Seminarul 1

Relaţiile de familie. Noţiunea şi principiile generale ale dreptului familiei.

Căsătoria

Cauze CEDO:

Relaţii părinţi - copii

1. Kroon şi alţii c. Olandei – 27 octombrie 1994
2. Elsholz c. Germaniei – 13 iulie 2000
3. Pascal c. României – 17 aprilie 2012
4. AMM c. României – 14 februarie 2012
5. Ostace c. României – 25 februarie 2014
6. Monory c. României şi Ungariei – 5 aprilie 2005
7. Sbârnea c. României – 21 iunie 2011

Adopţie
8. Pini şi Bertani, Manera şi Atripaldi c. României – 22 iunie 2004

Dreptul la căsătorie/divorț
9. F c. Elveţiei – 18 decembrie 1987
10. Selim c. Cipru – 18 septembrie 2001
11. Frasik c. Polonia – 5 ianuarie 2010
12. R. şi F. c. Regatului Unit – 28 noiembrie 2006

Transsexualism
13. Christine Goodwin contra Regatului Unit – 11 iulie 2002
14. A.P., Garçon et Nicot c. Franței, 6 aprilie 2017
15. X şi Y c. României – 19 ianuarie 2021

Situatia cuplurilor formate din persoane de acelasi sex

16. Vallianatos şi alţii c. Greciei – 7 noiembrie 2013
17. Oliari și alții c. Italiei – 21 iulie 2015
18. Orlandi și alții c. Italiei -14 decembrie 2017
19. Schalk şi Kopf contra Austriei – 24 iunie 2010

+ Material – „CEDO” – art. 8-12 – spete relevante

1
 Seminarul 2
Căsătoria (continuare)

I. Părinţii lui X au exercitat presiuni puternice asupra fiicei lor spre a o determina să se
căsătorească cu Y pentru care aceasta nu avea nicio afecţiune.
După încheierea căsătoriei soţia a sesizat Parchetul pentru a se cere anularea căsătoriei. La
cererea procurorului, căsătoria este declarată nulă.

Este corectă soluţia instanţei?

II. X cere constatarea nulităţii căsătoriei lui cu Y pe motiv că :

- din cauza bolii psihice de care suferea, ciclotimie, nu a fost conştient la data încheierii
căsătoriei;
- a încheiat căsătoria sub influenţa alcoolului ce i s-a dat să consume.

1. Ce mijloace de probă apreciaţi că se impun a fi administrate în cauză?

2. În calitate de judecător, ce soluţie aţi pronunţa?

 stare de spirit caracterizata prin alternanta fazelor de exaltare si de descurajare; cand ia

un caracter exagerat intra in domeniul patologic si poate duce la psihoza maniaco-depresiva

III. Prin acţiunea civilă din 14 octombrie 2017, reclamantul X a chemat în judecată pe
pârâta Y, solicitând anularea căsătoriei lor încheiate la 25 octombrie 2016 şi declarate desfăcute
prin divorţ la 20 iunie 2017. Reclamantul a susţinut că la încheierea căsătoriei consimţământul său
a fost viciat datorită dolului prin reticenţă, constând în aceea că pârâta i-a ascuns faptul că nu poate
procrea, consecinţă a unei intervenţii chirurgicale.

1. Este admisibilă o acţiune având ca obiect declararea nulităţii unei căsătorii dacă în
prealabil aceasta a fost desfăcută prin divorţ? Care este interesul promovării unei
asemenea acţiuni?

2. În calitate de judecător, ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?

2
 Seminarul 3
Desfiinţarea căsătoriei

I. X se căsătoreşte cu Y la data de 9 octombrie 2016 la sediul serviciului stării civile al

sectorului 1 Bucureşti. După un an, soţul X introduce o cerere de divorţ şi, până la rămânerea
definitivă a hotărârii de divorţ, încheie o a doua căsătorie cu Z la sediul serviciului stării civile din
oraşul Constanţa.
În timpul procesului de divorţ X decedează. Soţia din prima căsătorie, Y, introduce acţiune
în justiţie împotriva lui Z pentru desfiinţarea celei de-a doua căsătorii.

