muncé de implementarea nollor tehnologii; + cresterea competentei,increderii in sine si motivatiel, prin obtinerea de noi abil sia unei certificdri recunoscute international; + imbundtatirea perspectivelor de promovare in carier’; posibilitatea de deschidere de noi oportunitai pentru a obine un loc de mune mai bun sau o bursa; ~scdderea probabilitati de a pierde o oferta de serviciu; + oferirea unei baze pentru specializri ulterioare in utlizarea uner aplicatii mai complexe sau mai specializate, Permisul european de conducere a computerului (ECDL ~ European Computer Driving Licence) este cel mai raspandit program de certificare a competentelor digitale recunoscut la nivel international in peste 148 de fri gi numara pind in Prezent, conform informatillor furnizate de ECDL ROMANIA, peste 12 milioane de persoane inregistrate in program la nivel international Programul ECDL/ICDL este administrat la nivel mondial de c&tre Fundatie ECDL (ECDL Foundation). Fundatia este o organizatie non-profit, rolul ei fiind acela de a promova, dezvolta si certifica abilitstile de operare pe computer si cunostintele IT. Acesta se realizeaz’ prin acordarea sub-licentei ECDL unor organizatii locale, care administreaza programul la nivel national, conform standardului stabilit de Fundatia ECDL, ‘in Romania, ECDL ROMANIA este organizatia care implementeaz’ licenga ECDL, avand intre atribuyi $i acreditarea suporturilor de curs ECDL, asa cum este cazul si acestui suport de curs.Acest manual, realizat pe baza programel corespunaitoare certificdrii ECDL Complet, cuprinde urmatoarele module: = Concepte generale ale Tehnologiei Informatie! (modul tearetic) - Utlizarea computerului si organizarea fisierelor (Folosind Windows 7) + Procesare de text (utlizand Microsoft Word 2010) Calcul tabelar(utilizand Microsoft Excel 2010) + Baze de date (utilizind Microsoft Access 2010) - Prezentdri(utilizand Microsoft PowerPoint 2010) = Informatie si Comunicare (utiizand Internet Explorer 8 si Microsoft Outlook 2010). Manualul este realizat in conformitate cu cea mal noue versiune a programe ECDL, respectiv programa analiticS versiunea 5.0si a respectat standardele de calitate impuse de ECDL ROMANIA, obtinand acreditarea ECDL. ‘Acest manual este util oricdrel persoane care doreste s& obting certificarea ECDL Complet, indiferent c& este angajat intr-o companie privati sau publica, 3 este funcflonar public, profesor sau este angajat tn orice alt domeriu de activitate. Lectlile sunt prezentate intr-un format atractiv si permit atat utilizarea sa ca suport de curs pentru cursuri organizate la sali cu traineri profesionist, cit si pentru studiul individual. V8 dorim mult succest Editura Andreco EducationalLectia1 Concepte generale 1.1 Hardware, software si tehnologia informatiei Y hardware - echipamente fizico-tehnice, profectate si proceseze date, 38 stocheze isd transmitd informatii; reprezint componentele ce pot fi practic atinse (ex.: monitor, tastatur’, etc). Y software ~ instructiuni, procedurl si rutine ce controleaz’ functionarea corectd si eficient’ a componentei hardware; exist sub forma de concepte si simboluri si nu are substants (ex.: Microsoft Word).. | Calculatorul se prezintd ca un sistem compus din dous part Termenul de Tehnologia Informatie! se refer’ la colectarea, prelucrarea, memorarea si transmiterea informatiei cu ajutorul computerilui. Deoarece mici computere sunt integrate si in echipamentele de comunicati (telefoane mobile, | fava sisteme de navigatie prin satel e mal intlneste 5 termendl de tehnologia | informatiei si comunicatiior (TIC sau in englez8 ICT = Information and Communications Technology). 1.2 Hardware 41.2.4 Structura unui calculator personal Calculatorul personal const8 intr-o unitate sistem (denumiti $i unitate central) in care se gasesc microprocesorul, memoriile RAM si ROM, placa video, hard-diskul etc, la care se conecteaz’ echipamente periferice pentru introducerea si extragerea datelor. Ca parti componente ale unui calculator personal obisnuit, mentiondm: * Placa sistem sau placa de bazi — este o plac’ ce contine circuite integrate la care se conecteaz4 toate componentele interne ale unui caleulator; '* (Micro)procesorul - componenta unui sistem de calcul in care se realizeaz’ toate procesele si operatile de calcul; '* Memoria ~circuite integrate de mare vitez8, pentru stocarea datelor; ‘© Sursa ~ un transformator electric ce alimenteaz cu energie electric’ componentele calculatorului; © Hard-disk ~ dispozitiv de stocare de mare capactate, folosit pentru stocarea permanentd a programelor si dacumenteler; © Adaptorul grafic sau placa graficd ~ afigeazd rezultatul prelucrSrilor pe ‘monitorul calculatorulPlaca de sunet ~ componenta folosité pentru a inregistra si reda semnal audio, prin transformarea sunetului analog in informatie binard, si invers; Unititile optice: CD-ROM, DVD-ROM — dispozitive de stocare permanentd a datelor pe discuri din plastic, cu ajutorul unut laser; Porturiinterfete utilizate pentru conectarea dispoztivelor periferice fa calculator: tastaturs, mouse, monitor, boxe etc. Miccoprocesor + sistem de rie cD-ROM / yD-ROM © Unitatea centrala (Micro)procesorul este un set de circulte integrate ce contin zeci de milicane de ‘tranaistori microscopici, integratiintr-o structur’ de sliciu pe mai multe straturi, Cea mai mici unitate de date care poate fi prelucraté de procesor se numeste bit (in ‘engleza binary digit = cifrd binar si poate avea valoarea O sau 1.Astfel, dacd un tranzistor se las8 strabatut de 0 sarcina electrie3, se reprezinta informatia intr-o logicd binara de tip 1, pe cand un tranzistor care nu se las strabatut, de o sarcind electric’ reprezint’ informatia de tip 0, Toate numerele, textele, sunetele si imaginile dintr-un computer sunt stocate si prelucrate in diferite tipare (succesiuni) de 0 si 1. Componentele principale ale (micro)pracesorulul sunt: * Unitatea de comandé-control ce adreseazs, decodific’ §\ prelucreaz’ instructiunile programului aflat in executie; totodat8, comand’ si sincronizeaza functionarea componentelor unitatii centrale. © Unitatea aritmetico-logicé ce prelucreaz’ datele sub forma operatilor aritmetice (de adunare, scdere, inmultire si impé'tire) si a operatilor logice (se compara, spre exemplu, daci o valoare este mai mics, egal, sau mai mare, decat alta valoare}, Unitatea de memorie se referd la circuitele integrate specializate tn care se stocheaza informatii sub forma binar3. Sunt dous tipuri de memori Y Memoria RAM (Random Access Memory = Memorie cu acces aleatoriu) este divizaté in milfoane de unitati de stocare numite bytes octeti) care sunt identificate printr-o adres unicé. Se umeste memorie cu acces aleatoriu, 4 deoarece microprocesorul poate adresa © unitate de stocare in orice ardine, Un byte (octet) reprezinta o succesiune de & biti si este folosit pentru a stoca un caracter sau un cod ce reprezint8, de exemplu, o instructiune a unui program aflat in cexecutie sau 0 mic& portiune dintr-o imagine sau un sunet, Cuvantul monitor contine 7 caractere, deciin memoria computerului ocups 7 bytes, Numatul total de bytes determina dimensiunea memoriel RAM. Acest lucru este foarte important, deoarece instructiunile programelor care ruleaza la un moment dat, datele de prelucrat (de intrare), c8t si rezultatul prelucrétilor (datele de iesire), sunt stocate in memoria RAM. Pentru mésurarea memorl, sunt folositi multiplii byte-ului Unitatede misurs”[Oimensne Sinbol kilobyte 1024 bytes (2°) KB megabyte 1024 kilobytes (2) MB. ‘I gigabyte | 1024 megabytes (2") | GB [terabyte 1024 gigabytes (2°) | TeMemoria RAM se caracterizeazi prin faptul ci nu pastreaz’ datele cénd computerul nu mai este allmentat cu energie electrics. De aceea, spunem cd este 0 memorie volatil3. ¥ Memoria ROM (Read Only Memory memorie care poate fi doar citita) const intr-un circuit integrat, de capacitate redusé, ce stocheazd mici programe de verificare 3 componentei hardware si de lansare tn executie a sistemnul de operare, CCaracterstica principals const in faptul c nu este folosité pentru stocarea temporara a datelor ce sunt prelucrate la un moment dat, sic& este non-volatilé (la inchiderea computerului, continutul nu se pierde). Mute dispozttive electronice 5 electrocasnice contin memorii ROM ce stocheaza Instruciuni scrise de producétorul echipamentului (de exemplu, un program de spilare al unei masini de spat) + Dispozitive de stocare a datelor Sunt dispozitive care pastreazé datele salvate si dup@ inchiderea computerulu functie de suportul de stocare a datelor, disporitivele de stocare pot fi magnetice sau optic. Hard-diskul este principalul dispozitiv de stocare a datelor, ce stocheaz’ volume ‘mari de informati. Varianta intern’ a hard-diskului se Biseste in interiorul carcasei computerului si contine fisierele sistemului de operare, aplicatilor si fisierele personale. Varianta extern’ a hard-diskului oferd portabilitatea datelor, iar majoritatea se conecteazd la calculator prin portul USB sau FireWire. Toate datele sunt scrise si citite electromagnetic. Astfel, disporitivele numite capete de citire/seriere (in esenté, niste electromagneti) culiseaz3 pe suprafatz unor discuri (numite platane) ce sunt acoperite cu un strat magnetic. Curentul electric, pozitiv sau negativ, ce strabate capul de citire/scriere aliniazd particulele magnetice de pe disc in sensul curentului, creandu-se dou’ stiri, corespunzatoare valorilor O 51. Suprafata de inregistrare a discurilor este impartité in cercuri concentrice numite piste, care la randul lor sunt impartite in sectoare de Haraaisk extern 8lungime fix. Impartirea pistelor in sectoare se realizeaz’ in timgul formatirl fizice — prin formatare, un disc devine utilizabil si este pregatit sa stocheze date. Capacitatea hard-diskului se masoard in megabytes sau gigabytes. Majoritatea sistemelor de calcul au hard-diskuri cu capacitate de peste 100 8. Hard-diskurile prezintd avantajul unui cost redus per unitate de stocare, dezavantajul constand in faptul ca au componente In miscare ce creazi uzurd si posibile defectiuni tehnice. Discul de refea (network drive) se refer’ la hard-diskuri ce se gisesc ih servere gi sunt folosite de mai multi utlizatori pentru stocare si partajare de informati. {CD-ROM — (Compact Disc Read Only Memory) ~ echipament de stocare a datelor ce utilieaxs tehnologia laserului pentru a scre si citi date pe - discuri plastice, Cs Dire CD-ROM sunt dele isrinionate cu date (aplicati si jocuri de calculator, muzica, etc}, pot fidoar citite si stocheaz’ maxim 650 MB. Discurile CD-R (inregistrabile o singura data) si CD-RW (read-write = citire-scriere) permit citirea, cat si scrierea datelor, si pot stoca ‘maxim 800 MB. Unitatile DVD (Digital Versatile Disc) ~ permit citrea si seierea datelor de pe liscuri asemBnstoare cu CD-urile, dar oferé o capacitate mult mai mare de stocare a datelor. Un disc DVD-ROM (deja inregistrat), DVD-R (inregistrabil 0 singur’ data) si DVD-RW (inregistrabil de mai multe ori) poate stoca intre 4,7 GB si 17,08 GB de date. Unitéti_cu_eipuri sau USB Flash (memorii_USB) ~ ‘memorii nonvolatile care utiizeazd semnale electrice Pentru a stoca date. Spre deosebire de unitate electromagnetice si optice, memorille USB nu au fiabltate ridcat8. Stocheaz3 intre 1 GB si 256 GB de date. Cardurile de memorie utlizeaz3 aceeasi tehnologie de stocare si sunt foloste la camerele digitale, telefoane mobile, smartphone-uri si playere multimedia, + Dispozitive periferice Dispozitivele periferice reprezinta totalitatea disporitivelor cu ajutorul cérora este posibilé introducerea datelor in vederea prelucrararil, precum si furnizarea rezultatelor obtinute. Exist urmatoarele tipuri de dispozitive periferice:Y- dispozitive periferice de intrare ~ permit introducerea datelor in calculator ~ tastaturd, mouse, joystick, microfon, scanner, camera video; Y- dispozitive periferice de iesire ~ permit extragerea datelor din calculator - monitor, imprimant’, boxe. Y- dispozitive periferice de intrare - iesire ~ permit at&t introducerea, c&t si cextragerea datelor din calculator ~ modem, touch screen Dispozitive periferice de intrare a datelor troducerea datelor in Reprezints echipamente tehnico-fizice care permit sistemul de calcul ‘Tastatura - este principalul dispozitiv periferic de introducere a datelor, find inclus in cadrul minim de dotare al oricirui calculator. Majoritatea tastaturilor au {ntre 80 si 110 taste, grupate in mai multe blocuri de taste: * Blocul tastelor alfanumerice contine caractere alfabetice, semne de unctuatie, caractere numerice si speciale, taste de validare si control; ‘+ Blocul tastelor functionale, pozitionate deasupra bloculul alfanumeric $1 identificate prin F1, F2, pand la F12 executé comenai predefinite, in functie de aplicatia care ruleaz3; ‘= Blocul tastelor de control deplaseazd si pozitfonazé cursorul mouse-ulul pe ecranul de lucru; ‘© Blocul tastelor numerice situat fn partea dreapta a tastaturi, contine taste numerice si taste aferente celor patru operatil aritmetice. a. BEE Taste de aes contro! Mouse ~ este un mic dispoztiv din plastic, ce prezint8 dous, tei sau mai multe butoane si 0 bild de cauciuc sau 0 surs’ optic’. Deplasarea mouse-uli, respectiv a bile! sau a fascicoluui luminos emis de sursa optics, determing mutarea unui cursor {igeat8) pe monitorul computerulu, in directa in care se muti mouse-ul ‘in goneral, butonul stang al mouse-ului este folosit pertru selectii de obiecte, pictograme, butoane, comenzi, pe cénd butonul dreapta deschide o lists cu difeite comenzi, in functie de obiectul pe care se géseste poritionat cursorul mouse-ulul Taste umerice 10‘ntre cele dou’ butoane se mai giseste o rotit8 din plastic, Rotita de Butonul drept Butonul sting bir cu aspectul unui mouse asezat invers, cu o bil senzitiva in exterior. Deplasarea cursorului pe ecranul de lucru se realizeaz’ prin rotirea bilel cu ajutorul degetelor. Trackball-ul poate fiutilizat ca inlocuitor de mouse la calculataarele portabile si se mai giseste in componenta unor tastaturi ergonomice. permite derularea Aceste dispozitive de intrare se pot conecta la computer prin cablu, prin Intermediul porturilor PS/2 sau USB, sau fara