UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

Referat
La disciplina: Psihologia Juridică.

Tema: Criminali în serie.

A elaborat studenta anului II,

Facultatea Drept,
Grupa:D-191-11
Sandu Ana
Profesor:Melentiev Aliona

CHIȘINĂU 2020

Descrierea crıminalului în serie:

 Crima în serie reprezintă uciderea de victime dispărute în timp,de la
zile la săptămâni sau luni,între ele.Aceste pauze de timp între
omoruri sunt denumite și ca perioade de calmare.
Criminalii în serie au fost descrışı ca inteligenți,fermecători,şmecheri
încântători,și în general arătoși. Ei sunt indivizi mobili,capabili să
călătorească kilometri întregi în căutarea victimei potrivite care să fie
vulnerabilă și ușor de controlat.Victimele lor pot fı:
femei,copii,vagabonzi și homosexuali.
Criminalii în serie sunt extrem de manipulativi și sunt deseori
capabili să vorbească victimelor lor mai ales pe terenul lor,descris ca
zonă de confort: un loc unde ei își pot controla victima.
Mulți criminali în serie au o fascinație pentru procedeurile
poliției:unii chiar au lucrat ca ofițteri sau gardieni publici și își folosesc
această experiență ca să evite identificarea. Ei sunt cunoscuți ca niște
obișnuiți ai poliției și trag cu urechea la conversațiile de pe marginea
cazului. Unii dintre ei chiar sau strecurat singuri în investigații.
Mulți criminali în serie au declarat că au fost abuzați în copilărie de
obicei de mama sau de un părinte-bunic. Mulți agresori au declarat
că sub influența alcoolului sau a drogurilor,în timpul crimelor,au trăit
stări ireale fără a putea percepe gravitatea și cruzimea actelor
săvârșite de ei și fără a putea avea o explicație logică a faptelor lor.
Mulți agresori au fost identificați sub influența alcoolului și
drogurilor,în momentul crimei ceea ce are tendința de a le exacerba
fanteziiloe sadice.
Acești tipii de criminali nu se opresc niciodată din ucis, deoarece
acest proces le provoacă o plăcere fără de care ei nu pot trăi, doar
atunci când sunt prinși și încărcerați în închisoare pe viață acțiunile
lor se stopează. Un alt tratament pentru ei decât închisoarea nu
există.

Roberto Succo
 Roberto succo sa născut la 3 aprilie 1962 la Maestre, Veneția,Italia
a fost un ucigaș în serie Italia care a comis mai multe crime și alte
infracțiuni violente în special în Italia și Franța în anii 1980.
La vârsta de 19 ani, la 3 aprilie 1981, a înjunghiat-o în mod mortal pe
mama sa de 32 de ori și pe tatăl său, un ofițer de poliție , care
refuzase să-i împrumute mașina. Le-a ascuns cadavrele în cada
acoperită cu apă și var pentru a întârzia descoperirea crimelor și a
fugit cu pistolul de serviciu al tatălui său .
Apoi a fugit de la Mestre, dar o investigație privind asasinarea
cuplului Succo i-a legat imediat de fiul, care a fost arestat două zile
mai târziu la ieșirea unei pizzerii din San Pietro al Natisone , nu
departe de granița cu Iugoslavia , după ce s-a întors pe scurt la locul
crimei.
După ce Succo a fost prins, a fost judecat bolnav mintal și condamnat
la zece ani într-o închisoare psihiatrică din Reggio Emilia . În timp ce
își ispășea pedeapsa, a fost un deținut model care a studiat geologia
la Universitatea din Parma .
După ce a ispășit cinci ani de pedeapsă, la 15 mai 1986, în timp ce
avea privilegii de libertate, Succo a evadat din spitalul de psihiatrie. A
evitat poliția și a evadat în Franța pe calea ferată, folosind
documente false și schimbându-și numele de familie în „Kurt”.În
următorii câțiva ani, el a comis numeroase infracțiuni, inclusiv
spargere , viol și crimă. În Franța, a ucis două femei, un medic și doi
ofițeri de poliție . El a răpit , deturnat și terorizat oameni din trei țări
europene. El a fost considerat dușmanul public numărul unu de
Franța, Italia și Elveția .
După ce a fost recunoscut de un student la Aix-les-Bains pe 6 aprilie,
Succo s-a întors în Italia. La 28 februarie 1988 a fost prins în Mestre
orașul său natal. La 1 martie 1988, în cursul unei tentative de
evadare, a căzut de pe acoperișul închisorii din Treviso .
S-a sinucis în celula sa din Vicenza , în închisoarea „San Pius X” pe 23
mai 1988, sufocându-se cu o pungă de plastic.