1. Se mai putea promova acţiunea respectivă după decesul lui X ?

2. Y are calitate procesuală activă?
3. Dacă din cea de-a doua căsătorie ar fi rezultat copii, ce efecte ar produce asupra lor
hotărârea judecătorească prin care s-ar constata nulitatea celei de-a doua căsătorii ?

II. La data de 15.02.2018, Consiliul Local Sector 1 introduce pe rolul Judecătoriei

Sectorului 1 Bucureşti acţiune în nulitatea absolută a căsătoriei încheiate între A şi B la 01.01.2018,
arătând că, din verificările efectuate de ofiţerul de stare civilă, rezultă că la dosarul de căsătorie nu
au fost depuse şi certificatele medicale prenupţiale. La data oficierii căsătoriei, problema nu a fost
observată şi căsătoria a fost oficiată. S-a arătat că, în lipsa acestor certificate medicale, nu se poate
verifica nici impedimentul la căsătorie, constând în alienaţia sau debilitatea mintală, fiind evident
că încheierea căsătoriei în aceste condiţii este nelegală. Ȋn subsidiar, Consiliul solicită instanţei
anularea căsătoriei, în măsura în care judecătorul va aprecia că în speţă ar fi incidentă nulitatea
relativă. Prin întâmpinarea depusă, soţii arată că nu aveau cunoştinţă de necesitatea depunerii
certificatelor medicale prenupţiale şi subliniază că nu li s-a pus in vedere obligaţia de a se depune
aceste înscrisuri.

În calitate de judecător al cauzei, ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?

III. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul M.S., cetăţean
sirian, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări, a solicitat anularea Dispoziţiei
de părăsire a teritoriului nr. 54 din 02.01.2017 emisă de pârât, prin care s-a refuzat reclamantului
prelungirea dreptului de şedere în baza căsătoriei, pentru că are o căsătorie de convenienţă
constatată în condiţiile art. 63 alin. (2) lit. a) şi f) din Ordonanţa de urgenţă nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că Oficiul Român pentru Imigrări, în urma unei
investigaţii umilitoare şi degradante, a ajuns la o concluzie absolut greşită, în sensul că nu
coabitează cu soţia sa A.S. A arătat că este căsătorit cu soţia sa dinluna octombrie a anului 2011,
timp în care au avut o permanentă convieţuire şi nu au existat disensiuni între ei.
Reclamantul invocă prevederile art. 26 alin. (1) din Constituţie şi art. 8 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care ocrotesc şi protejează
instituţia căsătoriei.
A susţinut că măsura luată prin actul administrativ contestat este disproporţionată şi, mai
mult, nu este indicat interesul măsurii, în condiţiile în care nu a încălcat legile României, nu a
suferit niciodată o condamnare şi îşi câştigă existenţa în mod onest, iar domiciliul conjugal a fost
întotdeauna în România.
În calitate de judecător, ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?

Text extras din: Ordonanţă de urgenţă nr. 194/2002(r2) - a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România

3
 ARTICOLUL 63
Căsătoria de convenienţă

(1) Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de şedere obţinut în baza
căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de convenienţă.
(2) Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de convenienţă pot fi
următoarele:
a) coabitarea matrimonială nu există;
b) soţii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;
c) lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie;
d) soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi;
e) există date că anterior unul dintre soţi a încheiat o căsătorie de convenienţă;
f) soţii sunt inconsecvenţi ori există neconcordanţe în declararea datelor cu caracter personal, a
circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a altor informaţii relevante despre aceştia;
___________
Litera f) a fost modificată prin punctul 92. din Lege nr. 157/2011 începând cu 31.07.2011.

g) încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plata unei sume de bani între soţi, cu excepţia
sumelor primite cu titlu de dotă.
(3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofiţerul de interviu.
Aceste elemente pot rezulta din:
a) datele obţinute în urma interviului;
b) înscrisuri;
c) declaraţiile celor în cauză sau ale unor terţe persoane;
d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.