fire (wireless), cu ajutorul undelor radio. Dacd disporitivele se conecteazi f8ra fire, ¢ necesar si fie alimentate cu ajutorul baterilor. Touchpad - dispozitiv de forma rectangularé, cu suprafata sensibilé la atingere, folosit ca inlocuitor de mnows, ar les la computers portale Funcjoneees prin interpretaea | Zonssesiis fo interperior de’ conducttate, deplasarea degetelor pe suprafata touchpad-ului. ei Microfonul ~ component’ ce converteste sunetul In semnal electric care este prelucrat de placa de sunet a computerului Este un dispozitiv pentru inregistrarea vocii, iar cu ajutorul programelor specific, persoanele cu dizabilititi locomotorit pot controla computerul si aplicatile aferente, prin comenzi vocale. uLight_pen — dispozitiv aseménator cu_un creion, folesit pentru selectarea obiectelor si comenzilor afigate pe un monitor. Prezint senzori optici ce detecteaz’ modificiri de luminozitate ale obiectului selectat, in acest fel determinanduse poozitia exact pe monitorul de lucru ‘Scanner ~ echipament periferic de intrare a datelor ce transform’ informatia analogica (texte si imagini tiparite pe hartie) intr-un format binar (succesiuni de biti O si 1) Continutul scanat este descompus in runcte, cu ajutorul unor ssenzori compusi din semiconductori sensibil la lumin& Se pot utiliza programe de recunoastere optic a caracterelor (in engl. OCR = Optical Character Recognition}, astfel incat textul dintr-un document scanat s8 fie prelucrat cu programe de editare a textului (de ex. Microsoft Word). ups tipul construct, scannerele sunt: ‘+ Scannere orizontale (flatbed), ce functioneazi dup _principiul Copiatorulul: documentul este asezat pe o suprafaté din stic, iar un sistem optic citeste informatile; = Scannere de mana care citesc informatiile prin deplasarea unui rulow peste documentul scanat. Joystick ~ se prezintd ca 0 manetd, folosita mai ales in jocurile de calculator, ce permite un control mai precis al cursorulsi pe directile stanga-dreapta, sus-jos, si in diagonalé. De obicei, prezinté mai multe butoane ce pot fi programate si execute anumite comenzi. Camera web (Webcam) ~ consté intro camera digitala de mic dimensiuni, capabilé 8 filmeze continuu sau sé realizeze fotografi cu rezolutie mica. Este folosité pentru afisarea de Imagini pe pegini web, sau in programele de teleconferinte si mesagerie instantanee (Skype, Yahoo Messenger, et) Camera digital ~ se prezint3 cao camera conventionala care utilizeaz’ componente electronice pentru a crea o imagine Astfel, un senzor de imagine ce const intr-un semiconductor, converteste lumina in electroni (sarcint electrice) care ulterior sunt prelucrati, rezultand 0 imagine digital Cantitatea de informatie captaté de o camer’ digitald se numeste rezolutie, si se masoara in pixeli 2‘Mai multi pixelinseamna o imagine mai clara si de dimensiune mai mare. Camerele digitale obisnuite pot realiza fotografli de la 2 megapixeli (ce se traduce printr-o rezolutie de 1600x1200 piel), pnd la 12 megapixel (la camerele mai performante) teva avantaje ale camerei digitale constau in faptul imaginile pot fi vizualizate imediat (cu ajutorul unui ecran) si pot fi transferate direct pe calculatorul personal. Dispozitive periferice de iesire a datelor Sunt componente hardware care afigeaza rezultatele prelucrate de calculator. ‘Monitorul - este principalul dispoztiv de iesire a datelor care afigeazd_ informatille prelucrate de placa video a ‘computerviul Dimensiunea unui monitor reprezint’ lungimea diagonalei ecranului exprimatd in inc (1 inch = 2,54 em). Dimensiuni obignuite pentru moniteare sunt: 15, 17" 19", 21°, Cu ct suprafata unui monitor este mai mare, cu atat sunt afigate mai multe informati. Un alt parametru de evaluare const8 in rezolutia maxima suportaté de un monitor. Se referi la punctele de imagine (pixel) ce formeaz’ o imagine. Rezolutia iain calcul numarul pixelilor pe orizontals si pe vertical. De exemplu, 0 rezolutie 1280x800 inseamn’ piteli afisati pe 1280 coloane si 800 randur. Cu cét rezolutiacreste, cu atat imaginea devine mai cla’. De obicei,rezolutille monitoarelor sunt cuprinse intre 800x600 pixel si 1600x1200 pixel Imaginea afisaté de un monitor mai este influentata si de rata de relmprospatare (refresh) a imaginil. Aceasta se exprima in hertz, sise referé la num&rul de actualizir de imagine intr-un interval de o secunds. De exemplu,o ratd de reimprospatare de 70 Hz actualizeaz’ ecranul monitorului cu 70 de imagini intr-o secund’. Este recomandat ca acesté rat si fe setatd la o valoare ct mai mate, pentru a se evita coboseala ochilor. Exists dous tipuri de monitoare: Y cu tub catodic ~ folosite din ce in ce mai putin, din considerente fergonomice (ocup mult spatiu pe birou, iar pentru afigarea imaginli pe monitor se utiizeazs cémpuri magnetice ce genereazé radiati electromagnetice) Yc cristae lchide ~ folosite pe scar larga (ocupai putin spatiu si nu sgenereazs raciatii electromagnetice). Monitor cu cristae lchide FeyImprimanta — echipament periferic de iesire ce permi datelor prelucrate de computer. Construct, exist mai multe tipuri de Plotter - dispozitiv folosit la tiparirea_unor planuri si schife tehnice, de mari dimensiuni, cu ajutorul unor penife. Este folosit, mai ales, la imprimarea documentelor generate cu aplicatille de proiectare asistaté de computer (CAD = Computer Aided Design). editarea pe hartie a primante: Imprimante cu jet de cerneald (Inkjet) ~ este cel mai raspandit tip de imprimanti datoriti costului redus de achizitie; tehnologia de tipirire consta in pulverizarea unor picdturi microscopice de ccerneala prin mici orificit punctiforme, numite duze. Aceste imprimante pot tipiri alb/negru si color, cu o vitex8 de imprimare relativ mics, 3 Sunt adresate utllizatarilor obisnuiti ce tipiresc un volum redus de documente, Imprimante laser ~ sunt proiectate pentru tipérirea de volume mari de documente; pentru imprimare se_utilizeaz3 ‘tehnologia laser si particule de toner (pudra de cerneala). Viteza de imprimare este mare, iat calitatea imprimérii foarte bun’. Costurile de achizitie si ale consumabilelor sunt mari (in special al imprimantelor color) si sunt adresate mai ales firmelor si organizatilor. Imprimante matriceale sau cu ace ~ documentele sunt tipSrite pe baza impactului unor ace metalice asupra unel bande tugate, numité ribbon, Sunt Imprimante 2gomotoase, care se folosesc mai ales la imprimarea mai multor documente in acelasi timp (documente auto-copiante: facturi chitange, etc}. Boxe (difuzoare) ~ echipamente periferice de lesire folosite pentru redarea sunetelor prelucrate de placa de sunet a computerului. Se conecteazé Ia calculator prin porturile audio sau USB, 14Dispozitive periferice de intrare/iesire a datelor Touchscreen ~ dispozitiv periferic de intrare/iesire a datelor, ce permite utiizatorului selectarea obiectele si comenzilor prin atingerea ecranului cu degetul sau cu un creion numit stylus Este frecvent intalnit in centre turistice pentru Informare, restaurante de tip fast-food pentru procesarea comenzilor, la bancomate si dispozitive _portabile (smartphone, tablete, etc) Modem ~ dispozitiv care permite calculatorului 8 transmit date prin linille telefonice. Informatile prelucrate de calculator sunt stocate digital, n timp ce informatile transmise prin linille telefonice sunt transmise sub form’ de unde analogice. Modem-ul face conversia datelor dintr-o forma in alta. Modem- urile sunt de doud feluri: externe ~ sunt plasate in afara unitati centrale si interne -se gasesc in interiorul unitatii centrale. Viteza de transfer a datelor este exprimata in biti per secunda (bps), respectiv Kbps si Mbps. + Porturi utilizate pentru conectarea echipamentelor periferice Porturlle reprezint’ interfata prin care echipamentele hardware (monitor, tastaturS, imprimanta, ete) se conecteard la computer. Constructv, sunt mai multe tipur de porturi + Portul serial ~ interfaté ce transfer bit de date in serie (unul cite unui) Se uiizeazé din ce in ce mai rar pentru a conecta un modem sau echipamente specifce de comunicare + Portul parale! ~ interfafé de comunicare mal rapid decdt cea seriall, unde biti de date sunt transferaf in paralel prin mat multe fire, Se foloseste din ce in ce mal rar pentru a conecta Imprimante, moder-uri joystickur ee + Portul USB (Universal Serial Bus) — interfa,® generalé ce Inlocuieste porturile serial si paralel, ce conecteaz majortatea dispozitvelor perferice actuale: tastaturs, mouse, imprimart3, | omnes) scanner, camer’ digital, hard-dliskuri externe, etc, Dispozitivele conectate sunt de tip Plug-and-Play (conecteaz3 $I utlizeaza), insemndnd c& sistemul de operare recunoaste i foloseste dispozitivul, imediat ce este conectat. O altd faciitate a acestei interfete const tn faptul ci disgozitivele pot fi conectate/deconectate dela computer, fardrestartarea acestuia. 15 = Zl——— | + Poreul de retea numit si R145 este interfafa folosité pentru a conecta computerul la 0 retea locali de calcu atoare sau la internet. Portul Firewire numit si IEEE1394 ~ interfatd seriala de mare vitezs, folositd pentru a conecta echipamente audio-video. 1.2.2 Stocarea figierelor online (Online Data Backup) Servicille de stacare online reprezina un serviciu gratuit sau platit prin care co ale fisierelor de pe un computer local sunt transferate prin internet si stocate pe un server de date gestionat de o firma furnizaare de servicii de stocare online a datelor. Manigularea fisierelor se realizeaz& intutiv, printr-o interfata web (se foloseste, de ‘exemplu, un browser web!: Internet Explorer, Mozilla Firefox, etc) Conexiune cripeaes |] @Y b Liernet 3, Ed ce» * Severe) (cate Comparativ cu dispoztivele externe de stocare a datelor (cd, dvd, memorie USB et], servile de stocare online @ datelor oferd cdteva avantaje: + Acces la date in orice moment si din orice locate, atata timp cat exist 0 conexiune la internet; + Securitatea datelor impotriva viruslor informatici, furtulul de date si calamittilor naturale; + Optiuni de partajare (in englez8 sharing) a fisierelor; pot accesa si edita documentele partajate; Pe langé procesele de autentifcare a utilzatorilor prin nume de utilzetor parol, pot fi utilzate si tehnic de criptare a datelor si mal multe nivele de autorizare 2 accesuluila date. iferiti utiizatori "erowser web Program folost pentru navgares pe Inte (acesare ste-tor web) 161.3 Performansa calculatorului + Viteza de lucru a procesorului se masoar& in megahertzi (MHz) sau gigahertzi (GHz) si se refer’ la frecventa la care se sncronizeaz’ diferite foperatiuni elementare care au loc In microprocesor. De-a lungul timpului, viteza procesorului a crescut exponential: astizi, un procesor ruleaz’ la viteze de peste 3 GHz. + Memoria RAM - este un parametru de performanti, intrucdt instrucjiunile si datele sistemului de operare si programelor ce ruleaza la ‘un moment dat, sunt stocate in aceasta memorie s ocup8 spatiu. Dacd sunt mai multe programe deschise si memoria RAM este insuficients, atunci viteza de raspuns a calculatorului scade. Se recomand’ 0 dimensiune cét mai mare a memoriei RAM (peste 1 G8}. | + Memoria cache - memoria temporara a procesorului, care stocheaz’ cele mai des accesate date si instructiuni, din memoria RAM. Astfel, viteza procesorului este sporitd prin eliminarea timoilor morti, generati de accesarile repetate ale informatilor din memoria RAM. ‘+ Adaptorul grafic dedicat (placa video), contine un procesor si cipuri de memorie, care preiau o parte din instructiunile executate de micropracesor, marind astfel performanta calculatorul ‘+ Litimea de band’ a magistralei procesorulul ce se refers la fluxul de bit vehiculati intre procesor si memorie, si lstimea de band’ a magistralet de intrdrifiesiri ce caracterizeaz’ fluxul de informatii dintre unitatea central si periferice. O latime de banda mai mare permite un transfer mai mare de date, deci o vitez’ sporit de procesare. | Un sistem de calcul poate f evaluat prin prisma unr componente hardware: 1.4 Tipuri de calculatoare Termenul de computer se poate aplica unul dispozitiv ce utilizeazd un microprocesor pentru a prelucra date introduse cu ajutorul unei tastaturi si al unui mouse, si care afigeazi rezultatele prelucrarii pe un monitor. in functie de dimensiune, capacitati de prelucrare i costuri, se deosebesc mai multe tipuri: © “Mainframe - sunt computere de mari dimensiuni, care prelucreazi _cantitati Impresionante de date si care sunt foarte scumpe. Se folosesc in firme si organizatii mari si sunt proiectate si functioneze continuu sis deserveascd multi utiizatori in acelasl timp. + Server de retea ~ sistem de calcul construit si stocheze date care sunt partajate si editate de utilizatoriiretel ”Calculator personal (PC = Personal Computer) ~ cel mai rispandit sistem de calcul, utilizat in aproape toate domenille de activitate. Calculatorul personal se gaseste in urmitoarele forme constructive: ‘© Desktop ~ unitatea centrali este pozitionat pe biroul sau masa de lucru, iar in jurul acestela se gases dispozitivele periferice: monitor, tastaturd, mouse, imprimantd etc. + Laptop (numit si notebook) — este sistemul de calcul portabil in care componentele sunt redimensionate, astfel incat sé ocupe ct mai putin spati. + Tablet PC ~ calculator personal portabil cu functii si caracteristici similare laptop-ului, ce utilizeaz’ un ecran tactil | %sispout principal de introducere a dateor in general este “ folosité 0 tastaturd virtual si un ,stilou” ca inlocuitor de mouse. PDA (Personal Di de_mici dimensiuni ce ruleazi un sistem de operare si aplicatil specifice. De regulg, prezint8 un ecran tactil (touchscreen) si in “creion” (stylus) cu ajutorul cérula se selecteaz butoane sicomenzi, se scriu texte si se deseneazi diagrame. Nodelele recente prezint& si facilitati de navigare pe internet, post electronicd si mesagerie instantanee, etc. 18Printre alte disporitive digitale care fac parte din viaga cotidian se num: 2 © Smartphone ~ telefon mobil cu functii avansate de calculator, Cele mai multe smartphone-uri au un sistem de operare ce permite instalarea aplicatillor si conectarea cu alte dispozitive. Majoritatea ,telefoanelor inteligente” v3 permit si trimiteti si s8 primiti