VICTIME: Robert Succo a avut 7 vıctıme prıntre care se

enumeră:
* Maria și Nazario Succo, părinții săi, pe care i-a ucis la Mestre la 12
aprilie 1981.
*Michel Morandin, inspector al jandarmului, a fost ucis la Toulon ,
Var , la 2 februarie 1987. De asemenea, colegul său Claude Aiazzi a
fost rănit.
*André Castillo, sergentul jandarmului , a fost ucis în Tresserve ,
Savoia , la 2 aprilie 1987. Cadavrul său a fost găsit în Veyrier-du-Lac ,
Haute-Savoie, iar mașina sa a fost găsită la Lausanne , Elveția.
*Franța Vu-Dinh, ucisă la Annecy , Haute-Savoie, la 3 aprilie 1987.
Corpul nu a fost niciodată găsit.
*Michel Astoul, posibil ucis la Sisteron , Alpes-de-Haute-Provence la 3
aprilie 1987. Cadavrul a fost găsit la 28 octombrie în Epersy, Savoia.
*Claudine Duchosal, violată și ucisă în Menthon-Saint-Bernard ,
Haute-Savoie, la 6 octombrie 1987.

Moduri în care era numit în societate:

*„Monstrul din Mestre”
*„Ucigașul cu ochii de gheață”
*„Asasinul lunii pline”
*„Cherubino Nero”
*Roberto Kurt
Daniel Camargo Barbosa
Acesta fost un violator și criminal în serie columbian născut la 22
ianuarie 1930 în Anolaima , Cundinamarca , Columbia.

Intrarea în lumea criminalității:

În 1960 , Camargo se va căsători cu Alcira Castillo. Lăsase în urmă
problemele pe care le trăise în familia sa natală. Cu toate acestea,
căsătoria sa fericită s-a destrămat când, în 1967 , și-a surprins soția cu
un alt bărbat. La acea vreme, ura pentru femei era esența vieții lui
Camargo. După cum avea să mărturisească ani mai târziu, el a
considerat că sexul feminin este vinovat de toate relele care i-au lovit
viața.
Asta a făcut ca, de atunci, Camargo, împreună cu noul său partener
sentimental, să înceapă să violeze tinere fecioare drogându-le
anterior. Dar poliția a reușit să-l aresteze în 1968 și să-l condamne la
cinci ani. După eliberare, Camargo și-a continuat activitățile criminale
și a reintrat în închisoare, de data aceasta cu o condamnare de 25 de
ani pe insula închisorii Gorgona .
Din primii douăzeci și cinci de ani, Camargo a împlinit doar zece ani,
în timp ce a reușit să scape în 1984 petrecând trei zile în derivă fără
apă și fără hrană. A reușit să ajungă pe țărmurile Ecuadorului. Într-o
țară nouă și unde nu avea antecedente penale, Camargo a început să
comită crimele sale impun. Victimele sale au fost din nou fete tinere
și fecioare. Timp de cincisprezece luni, populația ecuadoriană a trăit
înspăimântată de prezența unui criminal, care își dărâma victimele.
Poliția nu a găsit piste, deoarece criminalul a fost extrem de atent în
crimele sale. El a fost condamnat pentru 72 de crime (toate victimele
sale erau femei și fete), dar se crede că a ucis mai mult de 150 de
femei sau chiar mai mult de 200 de femei. Există o investigație
detaliată a crimelor sale în cartea Monștrii din Columbia există de
antropologul Esteban Cruz Niño, în care este copiată o parte din
jurnalul său personal și se stabilește că vorbea perfect engleza și
portugheza.
Sfârșitul psihopatiilor lui Camargo va veni în 1986 . O inspecție de
rutină efectuată de poliția ecuadoriană a reținut un bărbat cu aspect
zdrențuit. Spre surprinderea membrilor forțelor de securitate, au
descoperit că, în valiza pe care o purta, erau numeroase articole de
îmbrăcăminte pătate de sânge. În întrebările ulterioare, Camargo a
mărturisit 71 de victime. După un proces sumar, Camargo a fost
condamnat la șaisprezece ani de închisoare, iar în închisoare a
împărțit o curte cu un alt criminal în serie proeminent, Pedro Alonso
López , numit Monstrul Anzilor , despre care se presupune că a ucis
mai mult de trei sute de fete și tinere.

Moartea: Camargo nu și-a ispășit întreaga pedeapsă deoarece a

fost ucis de un alt deținut, Giovanny Arcesio Noguera Jaramillo, la
Centrul de Rehabilitare a Bărbaților N ° 2 din Quito, pe 13 noiembrie
1994 . Ucigașul său s-a dovedit a fi nepotul uneia dintre victimele
sale.