IV. Prin cererea de chemare în judecată introdusă pe rolul Judecătoriei X la data de

01.02.2019, A solicită anularea căsătoriei cu B, încheiate la 01.01.2016, pentru dol prin reticenţă,
arătând că B l-a indus în eroare cu privire la sexul biologic al acesteia, ascunzându-i faptul că s-a
născut bărbat şi a suferit o operaţie de schimbare de sex la 15 ani, în urma căreia a devenit femeie.
Ȋn motivare, arată că a luat la cunoştinţă acest detaliu din trecutul lui B abia la 10.03.2018, dată la
care a descoperit, printre emailurile din Icloud-ul lui B, un mail pe care aceasta l-a trimis celei mai
bune prietene, C, şi în care i se confesa că nu ştie cum să mai abordeze în cuplu subiectul conceperii
unui copil, întrucât A o presează foarte mult încă din 2017 în acest sens. Ȋn acelaşi mail, B îi explica
prietenei sale faptul că, din 2017, a mers la mai mulţi medici pentru a găsi soluţii de a rămâne
însărcinată natural, dar i s-a spus că gradul de dezvoltare actual al ştiinţei nu a descoperit remedii
pentru a obţine acest deziderat în cazul persoanelor ce au suferit o operaţie de schimbare de sex.
Prin întâmpinarea depusă, B invocă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi, în
subsidiar, arată că în cauză a intervenit acoperirea nulităţii în temeiul art. 303 alin. 2 C.civ., căci
soţii au convieţuit mai mult de 6 luni.
Prin răspunsul la întâmpinare, cu privire la excepţia prescripţiei, A solicită respingerea
acesteia ca neîntemeiată şi face dovada că a mai introdus o acţiune în anularea căsătoriei pentru
acelaşi motiv la 01.07.2018, acţiune care a fost anulată prin încheiere definitivă la 01.08.2018, pe
motiv de nedepunere a taxei de timbru. Cu privire la acoperirea nulităţii, arată că, de când a
descoperit acel email, la 10.12.2018, relaţia acestora este compromisă, nemaiexistând comunicare
sau relaţii afective de orice natură, iar singurul motiv pentru care a continuat să locuiască în acelaşi
imobil a fost lipsa veniturilor pentru a se muta cu chirie.

Presupunând că susţinerile lui A sunt dovedite prin probele administrate, în calitate de

judecător, pronunţaţi o soluţie motivată.

Seminarul 4

4
 Încetarea căsătoriei. Desfacerea căsătoriei

I. La 27 septembrie 2017, reclamanta M.E., domiciliată în străinătate, a chemat în judecată

pe pârâtul M.M. solicitând desfacerea căsătoriei încheiate la 10 octombrie 2016, din care nu au
rezultat copii.
Din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanta, la circa o lună de la încheierea
căsătoriei, a început o legătură extraconjugală cu un alt bărbat. Deşi s-a dovedit că în prezent şi
pârâtul are o legătură cu o altă femeie, instanţa reţine că în cauză culpa majoră şi determinantă în
dezbinarea soţilor revine reclamantei, aşa încât, pentru aceste motive, acţiunea acesteia se
respinge.

În calitate de judecător al cauzei, ce soluţie aţi fi pronunţat în speţă?

II. Prin hotărâre judecătorească judecătoria a admis, în parte, atât acţiunea principală, cât
şi cererea reconvenţională, a dispus desfacerea căsătoriei din vina ambilor soţi şi a atribuit pârâtei
beneficiul contractului de închiriere a locuinţei comune. S-a reţinut că, datorită relaţiilor
extraconjugale, reclamantul a avut o culpă determinantă la destrămarea căsniciei, astfel că pârâta
este îndreptăţită să primească folosinţa locuinţei comune.
În apel, hotărârea instanţei de fond a fost schimbată, în parte, în sensul respingerii cererii
reconvenţionale şi atribuirii reclamantului beneficiul contractului, apreciind că acesta are în
întreţinere un minor rezultat dintr-o căsnicie anterioară, iar apartamentul i-a fost atribuit în
schimbul renunţării la un alt spaţiu locativ.
Curtea de apel a admis recursul declarat de pârâtă, a casat ambele hotărâri în parte privind
atribuirea beneficiului contractului de închiriere şi a partajat folosinţa spaţiului locativ.