e-mail-uri, s8 navigati pe web, si deschideti documente office 51 pdf, si ascultati muzicd si sa vizonati videoclipuri si fotografi * Telefon mobil ~ dispozitiv electronic de miei dimensiuni folosit pentru a initia si primi apeluri telefonice. * Player multimedia ~ mic dispozitiv ce stocheaza si ruleazi fisiere de muzicé, filmulete, podcast*-u ‘Un post st un filer ado su video are este decree po interna rat pe un ear parsonl 19Lectia 2 Software 2.1 Tipuri de software Asa cum aminteam in primul capitol, termenul de software desemneazs ansamblul progremelor, procedurilor si rutinelor care controleax8 functionarea eficienté a elementelor hardware. Componenta software este uzval format programe de aplicati > sistemul de operare ~ ansamblul de programe care asigurs utilzarea optima 2 resurselor fizice si logice ale unui sistem de calcul. €\ are rolul de a gestiona funetionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul, de a coordona si controla executia programelor si de a permite comunicarea utlizatorului cu sistemul de calcul > drivere - programe ce ofer’ calculatorulu informatii spectice privind un anumit echipament hardware. Cind se atageazi calculatorului un nou dispozitv, trebuie instalat pe hard-disk driverul corespunzator. Ca urmare, driverul este utiizat de sistemul de operare pentru comunicarea cu noile echipamente. > programe de oplicatii(cunosute si sub denumirea de aplicaii software) — totaltatea programelor destinate rezolvarii unor programe specifice. in sistem de operare, drivere si La pornirea calculatorului se realizeazé incdrcarea sistemului de operare in memoria de lucru (RAM). Odata ce sistemul de operare este incdrcat (si pe ecranul ronitorului apare interfate grafic, se pot rula aplicatile dort. 2.2 Principalele functii ale unui sistem de operare Principalele functii ale unui sistem de operare sunt: > Gestiunea resurselor hardware si software ~ sistemul le operare gestioneaz’ alocarea timpului procesorului, a memoriel interne, accesul la fisiere, accesul la echipamentele periferice, etc. pe toat’ durata executiei unul program, in scopul utilizarii cat mai eficiente a acestor resurse. In cazul in care este posibilé executarea simultan’ @ mai multor programe, sistemul de operare 20realizeaza alocarea resurselor Intre programe pe baza unor criterl de alocare, {In scopul optimizarii executiel programelor. > Gestiunea fisierelor — realizeaza separarea fisierelor incércate in memor grupeaz’ figierele pe diferiti ut realizeze in cel mai scurt timp. > Gestiunea prelucrérilor ~ ofer’ posibllitsti de pregatire s'lansare tn execute a programelor de aplicati. > Coordonarea executiel simultane a mai multor programe, prin urmarirea modului de executare a instructiunilor, lansarea in executie a operatiilor de intrare/iesire s1 inchelerea executiel programul Depistarea si tratarea erorilor - sistemul de operare poate trata erori la nivelul fiic (de exemplu: erori de citite / scriere in memoria externa, erorl de acces la un echipament periferc,lipsa din configuratia sistemului de calcul a unui echipament, etc.) sau logic, care pot s8 apard in timpul executdrii unui program (de exemplu: operatiiinterzise, precumn impartirea la 0, tentativa de acces in zone protejate ale memoriei interne, tentativa de executie a unor instructiuni privilegiate, etc.). > ASistarea execute! progromelor de cite utlzator, printointerat reteoestsogor e utat Bey A gy si tori astfel incat gésirea fisierelor 58 se Dintre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot amint: - Windows, Mac Operating System, Linux, Unix. 2.3 Aplicatii software Aplicatile software sunt acele programe care transforms calculatorul intr-un instrument pentru efectuarea unor actiuni si/sau rezolvarea unor probleme specifice, cum ar fi: prelucrarea textelor, tehnoredactare, contabilitate, analizd financiar3, programe juridice, planificare, baze de date, gestionarea mesajelor, proiectare {arhitecturs, inginerie), urmrirea si controlul proceselor indusriale, navigarea pe Internet, ete. Jn functie de scopul pentru care au fost concepute, distingem: > Programe de comunicatii - Yahoo Messenger, Skype (cu ajutorul acestor programe se poate comunica in timp real cu dferite persoane, indiferent de localizarea geografica a acestora). > Programe de navigare pe Internet ~ Mozilla Firefox, Internet Explorer, Google Chrome (cu ajutorul acestor programe puteti cduta diverse informatii pelinternet. 2Programe de procesare de text - WordPad, Microsoft Word, Adobe PageMaker (cu ajutorul acestor a 2S a programe puteti introduces tata text, salva Imprima apol document) = = Programe de calcu! tabeler = 7 = ; MicosoR Be, tote 323, (NY Qu (PS (ps! (PS [aceste programe permit |= = ‘i manipularea datelor numerice “== texistentetn tabelele decaleu). (Ga (va Programe de gestiune a bazelor I yh de date Visual FoxPro, == Mierosoft Acces, race (acest programe gestioneat colecil mari de date, pentru cainformatia fe dlsponibilautzatorulu petra extragereadatelor necesare) Programe de prezentir multimedia (acste programe genereac8daporive 4 sunt utlzate la sustinerea dveselor prevent! fata unui autor) Microsoft PowerPoint Programe de posta electronica: Microsoft Outlook, Outlook Express (aceste progame pert trmiterea sl primirea de mesaje elecronice, Programe de editare imagini Paint, Adobe PhotoShop, Corel Draw; Programe pentru arhivarea fisierelor: Win Zip, Win Rar (aceste programe permit reducerea dimensiunii fiserelor); Programe pentru cresterea accesibilitétii (aceste programe sunt destinate perscanelorcu diab v programe de recunoastere a vocii (voice recognition) — Sonic Extractor, speaking, Windows Speech Recognition {aceste programe. permit wtllzatorulal 38 ceteze Instruction Greet in caleulator, transformandrle in tiferte comer ¢ programe de recunoaytere Caracterelorenstent pe ecran (ereen reader) ~ Microsoft Narrator, JAWS, Text to Speech (programe ce identific’, Interpreteasd ji convertase in woo! continutul afisat pe ecran). v programe ce = permit =~ marirea caracterelor pe ecran (screen magnifier) ~ Magnifier, Virtual Magnifying Glass, programe ce afigeazd o tastaturdvitvald (or-sereen keyboard) ~ On Screen Keyboard 2Lectia 3 Refele informationale 3.1. Tipuri de retele © retea de calculatoare reprezinti 0 colectie de computere si dispozitive interconectate prin diverse canale de comunicati pentru a faciita comunicarea intre ele, precum si partajarea de resurse si informati Retelele de calculatoare se impart dup extinderea lor in urmatoarele tipuri: LAN, WLAN, MAN, WAN, si, ceva mai nou, PAN, * Local Area Network (LAN) — refea locald - > : rant ae acopera o zona geograficé restransi, cum ar fiun domiciliu, birou, sau o cladire. Wireless Local Area Network (WLAN) ~ refea oI locale faré fir, in care calculatoarele transmit ae date prin intermediul undelor radio; — calculatoarele pot accesa reteaua sau internetul atata timp cat se afld in aria de acoperire a retelel ‘* Metropolitan Area Network (MAN) ~ refea metropolitand - retea de mare cextindere care de obicel impanzeste orage intregi. © Wide Area Network (WAN) - refea de larga acoperre ~ retea de mare intindere geografic’, de exemplu intre 2 orage, pe o far3, un continent sau chiar in intreaga lume. de retea, discurile de retea, ete © Partajare fisiere Facilitate oferite de o retea sunt: © Facilitarea comunicatillor ~ prin intermediul retelei, oamenii pot comunica rapid si eficient prin email, mesagerie instant, camere de chat, telefon, video conferinte, ete © Partajare componente hardware — intr-o Fetea, fiecare computer poate accesa si utiliza resurse harware din retea, cum ar fi imprimanta retea, utilizatorii autorizati pot accesa date si informati stocate pe alte computere din retea. ‘© Partajare software - utilizatorii conectati la 0 retea por rula aplicatii de pe alte computere. 233.2. Intranet, Extranet 3.2.4. Ce este Intranetul Intranetul este o retea privat8 care ofer’ angajatilor dintr- (© companie posibiitatea de a organiza si accesa rapid informati, de a realiza o colaborare eficient’, managementul Informatilor, cunostintelor, protectelor, intr-un mediu baza: pe protocoluri Internet si browsere web. 3.2.2. Ce este Extranetul Extranet reprezin’s o rejea privaté, ce_utlizea2i tehnologia Internet si sistemul de teecomunicatii pentru a asigura partajarea in siguranté a informatilor si operatiunilor tunei compan in lucrul cu clientii, Furnizori, parteneri, etc Extranetul poate fi vizut ca o parte a retelei Intranet a unei companil, extins& sila anumiti utlizatori din afara companie. 3.3, Internetul Internetul este 0 retea globali de calculatoare interconectate, care permite comunicarea intre milioane de utiizatori din intreaga lume. Refeaua Internet 2 fost creat intial ca 0 uriasa baz’ de date Pentru afl utlizatl tn scop stintifc si educational. in acest sens, olul predominant al retelei Internet era cel de documentare si de comunicare. Ulterior, datoritd cresterii umérului de caleulatoare conectate la Internet, a crescut §1 numérul de site-uri ale diferitelor organizati care oferé continut informational, si implicit numérul de vizitatori ai acestor site-url, posibili consumatori de produse sau servi. Cele mai importante servci oferite de internet sunt: > World Wide Web (WWW) ~ reprezinté un sistem de documente si informatii legate inte ele, accesate prin WNW. Internet. Cu ajutorul unui browser Web (Internet Explorer, Moailla Firefox, Google Chrome, ete) utilizatorul are acces la tw informatii de tip text, audio, video, etc. Documentul de bazé al WWW este pagina Web. Acest serviciu ofer posibiltatea accesulul la 0 cantitate imensé de informati, fapt ce duce la necesitatea stabilirii unei metode de selectare a datelor care ne 24intereseazd, cerinta indeplinité prin folosirea motoarelor de cfiutare. Un motor de dutare este un program care permite utilizatorilor si giseasc’ diverse informatii pe Internet, pe baza unor cuvinte cheie. Cele mai cunoscute motoare de cutare sunt: Google, Yahoo, Bing, etc > E-mail (posti electronica) ~ trimiterea si primirea de mesaje in format electronic pe Internet; > Mesajerie instantanee (instant messaging) — conversatie in timp real pe Internet intre dou’ sau mai multe persoane; > Newsgroups ~ colectii cu informatil globale actualizate frecvent, organizate ‘mai mult sau mai putin in jurul unui anumit subject cu relevant public’; > Comunitéti online - serviciu disponibil pe Internet, crea: cu principalul scop de a conecta utilizatori cu aceleasiinterese, activitti, hobby-uri Conectarea la reteauia Internet se realizeaz8 fic prin una din urmitoarele metode: = Dial-Up ~ prin intermediul unui modem si al une tn telefonice > Telefon mobil = Cablu TV = Fibra optics = Wireless — prin intermediul comunicatilor mobile prin satelit sau radio. Termenul de band& larg’ (broadband) este in general folosit pentru a descrieo canexiune la Internet de mare vitez8, El poate fi de 4 piné la 50 de ori mat rapid decét print-o conexiune telefonic& obisnuit, deoarece este conceput pentru tansteruri mult mat rapide de date. De asemenea, permite accesul mai mmultor dispoztive la aceeasi conexiune, Astfel, pute primi telefoane pe aceeasilinie talefonicd pe care 0 folositi pentru a v8 conecta la Internet, in timp ce navigati pe Internet. Acest tip de conexiune este preferat in special de companii si persoane fice cu un volum mare de comunicare Avantaje = Vitezé mare (peste 1 Mbps) = Taxd lunar fxd de utilzare = Conexiune permanent la Internet Dezavantaje: ~ Rise sparit de infectare cu virus si programe spion 25Serviclle oferite de Internet sunt bazate pe modelul Client/Server, model care utilizeaz’ un sistem de tip cerere-rispuns. in cadrul su, caleulatoarele client efectueazd cereri catre server. Server-ul primeste cererile de la client, le executd si transmite rezultatul. Un exemplu al modelului client/server il constituie actualizarea_unei aplicatii software de pe Internet. ‘nzilele noastre, serverele se aseaman’ fizic cu celelalte calculatoare uzuale, desi configuratia hardware este deseori optimizat3 pentru functionarea lor ca servere. Multe componente de hardware sunt identice cu cele existente Intr-un calculator personal. Totusi serverele ruleaz’ sisteme de ‘operare si programe specializate care sunt foarte diferite fat de cele folosite pe calculatoare personale si stati de lucru. Intre calculatoarele legate Ia Internet se pot schimba date si informatil. Acestea sunt transferate prin magistrale de date. Cu cat latimea benzilor de circulatie a datelor este mai mare, cu atat datele sunt transferate cu o vite2’ mai mare. Viteza cu cate dispozitivele electronice realizeaza un schimb de date (transfer de date) poart denumirea de ratd de transfer. Rata de transfer este masurat8 in mod tranditional in biti pe secunda (bps}, dar s1 in multipii Kbps si Mbps. In cadrul transferului de date, intalnim dou’ notiuni Y download (descarcare) cand initiem un transfer de date (fisiere, aplicatii, e- ‘mailuri) de pe un alt calculator c8tre calculatorul local. Un exemplu de download ar fi primirea unui email si salvarea fisierelor atasate. Y upload (incércare) si se referd la transmiterea de date de la calculatorul local citre un alt calculator sau server din rejea sau cétre internet, cu intentia de 2 stoca o copie a datelor pe aceste sisteme, Un exemplu de upload ar fl trimiterea unui email 26| Lectia 4 Calculatoarele in activitatea zilnica Aparitia si dezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat 0 adeviraté Fevolutie in societatea uman8, avand ca principal consecint’ tranzitia de la societatea industrial 2 societatea informational’. Calculstorul a devenit o component’ normala a actvitati zilnice, iar tehnologia comunicaillor §i posibilitatile | oferite de internet au produs transformari in intreaga societate, pStrunzand tn toate | aspectele vietii economice, sociale si culturale. Societatea Informational a secolului XXI aduce in prim-plan comunicarea la nivel global si accesul rapid la informatia stocata oriunde in lume. Accesul la informatie prin intermediu! Internetului si, mat ales, abilitatea de a analiza o mare cantitate de date cu ajutorul calculatorului, constituie avantaje féra precedent. Datorité potentialului mare de eficientizare a muncii,calculatorul a fost introdus pe scars larga in toate domeniile activtstii productive, Calculatorul are in prezent un rol esential, permitand rezolvarea mai ficient’ a unor probleme zilnice. 4.1 Lumea electronica Reteaua Internet a fost creat intial cao uriaga baz’ de date pentru a fi utilzat {in scop stiintific $i educational. In acest sens, rolul predominant al refelei internet era cel de documentare si de comunicare, Ulterior, datorité cresterii numarulul de calculatoare conectate la Internet, a crescut si numérul de ste-uri ale diferitelor organizatii care ofera continut informational, si implicit numérul de vizitatori ai acestor site-uri, posibil consumatori de produse sau servi Internetul ofer8 diverse servicil consumatorilor sai & Comertul electron, cunoscut sub numele de e-commerce, consti in cumpararea si vanzarea de produse sau servic prin intermediul sistemelor electronice, cum ar fiInternetul sialte refele de calculatoare. El include, de asemenea, intregul proces de dezvoltare online, marketing, vanzare, livrare, service si plata pentru produse si servici ‘in Romania sunt peste 6000 de magazine online (in august 2012) care tranzactioneaz’ anual sute de milicane de euro. Piata de e-commerce este foarte dinamica, valoarea tranzactionata crescand de la an la an cu valori importante, ceea ce face loc noilor initiative in domeniu, Principalele domenii de success in comertul anline roménesesunt: © Turism & Transporturi Retail Online * Telecom a= Servicii © Plata facturi Activitatea magazinelor online este conditionaté de prevederile legit 365/2002 privind comertul electronic si ale ordonantei 130/200 privind protectia consumatorilor si executarea contractelor la distanta, Comertul electronic prezint& 0 serie de avantaje si dezavantaje, Avantajele sunt: ¥ Operabilitate 24 ore/zi, 7 zile pe siptimand; Y Promovarea produsului se realizesz8 mai amplu si mai rapid; ¥ Dispar limitele geografice de vanzare a unui produs; Se reduce timpul de acces la un produs; ¥- Majoritatea produselor sunt livrate la domiciliu; ¥ Posibilitatea de a prezenta sau vinde orice produs sau serviciu; Dezavantajele sunt: ¥ Credibiltate scézut3; ¥ Sisteme de plata nesigure; ¥ Calitatea realé a produselor poate fi deficitard in raport cu cea prezentaté online. > servic bancare online (e-banking) ~ reprezint’ servile bancare care pot fi puse la dispozitia persoanelor fizice sia companillor de citre o banc, prin mijfoace electronice, prin intermediul unui telefon fix sau mobil, sau prin Internet. Service bancare electronice ofer’ acces la diverse informati de cont si financiar-bancare, in general, si pot permite efectuarea de transferuri de fonduri si pli din cont, Detinatorii de conturi pot avea acces la aceste servicii daci se Inregistreezd la banc’ in acest scop $i primesc, dupa ecceptarea inreglstrai ‘modalitate de identiicare unicd (nume, parol, PIN ~ Personalidentification Number, expresii de control, dispoztv special, etc), care si le permits o utlizare sigur’ 2 servcilor. Exist tre tipuri de servicii bancare electronice: internet banking, home banking, si mobile banking, platile puténd fi fEcute cu ajutorul unui computer sau a unui telefon mobil Primul tip de serviciu bancar electronic este internet banking. Operatiunile pe care le efectuati nu depind de un orar sau de © anumitd locstie si nu trebuie $8 va deplasat la sediul banci, ceea ce reprezinté una dintre cele mai avantajoase metode de verficare a stérii contului sau soldului cardului dumneavoastré. Pentru realizarea acestel operatiuni, este necesaré 0 conexiune la Internet si un abonament la una dintre bance care acord8 aceast8 facilitate 8Cel de-al doilea tip de serviciu este home banking, carevi alut8 s& aflati informatii in amanunt despre situatia conturilor dumneavoastra, dar si despre tranzactlle efectuate, Ultimul tip de serviciu bancar electronic este mobile banking, care reprezinté un serviciu furnizat de operatorii de telefonie mobili din Roménia si strdinatate, care asigurd o legaturd permanentd intre un client si o banc8, prin intermediul telefonului mobil Operatille care pot fi efectutate prin e-banking sunt: = plata taxelor si impozitelor. achitarea facturilor de telefon, gaze, electricitate, et. + vanzarea sau cumpararea de valuts. - crearea de depozite in valuta sau le + plata cétre persoanele fizice sau juridice, direct in contul lor. = verificarea soldului cardulul Est - verificarea operatiunilor din cont, precum platile efectuate, sumele primite sau soldul final Una dintre principalele probleme cu care se confruntd e-banking-ul 0 reprezint& securitatea. Unele dintre amenintarile securitatii sunt furtul si violarea intimitit individului si a confidentialitstii informatilor. Bancile care utiizeazd_e-banking-ul ofera mai multe metode pentru a asigura un nivel ridicat de securitate © identificare si autentifcare: utilizarea numelui de utilizator si a unei parole pentru a putea accesa conturile, ‘© criptare: chiar daca informatia este interceptata, hacker-ul s nu o poati Viaualiza + firewall: bariere pentru protejarea servere-lor si a bazelor de date ale bancilor. Prin intermediul internet-ului, 0 persoand poate avea acces ron stop la conturile sale si poate realiza tranzactil, flindu-1 necesar pentru aceasta doar un calculator conectat la Internet si un browser Web. Serviciile bancare prin Internet pot fi accesate si prin dispozitivele de telefonie mobili si cu alutcrul WAP (Wireless Application Protocol). Si in Romania, servicille bancare electronice s-au dezvoltat rapid in ultimil ani si sunt in continuare in curs de dezvoltare si extindere. 29> guvemarea electronic (e-government) - este prescurtarea_termenului electronic government si descrie utilizarea tehnologiel pentru a facilta functionarea guvernulul $i furnizarea de informatit guvernamentale si servici cdtre cet3teni ‘in Romania, serviciile publice disponibile online presupun rezolvarea unet probleme in relatia cu administratia, fara a mai fi necesara deplasarea la ghiseu sau utilizarea altor mijloace de transmitere a documentelor, Aceste servicil online se refers la: depunerea de cétre contribuabili a dectaratilor CAS, CASS, de somaj si a declaratillor fiscale 100, 4101, 102, 103, 300, 390; achitarea de cétre persoanele fizice, prin intermediul cardurilor bancare, a obligatillor fiscale etre bugetul de stat, reprezentind impozit pe venit, plat anticipate cu titlul de impozit, regularizdri aferente impozitului pe venit si obligatii fiscale accesorilaferente acestora; ® plata amenailor de circulatie aplicate in municipiul Bucuresti cetatenilor romani cu domiciliul in Bucuresti sau cet&tenilor str&ini cu resedinga in Bucuresti; 's furnizarea de formulare tipizate utilizate in relatia cu administratia, facilitind ‘obtinerea documentelor necesare in urbanism si construct, stare civla, protectie social, et, © furnizarea de link-uri c&tre priméril, prefecturi, consili judetene si alte institutt publice de la nivel local > elearning - cuprinde toate formele de invatare pe cale electronica si presupune transferul de competente si cunostinge prin intermediul computerului, Aplicatile €- learning includ Tnvatarea pe baza calculatorulul si Internetului, clase virtuale si colaborari digitale. Continutul este furnizat prin Internet, intranet / Extranet sau CD-ROM. Invitarea poate fi efectuatd in ritm propriu sau cu ajutorul unui instructor si include materiale interactive sub forma de text, imagine, animatie, video si audio. Termenul de E- learning poate fi regésit si sub forma altor sinonime, precum: CBT (Computer-Based Training), IBT (Internet-Based Training) sau WBT (Web-Based Training) Principalul avantaj al procesulul de E-learning consté tn accesibilitatea lui, materialele de studiu putand fi accesate in orice moment, de oriunde, f8r8 a fi necesara deplasarea la o institutie de Invaamant. 30> teleworking reprezint& un job practicat de la distant cu ajutorul calculatoarelor si telecomunicatilor. Cel care presteaz’ o astfel de activitate se numeste telelucrator (teleworker). El poate lucra acasé sau intr-un telecentru. Calitatile unui telelucrator ar trebui s8 fle: autodisciplina, abilitatea de @ lucra independent si posibilitatea de concentrare. ‘Avantajele teleworking-ului ar + productivitate mai ridicat3 prin © concentrare mai bund datorata reducerea clementelor care dlistrag atentia; © reducerea timpulul pierdut in trafic; ‘* flexibilitatea orelor de munca; '¢reducerea timpului de trecere de la o activitate la alta, = motivare mai mare datorité independentei oferite de acest sistem de lucru; « Feducerea cheltuielilor organizatiei cu achizitionarea de birouri, echipamente, etc; = posibilitatea de a lucra in cadrul aceleiasi organizatii, chiar dac& aceasta igi mut’ sediul; ~accesul la lucru pentru cei cu diffcultati (handicapuri fiaice). Ca dezavantaje am putea amint - monitorizarea productivitati teleworkerilor poate fi dificil de realizat; « deteriorarea culturi organizatie ipsa contactului cu colegi, client, et. | 4.2 Comu are Internetul oferd utilizatorilor urmatoarele servicii de . comunicare: > posta electronicé (e-mail) - desemneaz’ transmiterea y ‘sau primirea de mesaje electronice, de obicel prin internet. Folosirea postel electronice, in raport cu. posta /— obisnuit3, prezintd avantaje si dezavantaje, Avantaje: ¥ —Transmitere rapid’ (aproapte instantanee) a mesajelor; ¥ —Unmijloc ieftin si eficient de comunicare; Y _Accesibilitate - se pot trimite si primi mesaje oricand, oriunde si de oriunde, daca exist un calculator cu o conexiune la Internet; ¥ —Permite trimiterea mesajelor la mai multe persoane in simultan prin folosirea de liste de distributie; ¥ — Permite facilitsti de organizare a mesajelor; a1Dezavantaje: ¥ Fisierele atasate mesajelor pat confine virusi; ¥ _ Probabilitatea mare de primire a mesajelor nesolicitate (numite Junk Mail sau Spam). Pentru a putea trimite un mesaj de posta electronics, este necesar’ cunoasterea nei adrese de e-mail unde si fie livrat acesta. Forma acestei adrese este urmitoarea: nume_utilizator@server_mail. Nume_utilizator poate fi orice combinatie de litere, cif, liniute (cratim’ sau liniut’ de subliniere) si puncte, aleasé de persoana care a creat acel cont. Server_mall este compus dintr-un nume si un domeniu, separate prin punct si identificd adresa calculatorului pe care a fost creat acel cont. De exemoly, in cadrul adresei ionescu@ecdl.org.ro, ionescu reprezint’ numele utilizatorului, iar ecd.org.ro numele si domeniul serverului de mail > Mesagerle nstantanee (instant Messaging) - este o forms de comunicare ce permite schimbul istantaneu (in timp reallde mesaje de tip text intre mai multe calculatoare conectate la 33 Internet. Service de mesagerieinstantance SMES (Yahoo Messenger, MSN, Skype, Google Talk, Windows Live Messenger, AIM, ICQ, etc.) son GG) ©, tunctioneaz’ pe aceias principal comunicai in timp ral ¢ mac tale” a mesajelor scrise, avand in plus faciltatea alcdtuirii unui ey? Brup propriu de utiizator cu care se doreste comunicare, — ‘Atunci cind o persoan’ din listS devine disponibil, adics Vv intrS in retea, serviciul alerteaz’ utilizatorul si permite contactul imediat intre cei doi Prin intermediul mesageriei instantanee, dispare problema mesajelor nedorite, iar formalismul mesajelor este mult diminuat. Multe sisteme de acest gen permit utiizatorilor si anunge daci sunt sau nu léngi compurer, disponibili pentru conversatie, plecati din birou sau de acasd, etc. In acelasi timp, unele sisteme de rmesagerie instant permit trimiterea mesajelor c&tre utizatori care nu sunt conectati la sistem, cei apelati putdnd vizualiza mesajele dupd intrarea tn sistem. Pe langa comunicarea de mesaje scrise, au fost dezvoltate 5 alte facilitsti pentru comunicarea in timp real, cum arf servicile audio sI video, care oferd not posibilitat de lucru si colaborare intre angajati = transmiterea vocil cdtre o alta persoana sau un grup, folosind de exemplu acelasi serviciu de mesagere instantanee si un microfon atasat calculatorului = transmiterea de Imagini th direct catre o persoan’ sau un grup de utilizatori, prin intermediul unei camere video atagate calculatorului. Nu este obligatoriu ca cei care primese transmisia s8 alba la randul lor camera video. Totusi, daca toti utilizator posed camere si transmit imagini, se poate realiza o videoconferint3 2utilizatori (serviciul whiteboard - plansetd electronica), fr ca acestia s se afle | VoIP (Voice Over Internet Protocol) este tehnologia ce va | folosesc reteaua de telefonie. Astfel, putesi vorbi fara costuri __suplimentare sau puteti chiar apela numere de telefon reale, la un cost mult mai redus decat in mod normal, Pentru utilizarea VoIP este necesari instalarea unui ‘microfon si a unor cisti sau exist posibilitatea achizitionSrit Uunui telefon special compatibil VoIP, contectat apoi la calculator printr-un port USB. Unul din cei mai cunoscuti furnizori de produse VoIP este Skyge. > RSS (Really Simple Syndication) este 0 metoda folosit’ Pentru distributia stirlor si articolelor publicate pe Internet, RSS ofer’ continut web sau sumaruri de continuturi web, impreund cu legaturi cétre confinutul complet al respectivel surse de informatii. RSS ofer’ aceast8 informatie sub forma unui fisier numit feed” sau ,canat”. in plus, feed-urile web permit cititorilor fideli ai anumitor pagini si fie informati la actualizarea continutului de pe aceste pagini web, prin folosirea unui soft special (numit client RSS). Exemple de clienti RSS: Google Reader, FeedDemon, New2Crawler, etc. Aceste programe oferd Instrumente de actualizare automata, gestiune, sincronizare si etichetare a continutului RSS. In paginile web, feed-urile RSS sunt de obicei legate de cuvantul “Subscribe” ("Subscrie"), un patrat portocaliu 89 sau de literele BEI sau ESE > Podcast este 0 metod’ de distributie a figierelor in format multimedia (de obicei fisiere audio si video). Fsierele pot fi descércate si redate pe echipamente mobile sau calculatoare ce accept formatul in care acestea au fost create. Siturile de podcasting pot oferi fislerele spre descarcare si ascultare offline sau pentru redare direct