A. În caz de divorţ, care este fundamentul pentru rezolvarea cererii accesorii de atribuire
a folosinţei locuinţei comune ?
B. Comentaţi soluţiile pronunţate de fiecare instanţă.

III. La data de 23.08.2017, reclamanta F. a solicitat, în contradictoriu cu fostul său soţ B.,
încuviinţarea de a păstra numele B., avut în timpul căsătoriei desfăcute prin divorţ la data de
09.03.2017.
Reclamanta şi-a motivat cererea pe împrejurarea că, timp de 25 de ani, a fost cunoscută cu
acest nume în mediul universitar în care activează atât în calitate de cadru didactic, cât şi de
publicist.
Judecătoria admite acţiunea şi încuviinţează reclamantei să poarte numele dobândit în
timpul căsătoriei.

Este corectă soluţia instanţei?

IV. Reclamanţii X şi Y, în calitate de părinţi ai fiicei lor decedate, au solicitat instanţei de

judecată în contradictoriu cu pârâtul Z, stabilirea de legături personale cu minorul rezultat din
căsătoria dintre fiica lor şi pârât. Prin întâmpinare, pârâtul ridică excepţia lipsei calităţii procesuale
active a reclamanţilor, întrucât dreptul de a păstra legături personale cu minorul rezultat din
căsătorie poate fi exercitat numai de părintele căruia nu i-a fost încredinţat copilul.
1. Relaţiile de rudenie în linie directă pot constitui temeiul exercitării dreptului de a avea
legături personale cu minorul de către bunicii materni?
2. În calitate de judecător, ce soluţie aţi pronunţa în cauză?

5
 Seminarul 5
Introducere în dreptul regimurilor matrimoniale
Convenţia matrimonială

I. La 20 septembrie 2016 A şi B depun declaraţia de căsătorie la serviciul de stare civilă al

sectorului 6, în care menţionează că optează pentru regimul comunităţii legale. La data de 22
septembrie 2016 încheie o convenţie matrimonială la biroul notarial X, prin care convin
următoarele :
- convenţia matrimonială va începe să producă efecte după trecerea a 6 luni de la data încheierii
căsătoriei;
- regimul matrimonial pentru care optează este regimul comunităţii convenţionale, comunitatea de
bunuri urmând a fi alcătuită exclusiv din mobilele dobândite de unul sau ambii soţi, indiferent de
data dobândirii;
- gestiunea bunurilor comune se va realiza numai de către soţul A, soţia B urmând să se ocupe
exclusiv de treburile gospodăreşti şi de educaţia copiilor minori ce vor rezulta din căsătorie.
Căsătoria dintre A şi B se încheie la data de 29 septembrie 2016, ofiţerul de stare civilă făcând
menţiune despre regimul comunităţii convenţionale pe marginea actului de căsătorie, fără a se
realiza însă şi formalităţile de publicitate prin înscrierea în RNNRM.

1. În speţă, în calitate de notar, ce elemente aţi avea în vedere pentru încheierea valabilă
a convenţiei matrimoniale? Dar în ipoteza în care unul dintre viitorii soţi nu a împlinit
încă vârsta de 18 ani?
2. Analizaţi, raportat la elementele de fapt ale speţei, dacă regimul comunităţii
convenţionale este opozabil terţilor.

II. A şi B, concubini, îşi fac promisiuni reciproce de căsătorie. A este un prosper om de

afaceri, în vreme ce B, masterandă a Facultăţii de Drept, deţine elemente inconsistente de
patrimoniu.
Profitând de lipsa de cunoştinţe juridice a lui A, B îi propune încheierea unei convenţii
matrimoniale prin care să adopte regimul comunităţii universale de bunuri. Convenţia
matrimonială, în termenii prestabiliţi de B, este autentificată de către biroul notarial „W şi
asociaţii” la data de 15 mai 2013, iar căsătoria se încheie la 1 iunie 2013.
Descoperind dezavantajele comunităţii universale de bunuri, A vă consultă, în calitate de
avocat.

1. Care este opinia legală pe care o veţi furniza clientului dvs.?

2. Ȋn cazul în care s-ar respinge acţiunea în anularea convenţiei matrimoniale pe motiv de
leziune, A ar putea denunţa unilateral convenţia în temeiul art. 1277 C.civ.? Argumentaţi!