on- line, Metoda de baza este totusi aceea de descircare prin intermediul unul cititor de confinut RSS. ‘Termenul ,podcast” este o combinatie a cuvintelor , iPod” si ,cast” (difuzare), 33Multe site-uri, pe baza unui abonament, vi permit si descarcati manual continut podeast si pot fi identificate printr-o imagine asemndtoare a1 cea de RSS la care se adaugi o pereche de césti, Dac doritica acest continut sa fie actualizat si descarcat automat, atunci folositi un program (client) de podcasting. Exemple de client podcast: HappyFish, Doppler, Tunes, etc. > Weblog (blog) reprezints > publicatie web cu ‘Acest gen de publicatii sunt in principiu accesibile pusticului larg, ce poate adaduge diverse comentarli, creandu-se astfel o comunitate de cititori tn jurul blog- lui. > Comunitéti on-line - © retea social virtuala reprezinté un serviciu disponibil pe Internet, creat cu principalul scop de a conecta utilizatori cu aceleasi interese, activitSti, hobby-uri. Pe baza unui cont creat pe aceste site-uri, utilzatorii pot completa profiluri cu informatii personale, domenil de interes, educatie, locul de ‘mune’, date de contact, etc. Au la dispozitie instrumente de mesagerle (chat), de adéugare a fotografillor si continutuiul video, diferite jocuri online 5! sisteme de comentarii, votare si recomand&ri Se creea2’ astfel comunitati de utilzatori cu interese spectice: © Retele sociale de afaceri: Linkedin, Talkbiznow; © Refele sociale de prietenii: his, Facebook; + Refele sociale de partajare de fotografi: Flickr; > Comunitati pentru ecologist: Care2; = Comunitati de blogging: Blogster, Twitter, Friend Feed; Datorité interactivitayii acestui serviciu putem enumera cdteva avantale: © sunteti la curent cu ultimele stiri, evenimente, noutdi puteti uta in aceste retele prieteni, cunostinte, colegi de scoala puteti partaja continut audio-video; 4+ putefi comenta, vota si recomanda mesajele text, pozele, videoclipurile adaugate de ceilaltiutilizatori. Utilizate pe scard larg’ a nivel mondial, site-urile de retele sociale reprezint’ spatiul in care oamenil interactioneazd on-line, converseaza, fac schimb de fotografi sau muzic8 or isi impartagesc experiente, Dezvoltarea accelerati a acestel forme de | comunicare a dat nastere anumitor ingrijoréri legate de siguranta utllzdri Internetului pentru dezvaluirea anumitor date personale. in ultima vreme au aprut din ce in ce mai multe avertismente din partea companillor care se ocupa cu securitatea online in legatur’ cu pericolul la care se expun utilizatorii refelelor sociale atunci cand public’ prin intermediul acestora informatii private cum ar fi numarul de telefon, adresa de e-mail sau chiar adresa | unde locuiese. Informatie obtinute de hackeri prin intermediul Facebook, MySpace sau Linkedin pot compromite atat identitatea online a utilizatorilor inconstienti, c&t si bazele de date ale companillor la care acestia lucreaz’ in cazul incre acestia afigeaz online locul de munca si/sau date despre angajatori. De exemplu, dacé un cont al unui angajat la o anumita companie este compromis, acest lucru va insemna invariabil mai mult spam si/sau malware indreptat spre conturile de e-mail ale corporatiei respective, cea ce poate duce la pierderea sau coruperea de date vitale pentru compania in cauza. Th plus, folosind informatille personale ale userilor, hackerii pot obsine in mod fraudulos permise de conducere sau pasapoarte, pot pune la cale fraude bancare sau pot obtine ilegal transferuri de bani. Astfel, se recomands celor care utiizeazd site-urile de rejele sociale: © afisarea unui profil privat + limitarea persoanelor care pot viualza informatile personale postate Si Y © evitarea postarii unor _informatil personale ca adresa si numdrul de telefon * evitarea folosirii unor parole care pot fi identificate usor, chiar si de cei apropiati * utilizarea unei adrese de email special, diferité de cea strict personal sau profesional ‘© manifestarea prudentei fata de straini 35Lectia 5 Ergonomie, sanatate, siguranta, securitate 5.1, Ergonomie if din cadrul psihologiet Ergonomia este un domeniu de activitate tehnico-st munci, care studiaz’ si realizeaza o organizare a sistemului ‘om - masina - conciti loc de munca" in aga fel incét munca s8 fie efectuatd cu costuribiologice minime si maxims eficiens Altfl spus, ergonomia are ca scop adaptarea sarcnilor de munc si 2 locului de muncé la cameni si invers. Optimizarea functionariisistemului "om- ‘mazind-condiii de munca" urmareste reducerea maxima sau chiar eliminarea bolilor {imbolnavirtor) profesionale Folosires calevlatorului—_necesits realizarea unor miscari stereotipe (miscari dese ale gétului,coatelor, miscari de tastare repetate i variate, in ritm rapid), ce pot provoca anumite afectiuni ale gatului, muschilor, tendoanelor, umerilor, coloanei vertebral, etc. Aceste afectiuni se datoreazs migcirilor repetate, concept ce se numeste RSI (Repetitive Strain injury - Daune traumatice repetitive). Un prim aspect al lucrului cu calculatorul se referd la crearea unui mediv ice. Mediul de lucru computerizat implica ¥ Multe ore de lueru Y Oboseald pasiva Y- Pozitie nefireasc’ a corpului ¥- luminare necorespunzitoare Y Efort vizual Sezutul intr-o pozitie nepotrivita mareste presiunea pe vertebrele sirel spinarii, provocind dureri de spate, Concentrarea asupra monitortiul este o misiune ce pretinde o vedere clar& si focalizat’, precum si 0 coordonare a ambilor ochi. Privitul ontinuu spre monitor provoaci 0 scidere a numérulul de dipiri spontane si astfel scade lubrefierea ochilor. De asemenea, pozitia incorect3 a méinilor determin’ presiune In articulatile palmei Elementele care contribule la crearea unui mediu sandtos de lucru sunt ¥- Pstrarea unei distante optime fat de monitor (cam de o lungime a mainit intinse), pentru a evita afectarea ochilor; Y- Axa vertical a monitorului si centrul tastaturii vor fi pe acelasi plan cu axa vertical a utilzatorului, 36v AN <8 Marginea superioaré a ecranului monitorului va fi cu 7 em mai sus decat inaltimea ochilor; Pozitionarea adecvaté 2 computerulut, biroului si scaunului; Pozitionarea adecvaté 2 monitorului, mouse-ului si tastaturi; Utilizarea unor scaune reglabile, adaptate la forma si dimensiunea corpului si la inaltimea mesei; Utilizarea unei tastaturi ergonomice, cu un design ce permite 0 pozitionare corect a minilor; Luminozitate si aerisire bund a ineaperii Pauze de 10 minute dupa fiecare 50 de minute petrecute in fata calculatorului pentru relaxarea ochilor si muschilor; Exercitii de relaxare muscularé si extinderi; Unghiul intre sezut si speteazi, ca si unghiul intre sezut si verticala picioarelor trebule si fie intre 90-110". Deci, picioarele trebuie fie aproximativ paralele cu spatele; Talpile vor atinge podeaua sau vor fi puse pe un postament reglabil pe axa corizontals; Palma va fin linie dreapta cu antebratul; Pozitia monitorului va fi perpendiculars cu fereastra pentru a evita reflectarea luminii; Umerii vor fi relaxati; Speteaza scanului trebuie s8 sprijine spatele la curba soldurilor a sirei spinarif, Coatele trebuie s8 fie intr-un unghi de 90-100’, intro poritielejer’, naturalé, pe manerele scaunulul; Asigurarea existentei unei surse de lumin adecvate pentru a evita oboseala ‘ochilor; Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile pentru a evita strdlucirea sau reflexia lurinil 5.2.Mediul de lucru Calculatoarele afecteaz’ foarte mult mediul inconjurétor deoarece utiizeazi foarte multé energie si emit radiatii. De aceea se recomanda inlocuirea monitoarelor cu tub catodic cu ‘monitoarele LCD, care emit mat putine radial electromagnetice a7Totodati, pentru economisirea energiel, este recomandsbil s8 setati monitorul s8 se inchida automat dupa un anumit timp de nefolosire, iar calculatorul s8 treacé intr-o stare de stand by (asteptare). De asemenea, este recomandabil ca la finalul sesiunii de lucru la calculator, 1! inchideti Este bine s& se Incerce, pe cat posibil, reciclarea hati! utilizat3 la imprimarea diferitelor documente si a cartuselor folosite la imprimarea hirtiei, prin reincSrcarea acestora tn centre specializate. Datorita informatizirii activitatil, s-a constatat sciderea necesitétii utilizar documentelor imprimate. Necesitatea pastrarii documentelo” pe suport de hartie a scizut foarte mult deoarece dacumentele in format electronic prezint o mobilitate mai mare, ele putand fi transportate foarte usor si putandu-se realiza oricate copii ale acestora, 5.3. Securitatea informatie: in lucrul cu date importante, securitatea datelor devine un element cheie. De ¥ Folosirea unui nume de utilizator (username) si a unei parole (password) a firmei. Astfel, se recomand’ accesul restrictiv la date al angajatilor de pe o treapta 38Y Realizarea de back-up in mod regulat; jin tehnologia informatie’, termenul de backup desemneaza realizarea unor copii de siguranta ale fisierelor din computer pe un dispozitiv extern de stocare (hard disk extern, CD, DVD, memory stick, ete), pentru a putea recupera datele in cazul defectarii sisterului. Este recomandabil ca aceste copii de siguranta sd fie pstrate intr-o locatie extern’, diferita de cea in care se aflé calculatorul ce contine datele initiale, ¥ Criptarea fisierelor; Griptarea sau ‘area datelor este procesul de ascundere a informatiei pentru a o face iliibils. Scopul cript3rii este acela de a nu permite persoanelor neautorizate accesul la anumite date in timpul transmiterii lor sau atunci cand sunt pastrate pe diverse suporturi de stocare. Pentru decodificarea| datelor, este necesara o cheie de decodificare ¥ Folosirea programelor anti-virus; & Y Folosirea programelor de securitate de tip firewoll, Acesta reprezint’ un sistem de securitate format dintr-o combinatie de hardware si software, destinat protejt je nei refele impotriva accesului neautorizat. £1 va monitoriza $i filtra in permanent transmisile de date ‘ealizate intre calculator, reteaua locali si Internet, 5.4. Virusi * Ce este un virus si efectel2 lui asupra calculatoarelor dati cu aparitia calculatoarelor sj, ulterior, a retelelor de calculatoare au inceput s8 apard si s8 se raspandeasc’ si virusit informatici, producdnd pagube insemnate prin compromiterea datelor stocate pe computerele camenilor obignuiti sau ale institutillor. Virusii informatici sunt microprograme pentru calculator create cu scopul declarat de a distruge datele sau echipamentele hardware ale calculatorului. Virusii au proprietatea de a se extinde siduc la functionarea necorespunzatoare a sistemului de operare si aplicaillor. Virusul informatic este definit ca un software cu ous caracteristic principale: 391, Se auto-executi. Virusul se poate atasa altor programe sau se poate ascunde in codul care ruleazé automat la deschiderea anumitor tipuri de fisiere. 2, Se auto-multiplic’. Acest lucru este posibil prin atagarea virusului la alte programe din computer sau prin suprascrierea acestora. Virusul se auto-rispandeste cu alutorul dispozitivelor de stocare sau a oricérel alte forme de schimb de date, nu rhumai in sistemul de calcul, dar siin intreaga retea, Virus se clastic’ in -Virusi Hardware: afecteaza hard discul sau memoria. -Virusi Software: afecteazé fisierele si programele atlate in memorie sau pe disc, inclusiv sistemul de operare sau componente ale acestuia. Cateva dintre efectele pe care le genereaza virusii software sunt: 2) distrugerea unor fisiere; ») modificarea dimensiunit fisierelor; ) stergerea totalé a informatillor de pe disc, inclusiv formatarea acestuia; d) distrugerea tabelei de alocare a fisierelor, care duce la imposibilitatea citirt informatiei de pe disc; e} diverse efecte grafice/sonore inofensive; 4 Incetinirea vitezel de lucru a calculatorului pans la blocarea acestula.. Virusii se pot clasifica in functie de efectele lor si modul in care actioneaza, Printre cei mai importanti, amintim: = vlerme (worm) ~ foloseste o retea de calculatoare pentru a se reproduce de la un calculator la altul si poate realiza aceast8 actiune f8r8 nicio interventie din partea utilizatorului. Acest lucru se datoreazd deficientelor de securtate de p= computerul ‘int’. Spre deosebire de un virus de calculator, nu are nevoie s& se atageze de un program existent. Obiectivul principal consta in blocarea calculatoarelor si retelelor. Spre deosebire de virusi, viermii nu infecteaza fisierele ~ cal trojan ~este un program software réu intentionat, care se ascunde in interiorul altor programe. El intr’ in computer ascunzndu-se fn interiorul unui program legitim, cum ar fi tun economizor de ecran (screen saver). Apoj, introduce un, cod in sisternul de operare, care permite accesul si controlul deplin Ia calculatorul infectat. La Instalare, nu creeaz’ suspiciuni utilizatorului si nici nu atrage atentia. Acest tip de virus atacd si distruge datele de pe hard-disk. - programe spion (spyware) ~ aplicatii ce colecteaza informatii despre o persoand sau organizatie fara stiinta si consimfmantul acestora, Aceste programe fura date ce sunt folosite in scopuri publicitare sau financiare. Tipul de 40informatit furate variaza de la nume si parole de utlizatori, adrese IP $1 ONS pang la date utlizate in operatiuni de plat’ folosind servicit de online banking si magazine virtuale. = virus ~ sunt programe de calculator proiectate si infecteze fisiere. Se gisesc in codurile programelor infectate si actioneazs cand aceste programe sunt rulate. Pot fi programati sé se activeze cand sunt indeplinite anumite conditii (o anumita data calendaristic’, 0 anumitd actiune a utilizatorului, etc). Aceste mici programe distrug Informatilleaflate pe calculator siimpledic’ funetionarea aplicatilor. = pacéileli (hoax) — sunt mesaje trimise prin e-mail care centin avertizéri false despre un virus existent si care cer si fie avertizate toate persoanele cunoscute. Uneori, aceste avertiziri contin sifisiere atagate menite, chipurile, s8 stopeze sau s8 limine virusul. Retrimiterea mesajulul la alii destinatari determin multiplicarea virusului = macro ~ se va folosi de functionalitatile Visual Basic for Applications (VBA) de a crea macrocomenzi oferite de unele programe cum ar fi Microsoft Office. Daci utilizatorul va folosi facilitate oferite prin crearea