6
 Seminarul 6
Regimul primar imperativ

I. A şi B, căsătoriţi sub regimul separaţiei de bunuri, locuiesc împreună cu cei doi copii minori
într-un apartament ce fusese donat în timpul căsătoriei de către tatăl soţiei B.
B intenţionează să doneze la rândul său respectivul apartament celor doi copii, rezervându-
şi dreptul de uzufruct pe durata vieţii.

Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca demersul lui B să fie efectuat în condiţii de deplină
legalitate? Dar în ipoteza în care uzufructul ar urma să fie constituit în favoarea ambilor soţi?

II. A şi B sunt căsătoriţi sub imperiul regimului comunităţii legale de bunuri. Soţul A deţine în
coproprietate cu terţul X un imobil căruia A şi B îi imprimă destinaţia de locuinţă a familiei. La
un moment dat, A solicită partajarea respectivului imobil.

1. Este necesar ca şi soţia B să-şi exprime consimţământul? Argumentaţi.

2. Dar în ipoteza în care cota-parte din dreptul de proprietate ar fi aparţinut nu soţului
A, ci înseşi comunităţii?

III. C, creditor personal al soţului A, în vederea realizării creanţei sale declanşează procedurile de
executare silită asupra apartamentului proprietate exclusivă a acestui soţ. În condiţiile în care
apartamentul avea destinaţia de locuinţă conjugală, soţia B formulează contestaţie la executare.

În calitate de judecător, ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?

IV. Soţii A şi B sunt căsătoriţi sub regimul comunităţii legale de bunuri. În mod periodic, soţul A
dispune prin acte cu titlu gratuit inter vivos în favoarea concubinei de câştigul său din muncă,
executându-şi totuşi în prealabil obligaţia de a contribui la sarcinile căsătoriei. Soţia B introduce
o acţiune având ca obiect anularea actelor de dispoziţie cu titlu gratuit, susţinând că pentru
încheierea valabilă a acestor acte era necesar să-şi exprime expres consimţământul.

În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa în cauză?

V. Dl. A, primar al comunei X, s-a adresat instanței de tutelă la data de 09.06.2017, solicitând
obligarea d-nei B, fosta sa soție de care a divorțat la data de 01.06.2017, să îi comunice toate
veniturile obținute de aceasta în cursul anului 2016 și să îi înmâneze înscrisurile doveditoare. În
motivarea cererii, reclamantul a arătat că avea obligația de a depune declarația de avere conform
art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 176/2010 până la data de 15 iunie 2017 pentru anul 2016, iar
conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, în declarația de avere trebuie menționate în mod
expres veniturile soțului ori soției persoanei care depune declarația.

Ce soluție va pronunța instanța?

7
 Seminarele 7 şi 8
Regimul comunităţii legale

I. A s-a căsătorit cu B la 23 august 2015, iar la 9 ianuarie 2017 căsătoria a fost desfăcută prin divorţ
- procedură notarială.
Între mama soţului A şi terţul X a intervenit la 1 octombrie 2016 o înţelegere în sensul că acesta
din urmă va vinde, rezervându-şi dreptul de uzufruct, un teren în suprafaţă de 1000 mp şi
construcţia de pe el, fiului celeilalte părţi contractante, adică soţului A, pentru suma de 100.000
Eur. În executarea acestei înţelegeri, la 29 noiembrie 2016, X a încheiat contractul de vânzare-
cumpărarea cu A. A plăteşte suma de 80.000 Eur, iar restul este plătit de către mama sa. La 6
decembrie 2016 A dobândeşte şi dreptul de uzufruct prin renunţare cu titlu oneros din partea
terţului X.
După desfacerea căsătoriei, A introduce acţiune împotriva fostei sale soţii, prin care cere să se
constate că terenul şi construcţia de pe el reprezintă bun propriu.

1. Ce operaţiune juridică a intervenit între mama soţului A şi terţul X şi în ce a constat dreptul

conferit prin aceasta în favoarea lui A?
2. În ce temei juridic a dobândit soţul A dreptul de nudă proprietate şi ce natură juridică are
aceasta?
3. Ce natură juridică are dreptul de uzufruct?
4. Ce va decide instanţa?

II. Soţii A şi B efectuează reparaţii capitale asupra unei construcţii ce fusese donată soţiei B în
timpul căsătoriei sale cu A.
În contractul de donaţie era prevăzută sarcina întreţinerii donatorului până la sfârşitul vieţii, în fapt
sarcina fiind suportată integral din comunitatea de bunuri a soţilor.
Intervenţiile asupra construcţiei au condus la transformarea esenţială a imobilului şi au fost
efectuate cu următoarele mijloace: 50% mijloace bunuri comune, 25% mijloace bunuri proprii ale
soţului A şi 25% din sumele de bani împrumutate de către soţia B de la C, în contractul de
împrumut fiind prevăzută destinaţia sumei împrumutate.
După efectuarea intervenţiilor, soţia B îl împuterniceşte pe soţul său să înstrăineze construcţia
respectivă. La scurt timp, soţul A încheie cu terţul T un contract de comodat asupra construcţiei,
termenul convenit de părţi fiind de 6 luni.
1. Stabiliţi natura juridică a construcţiei înainte şi după efectuarea intervenţiilor.
2. a) este valabil încheiat contractul de comodat ?
b) în cazul în care soţia B ar introduce acţiune în anularea contractului de comodat, vi se cere
să fiţi avocatul lui B.
3. Întrucât la scadenţă C (împrumutătorul) nu-şi recuperează suma împrumutată, el declanşează
procedurile de executare silită asupra unui computer, bun achiziţionat de soţi în timpul căsătoriei
lor, dar folosit exclusiv de către soţia B (numai ea având cunoştinţe de operare PC ). Stabiliţi dacă
este legală această procedură din perspectiva regimului juridic al datoriilor soţilor.

III. La data de 15.01.2013, A (căsătorit de puțin timp cu B la acea dată) încheie un contract de
vânzare prin care cumpără un apartament de la părinții săi X și Y în schimbul prețului de 150.000
RON. La data de 07.04.2015, A formulează cerere de chemare în judecată împotriva soțului B
solicitând instanței să constate natura juridică de bun propriu a apartamentului cumpărat de la
părinții săi întrucât, în ciuda denumirii actului, acesta reprezintă o donație deghizată. În susținerea
acțiunii, A a arătat faptul că potrivit obiceiului locului cu ocazia căsătoriei unui tânăr cuplu părinții
mirelui îl înzestrează cu locuința viitoare a familiei, iar părinții miresei o înzestrează cu bunurile
mobile din interiorul acesteia. În plus, prețul prevăzut în contract nu s-a achitat niciodată, fiind o

8
simplă declarație a părților că s-a făcut plata prețului și nu o constatare a notarului public.

Ce soluție va pronunța instanța?

IV. Soţul A constituie ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale pe acţiuni un imobil
cumpărat din sumele încasate de el în timpul căsătoriei cu titlu de drept de autor, în contractul de
vânzare-cumpărare a imobilului figurând numai soţul A. În schimbul acestui aport, A dobândeşte
100 de acţiuni, devenind astfel asociat la respectiva S.C.
Ulterior, A vinde 25 de acţiuni, iar sumele de bani obţinute le depune la bancă pe numele fiicei
rezultate din căsătoria sa cu B.
1. Stabiliţi natura juridică a acţiunilor, precum şi a sumelor de bani rezultate în urma vânzării celor
25 acţiuni; analizaţi operaţiunea juridică a depunerii sumelor de bani la bancă pe numele fiicei.
2. Soţia B introduce acţiune în justiţie împotriva S.C. pentru plata dividendelor cuvenite pe anul
2012. Ȋn calitate de avocat al S.C., formulaţi apărări.
3. Pentru plata primelor de asigurare a autoturismului donat de către părinţii lui A cu ocazia serbării
căsătoriei dintre A şi B, soţul A încheie un contract de împrumut cu terţul T. Întrucât la scadenţă
A nu restituie împrumutul, T urmăreşte în justiţie 50 de acţiuni.
a) calificaţi datoria rezultată în urma încheierii contractului de împrumut cu terţul T;