de comenzi macro pentru | automatizarea anumitor activitti, virusul va folosi aceasta facilitate pentru a se rspndi si a-s{ indeplini scopul distructiv. Virusii de macro infectea2s fisierele de tip document si se rspandesc cu ajutorul documentelor transmise intre utlizatori © Modalitati de transmitere a virusilor Virusi pot paitrunde in calculator: ~ prin intermediul programelor, documentelar si imaginilor descércate de pe Internet (operatie denumits download), - prin intermediulfisierelor atasate primite prin e-mall, - prin intermediul dispozitivelor de stocare. De aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste cai s& se ruleze un program antivirus Programele antivirus sunt programe create special pentru a efectua urmatoarele operatiuni: ~ si detecteze virusii prin verificarea conyinutuluifisierelor 51 semnalarea prezentel semnturii unui virus cunoscut sau a /unor secvente suspecte in interiorul lor -s8 dezinfecteze sau s8 steargi fisierele infestate de virusi cunoscuti - 8 prevind infectarea prin supravegherea actiunilor din memorie si semnalarea {ntdinirii unor anumite actiuni ce ar putea fi generate de existenta in memorie a unui virus Exist8 doud feluri de antivirusi dupa modul in care actioneazi 1. Programe care dupa ce au fost lansate rman in memoria calculatorului si supravegheazs fiecare aplicatie lansatd in executie. a2, Programe care sunt lansate de cdtre utiizator numai atunci cand el doreste $8 verifice calculatorul + Actiuni impotriva viru: Pentru a evita anumiti virus! sau pentru a-i elimina, va trebui Ys aveti instalat un program antivirus ct mai recert, cu ajutorul ciruia si puteti descoperi si s& eliminati eventualiivirusi programul antivirus pe care i! utilizati are o baz de date in care sunt inglobate diferitele tipuri de virusi pe care programul antivirus it recunoaste Il elimind. Avand in vedere c& aproape zilnic ‘apar virusi noi, trebuie sé va actualizati periodic baza de date a programului antivirus astfel incat acesta s8 poaté recunoaste si elimina tot virus nou aparuti. Pentru calculatoarele care au conexiunela Internet, actualizarea se realizeaza automat. Y- s& se scaneze toate fisierele cu regularitate; Ys se scaneze periodic fisierele din calculator si de pe diverse suporturi de stocare (memory stick-uri, CD-uri, DVD-uri etc) inainte de a le folosi; sB se scaneze fisierele atasate primite pe mail; 8 nu se ruleze programe daca nu lise cunoaste provenienta; 58 se foloseascé functia macro disable” (dezactivare macrocomenzi), disponibilé tn cele mai moderne aplicatil KAN Legislatie 5.5. Copyright + Termenul de copyright Copyright este un set de drepturi exclusive acordate autorului sau creatorului tunel opere originale, inclusiv dreptul de a copia, distribul si adapta opera. Titular drepturilor de autor au dreptul legal exclusiv s8 exercite un control asupra copierii si altor forme de exploatare a lucrarilor pentru 0 anumité pericadé de timp, dupa care se spune c§ acestea intr in domeniul public. Titularit drepturilor de autor pot transfera sau atribui drepturile exclusive altor persoane. Dupa inregistrarea dreptului de autor este recomandat s& folositi simbolul © pentru a avertiza tertii supra caracterului protejat al creatiel© Termenii licenta, shareware, freeware Licenta software este un act ce Insoteste un produs Informatic 51 d& dreptul utiizatorului de a folosi in mod legal o aplicatie software. La baza licentei, sti un acord de utilizare a aplicatiei software (numit End-user licence agreement). Majoritatea programelor de calculator necesité inregistrarea acestora pe serverul producétorului (autorului) pentru a putea fi utilizate. Astfel, pe baza cheii produsului (product key}, se primeste un cod de identificare (product 1D), ce asigurd Inregistrarea programului respectiv. Cheia de produs (product key) este o cheie specifics, unicd, pentru un program de calculator. Prin intermediul ei, se certificd faptul c& 0 copie a programului este original8, Che de produs consta dintr-o serie de numere si / sau litere. Aceastd secventa este de obicel introdusa de catre utilizator in timpul install software-ului de calculator, find verificata de program pe baza unui algaritm matematic (C&utafi noul certificat de autenticitate tip eticheta lipit pe calculatorul dumneavoastra. ‘area (activarea) programelor se face uneori offline sau online prin introducerea cheil produsulu Avantajele programelor achizitionate legal impreuns eu calelatoru oxi ‘© Programul este instalat corect de profesionist. * Programul este original, cu toate componentele. © Programul nu are virus * Cumparate impreund cu calculatorul (preinstalate}, programele au un pret mai mic decat cel pentru produsele achizitionate ulterior. a‘© Beneficiezi de suport tehnic din partea producatorulu si a vinzitorului de calculatoare. ‘+ Aiposibilitatea <4 faci actualiziri la cea mai noua versiunea produsului, la un pret avantajos. ‘© Nu ai probleme in cazul unui control cu privire la legalitatea programelor de calculator. ‘© Solutie completé, functional8, disponibila imediat. Calculatorul achizitionat cu programe preinstalate legal este gata de utilizare din primul roment. Pentru a vizualiza informati despre licenta sutiiztorul programulu consultatt optiunea Help (Ajutor) a apicatiel software. Lcenta acordé dreptul de folosire a programulul respectiv si nu dreptul de comercializare sau distributie. Pirateria software consté in reproducerea sav distribuirea neautorizats de software protejat prin drept de autor. Pirateria se reslizeaz8 prin copierea, descircarea, punerea la cisponiie, vanzarea sau instalarea de copil pe caleulatorul personal sau cel utiizat Ia locul de muncd. La cumpérarea software-ull, se achizitioneacs, de fapt, icenta de a utiliza, nu software-ul ca atare, Aceasts licent& este cea care vi informeazd de cite ori puteiinstalasoftware-ul. Dac’ realiagi mai multe copii decét cele pe care le permite licenta, aceasta echvaleaz’ cu piratarea software-ului in Roménia, drepturile de autor asupra software-urilor sunt aparate prin Legea 1r.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata si completats, cate prin art.1399 dispune:“Consttue infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 4 oni sau cu amends reproducerea neautorizaté pe sisteme de colcul a programelor pentru calculator jn orcore dintre urmétoarels modal: instolare, stocare rulare sa executor, ofigare oi transmitere in cefea internd.” Licentele software se impart in dou’ categorr + Licente comerciale, reprezentind programele IT asupra cirora autorii au stabil restricti referitoare la utilizarea, modificarea, copierea sau redistribuirea acestora Restricile sunt stabilte atat la nivel legal, prin drepturile de autor, cat sila nivel tehnic, prin intermediul unor limitari La randul lor, ele pot fi de mat multe tipuri: = retail - software de calculator vandut consumatorilor final, de obicei sub licente restranse = shareware - pot fi folosite gratuit doar pentru 0 anumitd perioad8 de timp in scop de probe sau evaluare, iar la expirarea perioadei, utilizatorultrebuie 58 opteze intre a cumpara licenta (drepturle) de folosire nelimitats a programului sau returnarea si/sau "stergerea" copie! acestuia, = trial ~ pot fi folosite gratuit © perioads de timp, avind ‘nsi multe optiuni dezactvate = freeware - utiizatorul poate folosi softul pe 0 perioada nelimitat8, dar nu are dreptul si 1! editeze sau si il revandi. in plus, autorul softului poate introduce in cadrul acestuia diverse reclame, care si furnizeze un anumit vent pentru utilizarea acestula de citre alte persoane. Software-ul freeware nu trebuie confundat cu licentele open source. ~ Licentele open source reprezint8 licentele prin @ 9 intermedi crore dreptul de proprietate asupra unui produs IT nu rmane la autorul acestua, @ @ a programul putand fi utilizat in mod liber de catre orice utiizator. Cu toate acestea, autorul open source programului are tn continuare exclusivitate asupra ® fa repturilor de autor. Utilzatorul are astfl dreptul de a dezvolta si imbundtati program utilizat si de a redistribui sub noua forma (88 un interes comercial, isa). Un alt tip de software il reprezint§ cel Abandonware, care poate fl folosit in mod ‘gratuit, fErS nicio restrictie, Intrucdt producdtoril acestuia au renuntat la drepturile de autor. Acest tip de licent& este in general specific jocurilor de calculator vechi. Exemple de licente: - Exemplu de licent’ de retail software: sistemul de operare Windows (XP, Vista, ctc.), suita de programe Office ~ Exemplu de licente de software comercial, distribuit in format shareware: AcdSee, tun program de prelucrare imagini ce poate fi descdrcat gratuit de pe Internet si folosit pentru o perioad’ de 30 zile. Exemplu de licentd freeware: programul de vizualizare media IrfanView sau. browserul de internet Opera Exemplu de licenté open source: browserul Firefox 5.6. Legea pentru protectia datelor Protectia datelor cu caracter personal reprezinté tun domeniu nou pentru spatiul legislativ din Romania. Continutul sau priveste, intr-o forma genericé, dreptul persoane’ fizice de 2+ fi aparate acele caracteristicl care conduc la identificarea sa si obligatia corelativi a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura 0 protectie eficientd, Institutla care asigurd aplicarea dispozitillor normative anterior 45mentionate este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, aceasta avand competenta de a investiga prelucrarile de date cu cearacter personal care cad sub incidenta Legii nr. 67/2001 side a aplica sanctiuni, in cazul in care constaté incélcarea dispozitillor legale de cétre operatorii de date cu caracter personal, in urma sesizarilor din oficiu sau pe baza nor plangeri depuse de persoanele lezate In drepturile lor Legea Nr. 677 / 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date are ca principal scop garantarea $i protejarea drepturilor si libert8tilor fundamentale ale persoanelor fizice, In special a dreptului la viata intima, familial’ si privat, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 67/2001, datele cu caracter personal teprezint8 orice informatti referitoare la persoand fizicd identificats sau identificabils, lar o persoand identificabila este acea persoand care poate fi identificat8, direct sau indirect, in mod particular prin referie la un numar de identificare ori fe unul sau la mai ‘multi factori specific Identiti sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale, Prin prelucrarea datelor cu caracter personal se intelege orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueazi asupra datelor cu caracter personal, prin rijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvdluirea cAtre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alsturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea acestora {art 3 alin (1 it. b)} Drepturile persoanelor ale caror date personale sunt colectate si/sau prelucrate sunt: = Dreptul de acces la date = Dreptul de interventie asupra datelor = Dreptul de opozitie ‘= Dreptul de a nu fi supus unei deci! individuale | Dreptul dea se adresa justi Obligatiile operatorilor de date cu caracter personal sunt: = Colectarea datelor in scopuri determinate, explicte silegitime = Colectarea datelor adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate $i ulterior prelucrate = Stocarea datelor intr-o forma care s& permits identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesar& realizarl scopurilor in care datele sunt colectate si in care vor fi ulterior prelucrate = Prelucrarea cu buné-credinté si in conformitate cu dispoxitille legale in vigoare a datelor cu caracter personal 46SIMULARI MODULUL 1 1 Care dintre urmatoarele este un exemplu de dispozitiv hardware? ‘a. Un document. b. Tastatura, . Unsistem de operare, d. O baz’ de date, 2. Cine este un utiizator tipic de computer de birou (desktop PC)? a. Un salariat care sté la locul de muncé toat’ ziua, b. 0 persoana care partici’ frecvent la intaliri in diferite Icca 0 persoand din cadrul Departamentulul Vanzari care majoritate a timpului c&l8torind. d. Un student care are nevole de un computer mic si portabil petrece marea 3. Care din urmatoarele dispozitive este un player multimedia? a4, Ce arata imaginea de mai jos? 3. Un port VGA, b. Un port USB. © Un port de retea. d. Un port paralel 5, Care dintre urmatoarele reprezinté un dispozitiv de stocare? a. Memoria RAM, b. Memoria ROM. c. Hard disk-ul d, Scanner-ul. 1. Ce se masoara de obicei in megahertz (MHz) sau gigahertz (GH2)? ‘a. Gama de frecvent’ a unui difuzor. b. Rata de reimprospatare a unui ecran . Cantitatea de memorie RAM. d._Viteza procesorului. 2. Care este caracteristica Memoriei RAM (Random Access Memory) ? ‘a, Memoria RAM nu poate stoca date atunci cdnd calculatorul este oprit. b. Memoria RAM poate stoca date atunci cénd calculatorul este oprit. c. Reducerea cantitatii de memorie RAM scade capacitatea de stocare 2 calculatorului pe termen lung, 1d. Cresterea cantitayii de memorie RAM creste capacitatea de stocare a calculatorului pe termen lung. 483. Care hard disk are cea mai mic& capacitate de stocare? Un hard disk de 100 MB. b. Un hard disk de 100 Ke. ©. Un hard disk de 100 78, d._ Un hard disk de 100 G8. 4, Unde sunt in mod normal stocate fisierele care sunt folosite de un numa mare de | utilizatori? | a. Peun cb. b. Peun DvD, © Peo unitate USB. d._Intr-o retea (network). 5. Care dintre urmatoarele este un dispozitiv de intrare? a. Imprimants. b. Boxe. ©. Microfon, 4d. Monitor. 1. Ce caracterizeazi un touchscreen? a. Este atat un dispozitiv de intrare, cat side iesire. b, Este atat un dispozttiv intern, cat si extern ©. Este atat un monitor, cat si un difuzor. 4d. Este at&t un monitor, cat si un sistem de protectie firewall). 