V. La data de 02.10.2012, A (căsătorit cu B) cumpără prin act autentic de la X și Y imobilul situat

în Mun. Ploiești, str. Emile Zola. Potrivit prevederilor contractuale, plata prețului urma să se facă
până la data de 01.10.2013. Din cauza scăderii considerabile a veniturilor soților și a imposibilității
de a obține o finanțare pentru plata prețului, la data de 15.12.2013, A încheie cu X și Y o convenție
prin care părțile sunt de acord cu rezoluțiunea convențională a contractului de vânzare și cu
repunerea părților în situația anterioară, nemaiexistând alte pretenții reciproce între părți. În plus,
X și Y sunt de acord cu acoperirea tuturor datoriilor soților A și B născute în perioada 02.10.2012-
15.12.2013 în legătură cu conservarea și administrarea imobilului.
La data de 15.05.2014, B introduce la Tribunalul Prahova o cerere de declarare a nulității
convenției din data de 15.12.2013 argumentând că actul s-a încheiat cu nesocotirea
consimțământului său care era obligatoriu potrivit art. 346 NCC.

1. Stabiliți natura juridică a convenției din 15.12.2013 prin raportare la scopul urmărit de
părți și efectele acestui contract.
2. Precizați și argumentați mecanismul de gestiune a bunurilor comune incident cu privire
la încheierea convenției din 15.12.2013.
3. Ce soluție va pronunța instanța?

VI. X a chemat-o în judecată pe fosta sa soţie Y pentru împărţirea bunurilor comune şi restituirea
bunurilor proprii, care se află în posesia pârâtei. Între bunurile comune a căror partajare se solicită
se află şi imobilul situat în Constanţa, dobândit de Y după desfacerea căsătoriei, cu suma de bani
remisă acesteia de către reclamant în timpul căsătoriei.

1. Care sunt condiţiile prevăzute de lege pentru ca un bun să intre în categoria bunurilor
comune ale soţilor?
2. Construiţi apărarea lui Y!
3. Ce va hotărî instanţa? Motivaţi!
4. Care ar fi fost soluţia în ipoteza în care Y ar fi dobândit bunul în timpul procesului de divorţ?

9
 Seminarul 9
Regimurile convenţionale reglementate de Codul civil român
Modificarea regimului matrimonial

I. A şi B, căsătoriţi sub regimul separaţiei de bunuri, deschid la Banca X un cont comun, destinat
cu prioritate cheltuielilor menajere. Alimentarea periodică a acestui cont avea să fie făcută în
exclusivitate de către soţul A, din veniturile sale profesionale.
Soţia B ridică din acest cont o sumă de 5.000 Euro cu care achiziţionează un autoturism,
doar ea figurând în contractul de vânzare.
Pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea unei croaziere în Marea Mediterană –
„darul” promis soţiei B pentru aniversarea căsătoriei, soţul A încheie un contract de împrumut cu
terţul T, pentru o sumă de 3.000 Euro. Întrucât la scadenţă A nu îşi achită datoria, după obţinerea
titlului executoriu, terţul T trece la urmărirea silită a autoturismului.
1. În calitate de avocat al soţului A, la ce demers l-aţi sfătui pe clientul dvs. să recurgă?
2. Stabiliţi natura juridică a autoturismului.
3. Este îndreptăţit terţul T să solicite executarea silită asupra autoturismului?

II. 1. La data de 2 octombrie 2016, A şi B încheie o convenţie matrimonială la biroul notarial „WS
şi asociaţii”, în care stipulează următoarele clauze:
- regimul matrimonial pentru care optează este regimul comunităţii convenţionale, comunitatea de
bunuri urmând a fi alcătuită exclusiv din mobilele dobândite de unul sau ambii soţi indiferent de
data dobândirii; regimul devine aplicabil după 10 luni de la data încheierii căsătoriei, sub condiţia
ca până la acea dată să rezulte un copil din căsătorie;
- oricare dintre soţi, dacă va supravieţui celuilalt, va putea preleva fără plată, sub condiţia de a nu
se recăsători, sume de bani bunuri comune în valoare de 500.000 Euro şi autoturismul de lux, bun
achiziţionat de soţul A înainte de căsătorie;
Căsătoria dintre A şi B se încheie la data de 3 octombrie 2016, iar în ziua imediat următoare
cei doi se mută într-un imobil dobândit de soţia B înainte de căsătorie în baza unui contract de
vânzare. La data de 1 mai 2017 B dă naştere unui copil.