2. Care dintre urmatoarele este un exemplu de software? a. Procesor. b. Mouse, Sistem de operare. d. Memorie USB. 3. Ce aplicatie software este cea mai folositoare pentru a crea diapozitive (slide)? a. Aplicatia de Baze de date. b. Aplicatia de Calcul tabelar, 49cc. Aplicatia de Prezentir 4d. Aplicatia de Editare de text 4, Care este afirmatia adevirat® despre sisteme de operare siaplicatii software? ‘a, Aplicatille software sunt primele instalate pe un calculator, apoi sistemul de operare. b. Sistemul de operare este intatdeauna primul instalat pe un calculator, apo! aplicatille software. . Sistemul de operare poate s& interactioneze numai cu aplicatiile software si nu cu cele hardware, 4. Aplicayille software pot sé interactioneze numai cu sistemul hardware si nu cu software, 5. Pentru cine ar fi utili mérirea viualizéril ecranulul (screen magnifier)? a, Persoanele care suferd de insuficienta vizuals b. Persoanele care suferd de tulburari cognitive. c. Persoanele care suferd de insuficienta motor. di. Persoanele care suferd de insuficient auditiv. 1. Care este caracteristica unel retele WLAN? ‘a, Functioneaz numal in interior. b. Funcfioneaz numai in exterior. . Area conexiune cu fir. dd. Are o conexiune fra fir 2. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil sd implice o relate client/server? ‘a, Actualizarea de software de pe Internet. b. Instalarea hardware-ului computerului . Copierea de text intre documente, d._ Deschiderea unui calculator. 3. Care este numele retelel (network) care este adesea folosité de companii pentru a impartisl informatil interne ? a. Intranet,b. Infonet. c. Webnet. d. Widenet. 4, Ce se intampl de fapt atunci c&nd un utilizatartrimite prin email o imagine? a. Datele sunt editate in fisierele de sistem, b. Datele sunt in curs de incdrcare intr-o retea c._Datele sunt copiate intr-un folder de back-up. d._Datele sunt sterse de pe hard disk. 5. Ce se masoar’i in kllobiti pe secund’? a, Sensibilitatea mouse-ulul b. Rezolutia ecranulut ._Spatiul pe hard disk. d. Rata de transfer a datelor. 1 Care dintre urmatoarele este un tip de conexiune la Internet ? a. Infrarosu. b. Broadband (bands larg Bluetooth. d. Firewall 2. Care dintre urmatoarele dispozttive poate fi folosit de un calculator pentru a se conecta la Internet? a. Untelefon mobil. b. Un hard disk extern, ©. Un disporitiv de scanare (scanner). d, Un set cu cased Pir fir. 43. Care dintre urmatoarele este un exemplu de e-commerce? a. Votare on-line. b. Colectarea on-line a taxelor. c. Vanzarea de bilete on-line. 4d. Sisteme de recensmant online st4, Ce este caracteristic pentru e-learning? b © d Creeazé multe oportunitéti pentru studenti de a se intélni personal Aplicatille multimedia pe Internet sunt utlizate in mod obignuit. Este destul de scump in comparatie cu educatia in silide class. Numai studentii experti in utilizarea calculatorului vor promova examenele. 5. Prin ce se caracterizeaz’ teleworking-l? a b. « 4. 6 Cresterea mutaril angajatilor de la un loc de muncé la atl Cresterea muncif tn echips. Imbundtatirea relatilor umane. Program flexibil. 1. Prin ce se caracterizeaz un e-mail? E-mail-ul permite transmiterea usoar’ si rapids de mesaje, E-mail-ul permite comunicatii de voce intre utilizatoriicalculatoarelor. E-mail-ul permite difuzarea programelor Web cu continut multimedia. Lul permite stocarea gratuitd online in mas8 a fsierelor. E-mail 2. Prin ce se caracterizeazi un Mesaj Instant (Instant Messaging}(IM)? a b. a Este la fel casi posta electronica, Reprezinté o metoda de comunicare in timp real. Este disponibil numai pentru dispozitive fr fir. Este Tn cea mal mare parte utlizat atunci cénd calculatoarele sunt offline. 3. In ce situatie este folosit Voice over Internet Protocol (VoIP)? a b. d Descércarea fisierelor cu sunet de pe Internet. Ascultarea muzicil difuzate pe Internet. Efectuarea apelurilor telefonice prin intermediul internetulut ‘incdrcarea inregistréril unei prelegeri pe Internet. 4, Ce inseamna Really Simple Syndication (RSS)? a b. Un serviciu electronic de vizionare a filmelor gratuit: ‘Modalitate de a vi abona pentru actualizari pe Internet. 52c. Metoda de a dezinfecta de virusi calculatorul 4d. Un tip de conectare la Internet. 5. Ce este un Web log (blog)? | 1. Ce semnificd un site de retele sociale? a Realitate virtual’, b. Comunitate on-line. . Un server virtual 4d. Bazi de date on-line. 2. Ce tip de informatie trebuie impiirtst& (share) online cu precautie? a. Amintiri de vacanta, ._ Sfaturi despre pasiuni ._Informati personale. dd. Comentarii pe forum-uri. 3, De ce este ergonomia recunoscuté ca 0 modalitate de a Imbundtati focul de ‘munca? a. Un design bun poate ajuta angajati si fie sdnatos! si mai productivi b. Psihologia organizational poate ajuta angajatii si planifice mai eficient activitatile. ©. Terapia de masaj poate ajuta angajati si fie mai putin tensionati si stresati 4, Tehnologia comunicatilor poate ajuta angajatii s8 comunice mai bine. 4. Ce este privit ca un factor de sanatate serios atunci cand se vorbeste despre utiizarea calculatorului la locul de munc’? a. Indltimea 5 latimea tastaturil b. Disponibilitatea si rata de transfer a retelei Direct si cantitatea de lumina in interior. 53dd. Marimea siviteza hard disk-ului 5, Cum se poate mentine o pozijle corect® cdnd se utilizeaz calculatorul? .Asigurandu-v c& unghtul ecranulut in lumina este ajustat in mod corect. b. Asigurdndu-va cd temperatura de la locul de munci este corespunzatoare. c. Asigurandu-va c& hardware-ul calculatorului este situat corect. d. Asigurandu-va ci biroul, caleulatorul sl scaunul sunt pozitionate corect. 1. Cum poate fi efectiv redus impactul negativ al imprimantelor asupra mediului? ‘a. Niciodat® s nu inchidet imprimanta. b.Imprimarea trebule s& se facd numal alb/negru. c. Hattia si cartusele trebuie reciclate. 4. Folosirea imprimantelor cu jet de cerneal8, 2. Ce masura trebuie luat in primul rand pentru a proteja informatille din calculator? a. Un nume de utilizator si 0 parold trebuie sa fie cerute pentru accesul pe calculator, b. Un router ar trebui sd protejeze calculatorul de atacur' online. . Calculatorul ar trebui sé fie agezat intr-o camerd incuista d._Datele de pe hard disk ar trebui si fie criptate. 3. Din perspectiva securitai, care este cea mai simp, dar eficient3 politic’ privind parolele pentru calculator? a, Trebule sii amintesti foarte usor o parolé. b. Parola nu trebuie sé continé numere. . Parola nu trebuie niciodat’ dezvaluit 4d. Parola trebuie modificaté Ia intervale lungi de timp. 4, Din perspectiva securitil, care este cel mai bun loc de a stoca 0 copie de rezerva'a datelor ? a. Intr-un folder ascuns pe hard disk-ul calculatorului b._ Intr-un folder vizibil pe hard disk-ul calculatorului ._ Iintr-o alté cladire decat cea In care se afld calculatorul d._ In aceeasiclidire in care se aflé calculatorul, 54| | | aunui calculator? | a. Cresterea numérului de dispozitive de intrare. 1. Care este scopul folosiri unui firewall? a. Cresterea capacitatil hard disk-ului b. Prevenirea accesului neautorizat pe calculator, . Cresterea vitezei de conectare la Internet. d. Curdtarea figierelor virusate. 2. Prince se caracterizeazé un virus al computerulul? 1, Este adesea sters cand sistemul de operare se inchide. b. Este adesea ascuns in dispozitive periferice conectate la computer. Este adesea un fisier foarte mare, care este rareori primit prin e-mall d._ Este adesea deghizat intr-un fisier inofensiv si se propag’la deschidere. 3. Ati primit un email de la expeditor necunoscut, continand un fisier atasat. Care este cel mai bun mod de a actiona din perspectiva securitatii? Salvarea fisierului si stergerea mesajulul ‘Scanarea fisierului pentru identificarea virusilor. Cererea de detalii de la expeditor in ceea ce priveste fisienultrimis. Deconectarea calculatorului de la Internet si deschiderea fisierului 4, Prin ce metoda se mentine eficient un program anti-virus ? a, $8 fle actualizat in mod regulat. $8 nu fie un program anti virus gratuit ©. S& alba valoare garantata d._ Este singurul sistem de verificare a fisierelor. 555. Ce semnificatie are termenul copyright? a, Taxe speciale de consum pentru software. b. Un program initiat pentru a creste calitatea software-ulu ._Undrept al consumatorului de a copia in mod liber software-ul comercial d. Un termen care acopers drepturi ale creatorilor de muzica, cart, software, ete, +10- 1 Cum este recunoscut un software achizitionat in mod legal? a. Software-ul ar trebui sé afiseze un text de autor. b. Software-ul ar trebui si fie pe un DVD, . Software-ul ar trebul si alb o licent’ valabil’. 4. Software-ul ar trebut sé fie un fisier cu dimensiune mare, 2. De ce unele aplicati software sunt numite open source? a. Utilizatorii le pot descarca gratuit de pe Internet. b. Utilizatorii le pot folosi gratuit pentru o scurt8 perioads de timp. ©. Utilizatoril fe pot folosi, mbunatati si distribul gratuit. dd. Utilizatorii pot primi gratuit actuali2ar ale software-ulu 3, Care este o parte importanté din legislatia privind protectia datelor ? a. Protejarea accesului compenillor la datele cu caracter oublic. b,Protejarea informatillor arhivate in general. ©. Protejarea infrastructuril de pe Internet. 4d. Protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice. 4. Care dintre urmatoarele este un drept important de protectie a datelor pentru 0 persoand obisnuita? a. Dreptul de acces la datele personale ale altor persoane, . Dreptul la. compensatie financiard in schimbul datelor cu caracter personal. . Dreptul de acces la proprile date personale. 4d. Dreptul dea sterge toate datele personale din bazele de date publice. 565. Cur poate fi prevenit furtul de date in cel mai eficient mod? a. Utilzarea unei parole impreund cu o blocare de securitate. b. Conectarea la Internet numat in timpul programulul de lucru. c. _Ascunderea fisierelor importante in foldere greu de gasit. 4d. Evitarea utiliziriilaptop-ului in locuri publice. a 1. Care din urmatoarele combinatii reprezinté numai aplicati software? a. Windows, Linux, Word. b. Word, Excel, Windows. Linux, Explorer, Outlook Express, dd. Word, PowerPoint, Excel 2. Care dintre urmatoarele afirmatil este adeviratd? a. Freeware sunt programe protejate de dreptul de autor care pot fi difuzate gratis de cétre autor, care isi plstreaz’ dreptul de autor, b. Shareware sunt programe protejate de dreptul de autor care pot fi difuzate gratis de cétre autor, care nu igi pastreaza dreptul de autor. & Uicenta este ace! program achizitjonat de la persoana care il produce si pentru care nu se plateste nici un drept de folosire. 4. Licenta da dreptul de comercializare si distributie. 3. Aveti pe calculator date foarte importante. Alegeti dintre urmatoarele variante ‘cum va protejati aceste date impotriva virusilor si a persoanelor reautorizate a. Prin stergerea acestora. b. Folosirea programelor antivirus si adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare, ©. Prin stergerea parolei existente. d, Prin dezinstalarea programului antivirus 4, Computerul dumneavoastra merge mai greu in timp ce ruleazi mai multe aplicati Care dintre urmatoarele afirmatii este cea mai bund modalitete de a imbunstati performantele computerului? a, Adgugarea unui zip drive b, _Ad3ugarea de memorie RAM. 37c d 5. Extranet inseamni: a b. « -12- ‘Addugarea unui monitor mal mare. Instalarea unul nou CD-ROM. CO retea globalé de calculatoare. Un sistem de operare pentru retele folosit pentru a controla fluxul de date. © refea privat a unei companii care include anumiti utilizatori din afara companie, retea privat a unei companii 1, Care dintre urmatoarele afirmatii descrie in mod corect diferenta dintre hardware si software? 2. Software se refer’ la memoria primar8 si secundaré a computerului, orice altceva reprezenténd hardware, b. Hardware reprezint’ hard disk-ul computerulul Hardware se referd la componentele fizice ale unui calculator, software se referi la programele care fac computerul si functioneze. d._ Hardware reprezint monitorul computerului, orice aktceva fiind software. 2. Viteza unui CPU este masurati in a b. 4. BPs, Miz. Me. oP. 3. Un kilobyte este: a b. d 1024 bytes. 1000 bytes. 1024 bit. 10 bytes. 4, Cettip de software controleaz’ alocarea resurselor in calculator? a b. sistemul de operare. aplicatile software. 58c._browser-ul de internet. dd. softul de securitate, 5. Utilizarea computerului poate duce la leziuni cauzate de mscéri repetate. Care dintre urmatoarele afirmatii este cea mai bun’ modalitate de a evita aceasta? 2. _plasarea monitorului foarte aproape de ochi bb. _calculatorul s fie ferit de lumina ©, folosirea unui scaun fara brate de sprijin 4. folosirea unei tastaturi ergonomice. -13- 1. Hardware reprezint’: a. Ansamblul programelor si procedurilor care controlez8 functionarea calculatorutul b. Ansamblul elementelor fizice si tehnice cu ajutorul cérara datele se culeg si prelucreaza. ©. Ansamblul programelor ce indeplinesc o functie specifics. 4d. Prelucrarea datelor colectate cu ajutorul sistemulul informatic, 2. Un dispozitiv de intrare este: . _Disporitivul cu ajutorul c&ruia se obtin rezultatele prelucrért bb. _Dispozitivul cu ajutorul céruia intraduceti date in calculator. Un dispoziv de comunicare. 4. Nicluna din afirmatille de mai sus. 3. Virusul de computer este: a. Un program ce ajuté la imbunatatirea performatelor unui calculator. b. Un fisier pe care il creazd o aplicatie la fiecare operatie de salvare. Un program creat de oameni cu scop distructiv si care distruge informatile aflate pe calculator. dd. Unssistem de operare. 4, Ce anume caracterizeazé e-learningul? a. Se poate desfaura doar intr-un orar specifica. b. Se poate desfagura doar intro locatie specificats, 59Se bazeaza pe contactul direct cu profesorul d._ Se bazeaz’ pe aplicatii multimedia 5, Care este termenul uzual pentru Web log? a. Blog. b. Log. Glog. d, Bog. 214. 1, Care din urmatoarele este un dispozitiv de fesire pentru fisierele audio? a. Scanner. b.Imprimants, Boxe. d. Joystick. 2, Termenul de back-up al sistemului reprezint a, Stergerea regulaté a fisierelor. b. Mutarea fiserelor dintr-un director in altul pe acelasi hard disk . Copierea fisierelor dintr-un director In altul pe acelasi hard disk. d. Copierea fisierelor pe un dispozitiv auxiliar de stocare a datelor pentru a avea disponibile copil ale fisierelor de pe computer in cazul defectérii acestuia, 3. Care din urmatoarele fisiere pot fi partajate (share) online cu alt utilizatori? a. Doar fotografi, b. Doar fisiere audi & Doar fisiere video, d._Orice tip de continut digital. 4, Ce metod’ de economisire a energie! este eficientd in utilizerea calculatorulul? a. Inchiderea automata a ecranului b. Reducerea automat a memoriei RAM. c. Reducerea automat a capacitatii hard disk-ulul 4d. Reducerea automats a nivelului de zgomot al imprimantei. cy5. Ce aplicatie se bazeazi cel mai mult pe o conexiune functionalé la Internet? . O aplicatie pentru baze de date. b. Oaplicatie pentru posta electronic’. ©. Oaplicatie pentru foi de caleul d. Oaplicatie pentru procesare de text. -15- 1. Care dintre urmatoarele afirmatil despre World Wide Web este adevarat8? a. World Wide Web este o aplicatie a sistemului de operare. b. World Wide Web nu utilizeazs http. World Wide Web este un mator de ciutare. 4d. World Wide Web este o parte a Internetului 2. Lace se referé termenul de broadband (bands larga)? a. Monitor cu diagonala mare. b. Acces la Internet de mare vitezs. . Mediide stocare de capacitate mare. 4d. Rat mare de acces a datelor de pe hard disk. 3. Cum sunt distribuite in general spectacolele, prezentarile si alte tipuri de continut web? a. Prin intermediul podcast-urilor. b. Prin intermedia! fisierelor comprimate. . Prinintermediul mesajelor text 4. Prin intermediul directoarelor arhivate. 4. Care din urmatoarele reprezinta o aplicatie pentru cresterea accesibilittil? a. Aplicatia pentru procesare de text. b. Sistemul de operare, ©. Browserul Web, d. Aplicatia pentru recunoasterea caracterelar afisate pe ecran (screen reader). 5. Care din urmatoarele reprezint un avantaj a stoct a. Neasigurarea confidentialittiidatelor. b. Timpul mare de acces la date. line a fiierelor? a.Trimiterea si partajarea facili a fisierelor. 4. Necesitatea existengei unei conexiuni la Internet pentru accesarea datelor. -16- 1, Ce tip de interfat8 este prezentatd in imaginea de la jos? TT a. FireWire. b. use. c. Paralel. d. Serial. 2. Care dintre urmatoarele dispozitive sunt necesare pentru a comunica cu alte calculatoare utilizand reteaua de telefonie? a. Modem, b. CD-ROM. Fax. d. Scanner. 3. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? a. Aplicatiile pot scrie date in memoria ROM. b. Continutul memoriei ROM nu este sters cénd calculatcrul este oprit, Sistemul de operare este incircat in memoria ROM cénd calculatorul este pornit. 4d. Niciuna dintre afirmatii nu este adevarat’. 4. Ce tip de software cotroleazd alocarea resurselor In calculator? a. sistemul de operare, b.aplicatile software. ©. browser-ul de internet. a4 softul de securitate, 5. Care dintre urmatoarele reprezinta o functie a sistemului de operare? b. d <17- scanarea unel fotografi copierea unui fisier producerea unui raport intr-o baza de date. adaugarea de date intr-o foaie de calcul 1. Ce aplicatie software este folosita pentru a crea un document? b. e a. aplicatie de contabilitate, aplicatie de procesare de text aplicatie de prezentir aplicatile de scanare. 2. Care dintre urmatoarele sarcini ar fi mai potrivite pentru o persoand decat pentru un calculator? b « 4, Inregistrarea datelor personale ale elevilor intr-o scoala, Procesarea cecurilor intr-o banc’, Cutarea unet cértiintr-o bibliotecd virtualé. Intervievarea unui candidat pentru o slujba 3. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tranzactile bancare online nu este adevarata? a, Tranzactiile bancare online vi permit s8 vedeti detalile contului dumneavoastr b. Tranzactille bancare online va permit s& retrageti numerar din contul dumneavoastr’. . _Tranzactile bancare online v8 permit si cereti un raport bincil d. Tranzactille bancare online permit manevrarea disponibiltstilor banesti intre diferite conturi. 4. Intr-un departament administrativ,calculatoarele sunt folosite pentru a b ‘a controla o linie de asamblare. pentru a controla Internetul 63c._pentrua emite pasapoarte. d,_pentrua emite bilete de avion. 5, Care dintre urmatoarele afirmatil nu este o caracteristic& a comertulul electronic? a. _tranzactile pot fi procesate rapid, b. _servicille sunt disponibile oricdnd. . _produsele pot fi promovate iar preturile pot fi comparate. 4. exist un contact fizicintre vanzitor si cumpaiator. -18- 1, Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata atunci cind cumparati produse online? ‘,_ Putetiintalni vanzitorul in persoand, b. Puteti testa produsele inainte de cumparare. . Puteti compara preturile intre diferite produse. 4d. Putetl intra in posesia produselor imediat dupa cumparare 2. Alegeti afirmatia corecté: fa. Este recomandat @ se lua pauze dese pentru a preveni supraincdlzirea calculatorulul, b. Este recomandat a se lua pauze dese pentru a permite salvarea datelor. c. Este recomandat a se lua pauze dese pentru prevenires afectiunilor oculare, Este recomandat a se lua pauze dese pentru afisarea screensaver-ului 3, Care dintre urmatoarele afirmatii despre documentele in format electronic este adevarata? a. Documentele in format electronic nu pot fitiparite b. Documentele in format electronic nu pot fi vizualizate. . Documentele in format electronic nu pot fi atinse fic 4d. Documentele in format electronic nu pot fi stocate. 4, Care dintre urmatoarele functil nu reprezinta o functie a procesorului? a. executarea calculelor. b._executarea instructiunilor programulul . _stocarea datelor in memorie pentru operatiile curente, 6add, trimiterea unui e-mail 5. Care dintre urmatoarele dispozitive reprezint un dispovitiv de intrare? a. Monitor. b. Boxe. Scanner. d._mprimanta. -19- 1, Care dintre urmatoarele dispozitive reprezint’ un dispozitiv de iesire? a. Imprimants. b. Mouse Scanner. d. Joystick. 2. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezint& avantajul principal al unel retele? a. _ctesterea vitezei de prelucrare a datelor. b. cost ridicate. &_partajarea datelor. 4d. crearea de copit de siguranta a datelor. 3, Pentru a gis diferite informati pe Internet utiliza Un dictionar online b. Un motor de cdutare, ©. Un program de postd electronics. d. Obazi de date. 4. Care dintre urmatoarele afirmatil despre Internet este adevirat8? ‘a, Este 0 retea care leaga impreund mai multe calculatoare din Intreaga lume. b. Este 0 retea proprie a unei compan c._ Este o reprezentare vizualé a documentelor legate intre ele. d._ Este un sistem de operare, 5. Care dintre urmatoarele aplicatii nu este utiizat’ intr-un spital? ‘a, Inregistrarea pacientilor. 6sSistemul de control a ambulantelor. Instrument de diagnosticare, d._Eliberare pasapoarte. -20- L. Care dintre urmatoarele actiuni reprezinté utiizarea internatului de acas3? a. TipSrirea unei scrisori b. Catalogarea une colectii de CD-uri. . Céutarea de informatii pentru lucrul acasé: 4d. Gestiunea fisirelor. 2, Dacd ati lucra de acasi, ce tip de aplicatie ati utiliza pentru comunicarea cu colegi sicuclienti? a, Baze de date. b. Calcul Tabelar. c Prezentati. d. Posti electronica. 3. Care dintre urmatoarele actiunl impli utlizarea comertuli electronic? 2. Navigorea pe internet ca parte aunei cercetir . Cumpérarea unor cit oniine .Imprumutarea unet cri dntr-o bibiotecs 4. Trimiterea unui e-mail, 4, Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinté un avantaj atuncl cénd cumparati 0 carte online? ‘a. Contactul fat tn fat cu vanzatorul b. _Livrarea imediat’ a produselor. & _Disponibilitate 24 de ore. d. Ore limitate de deschidere a site-ului. 5. Care din urmatoarele actiuni poate cauza probleme cu spatele? a, Incorecta pozitionare a tastaturi b. Utilizarea unut scaun care nu are o indltime potrivitd ._Utilizarea unui monitor ce are un ecran de protect. 6s4. Lucrultntr-tn mediu cu o ventilatie neadecvatd, -21- 1, Care dintre urmatoarele afirmasii reprezinté un avantaj al unui document electronic? a. Se poate sterge din greseals. bb. Necesité realizarea frecventi a copillor de sigurant’. c. _Necesitd existenta unui software de securitate pentru a fiprotejate Impotriva accesului neautorizat. d. Reduce nevola de a detine materiale tiparite. 2. Dezinfectarea unui fisier virusat reprezints: ‘a. Realizarea unor copii de sigurants b. Mutarea fisierululintr-un director nou, . Eliminarea unul virus din fiser. d. Redenumirea fisierului Olicenta a. Garanteaza dreptul de proprietate al utilizatorului asupra softulul. bb. Este un contract legal inte autorul unui soft si utiizator. Este o forms de publictate. 4d. Dé utlizatorulul dreptul de a copia si vinde softul ator potential utilizatori. 4. Care dintre urmatoarele tipuri de raportiri poate contine anumite date personale? 2. Ollstd cu diverse cursuri oferite de o firma de training, b. Ollistd cu noi cérti ce trebuiese achizitionate de o biblioters. ©. Ollstd cu calculatoarele utilizate intr-un birou. dd. Ollstd a personalului ce lucreaza intr-un departament, 5, Memoria utilzat de un program activ este: a. ROM, b. RAM, Cache, d. CPU. er-22- 1. Care este cea mai mica unitate din care este compus memoria unui calculator? 2. Fisier. b. Bit ce. Byte 4d. Tnregistrare. 2. World Wide Web reprezinta: 2. Unpachet de aplicatii multimedia, b. Unset de documente care aju & _ Oretea globald de calculatoare legate prin fire telefonice. d. Un set de documente multimedia care pot fi citite de oricine are acces la Internet, in pregattirea asistat de calculator. 3. Care dintre urmétoarele afirmatii descrie conceptul de teleworking? 2. Lucrul intr-un birou central si comunicarea cu alte birouri utilizand 0 retea ocala, b. Lucrul acasi prin contact direct cu clientil si colegii. . _Lucrul intr-un birou central si comunicarea cu clientii cu ajutorul unei aplicati de posta electronics. dd. Lucrul acas& si comunicarea cu un birou central stilizand un computer personal 4, Care dintre urmatoarele este un dezavantaj al folosirii poste electronice? a, Putetiatasa fisiere unui mesaj. b. Mesajul poate fitrimis oriunde in lume. _Reprezinté o metodé de comunicare putin costisitoare. dd. Poate introduce virus! in calculator. 5, Care dintre urmatoarele concepte reprezints utilizarea Internetului pentru a cumpara produse online? a. Posta electronics: b. Transfer electronic de date. Sistem electronic de votare, dd. Comert electronic.-23- 1. De ce este important s& aveti o bund luminozitate atunci cand utilizati un calculator? a. Pentru a imbunstati vederea. b. Pentru a evita pericolul radiatillor. Pentru a evita afectiunile asupra coloane dd. Pentru a evita afectiunile oculare si durerile de cap, 2. Care dintre urmétoarele actiuni reprezint’ un bun exemplu de practicl sinatoase atunci cénd lucrati cu un calculator? a. Reducerea nivelului de iluminare din jurul computerulu b. Luarea de pauze dese. ©. Poritionarea tastaturilintr-un unghi foarte inclinat, 4. Pozitionarea foarte aproape de monitor. 3. Care dintre urmatoarele actiuni poate proteja mediul inconjurator? Pastrarea unel inregistrari a tuturor documentelor electronice pe disc Utilizarea caleulatoarelor 24 de ore. Reducerea memoriel RAM. Reciclarea cartugelor de imprimants folosite 4, Care dintre urmétoarele afirmatii reprezinté un dezavantaj al documentelor electronice? . _ Usurint8 in arhivare si stocare. b. Gasirea rapid3 a documentetor. c.Posibilitatea virusdril 4d, Posibilitatea de redenumire. 5. Care dintre urmatoarele dispozitive le-ati utiliza dumneavoastra pentru a stoca copii de siguranta? a. Scanner. b. CPU. Hard disk extern. d. Modem, 6-24- L. Ce reprezintd o aplicatie antivirus? a. O aplicatie software ce are rolul de a trimite virusi la toate persoanele din lista de adrese. b. O aplicatie software ce are rolul de 2 formata unitates de discheta c. Oaplicatie software ce are rolul de a trimite virusitidentificati pe calculatorul dumneavoastré in calculatoarele din retea. d. Oaplicatie software ce are rolul de a gas! fisierele virusate side a le cursta. 2. Care dintre urmatoarele afirmatil definesc in mod corect pirateria software? a. Utlizarea féré parol a unui calculator. b. Vizualizarea neautorizat8 a aplicatillorinstalate pe un calculator. . Copierea neautorizat® a unel aplicatil 4d, Realizarea unor copil de siguranta 3. Legislatia de protectie a datelor reprezinté: a. O legislatie care ofer’ detinatorilor el drepturi de a se proteja impotriva accesului neautorizat b. O legislatie care ajutd la promovarea conceptului copyright. . 0 legislatie care ofer’ guvernelor dreptul da a controla datele de acces la Internet. d. 0 legisatie care di dreptul fiecdrui individ de a stabili existenta datelor personale, de a le vedea si de @ corecta sau sterge datele incorecte. 4, Ce dispozitiv ati alege pentru a crea o versiune digitalé a unei fotografil? a. Plotter. b. Imprimanta. Mouse. d. Scanner. 5, Care dintre urmatoarele reprezintd o functie a unui sistem de operare? ‘a. Realizarea rapoartelor, scrisorilor $i follor de calcul tabelar, b. Supervizarea si controlul resurselor unui calculator. . Scanarea calculatorului si eliminarea virusilor. Ey4, Depanarea erorilor apdrute in aplicati -25— 1. Care din urmatoarele medii de stocare este cel mai rapid pentru accesarea datelor? a ©. Hard disk, ‘Memorie USB. | | | |e ve 4 | 2. Care aplicatie este cea mal utié pentru efectuarea unor calcule? | a, Aplicatie de prezenti |b. Aplicatie de procesare de text .Aplicatie de calcu tabelar 4 Aplicatie de prelucrare imagint 3. Cum se numeste relatiadintre 2 calculatoare intr-o retea? 3. Parinte/Copil b. Centru/Periferie. © Client/Server. 4. Producdtor/Clent. 4. Care este de obicel rezultatul unui podcast? a. Un igier audio ce poate fi ascultat pe un player multimedia portabil b. Un fier text cu rezumatul unei crt. © Ofoaie de calcul cu rezumatul unui eveniment. d. Un fisier arhivat ce contine un site Web. 5. Ce actiune necesit& descarcarea unor date pe un calculator dincr-o retea? a. Imprimarea unui document. b. Deschiderea unui calculator. & Scanarea calculatorului si eliminarea virusilor. d.Primirea unui email nRaspunsuri corecte intrebari grila 1 2 3 a | os Test 1 » | a a bo | Test2 4 a > 4 ¢ Test’3 a € ¢ 6 a Testa é a a b 4 Test > a ¢ b 4 Test 6 a > ¢ b 4 Test? b « a € é Test ¢ a € € ¢ Test 9 > 4 > a 4 Test 10 c c d c a Test 11 4 a > b € Test 12 € > a a a Test 13 > > ¢ 4 Test 14 ¢ 4 é a > Test 15 é > a 4 € Test 16 a a a > Test 17 > 4 b « 4 Test 18 ¢ € € 4 € Test 19 a |i. b a 4 Test 20 « [| 4 b « | Test 21 d | b da b Test 22 ¢ 4 4 d 4 Test 23 4 > 4 € € Test 24 é € 4 4 ® Test 25 > € € a 4 n