Analizaţi, din punct de vedere al normelor Codului civil, valabilitatea şi aplicabilitatea

convenţiei matrimoniale încheiate de A şi B.

2. La data de 4 octombrie 2017, A încheie cu banca X un contract prin care s-a prevăzut că dacă
bunul prieten al lui A nu îşi execută obligaţia faţă de bancă într-un anumit termen, banca poate
executa silit autoturismul de lux al lui A. A nu a primit vreo contraprestaţie pentru acest
angajament, de care soţia B nu a avut cunoştinţă.

În calitate de avocat al lui B, vi se solicită să verificaţi dacă există vreun temei pentru
anularea contractului dintre A şi banca X.

3. Soţia B constituie ca aport la capitalul social al Societății Y S.A. imobilul de la pct. 1, fără a-l
fi consultat în prealabil pe A.
În calitate de avocat al lui A, vi se solicită să verificaţi dacă există vreun temei pentru
desfiinţarea operaţiunii de aportare întreprinse de B.

10
 Seminarele 10 şi 11
Filiaţia

I. Prin cererea formulată la data de 01.11.2017, reclamantul X a contestat filiaţia faţă de minora
Y, născută la 18.10.2014, solicitând instanţei să constate inaplicabilitatea prezumţiei de paternitate.
Acţiunea reclamantului a fost respinsă ca prescrisă.
Este corectă soluţia instanţei?

II. Prin Sentinţă civilă, Judecătoria admite acţiunea formulată de reclamantul C. în contradictoriu
cu pârâţii X. şi Y, având ca obiect contestarea recunoaşterii de paternitate. Instanţa a constatat că
pârâtul X. nu este tatăl minorei Y., născută la data de 22.07.2016. A mai constatat nulitatea
absolută a recunoaşterii de paternitate făcută de pârât la data de 24.07.2016 în faţa ofiţerului de
stare civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că între reclamant şi Z, mama minorei, a
existat o relaţie de concubinaj în perioada februarie - octombrie 2015, relaţie care, din vara anului
2015, s-a desfăşurat cu intermitenţe. În luna septembrie 2015 mama minorei a urmat un tratament
pentru a rămâne însărcinată.
Instanţa de fond a mai reţinut, pe baza probatoriului administrat, că relaţia intimă dintre
mama minorei şi pârâtul X. a început după despărţirea acesteia de reclamant, respectiv începutul
lunii octombrie 2015, iar la data de 06.09.2016 mama minorei s-a căsătorit cu pârâtul.
Împotriva acestei hotărâri, pârâţii declară apel.

1. Comentaţi soluţia primei instanţe.

2. În calitate de avocat, redactaţi motivele de apel.
3. În calitate de judecător al apelului, ce soluţie aţi pronunţa?

III. A şi B se căsătoresc la data de 12 decembrie 2015, iar pe 15 mai 2017 căsătoria lor se desface
prin divorţ.
Pe 13 octombrie 2017 A dă naştere unui copil, înregistrat la registrul de stare civilă al sect.
6 Bucureşti, în certificatul de naştere al acestuia la rubrica „numele tatălui” înscriindu-se
menţiunea : „Tată necunoscut”.
Înainte de naşterea copilului, survin următoarele evenimente :
- pe data de 1 iunie 2017 C, concubinul mamei din acea perioadă, îl recunoaşte pe copil
prin declaraţie făcută la serviciul de stare civilă;
- la 1 octombrie 2017 A se căsătoreşte cu D.

1. Stabiliţi statutul civil al copilului în funcţie de succesiunea evenimentelor din speţă.

2. În urma admiterii acţiunii în tăgada paternităţii formulată de D, A introduce în numele
copilului acţiune în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei împotriva lui E. Este admisibilă
această acţiune? În ce termen poate fi promovată?

IV. Reclamanta X a solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu pârâtul T, stabilirea

paternităţii minorei în persoana pârâtului cu care a trăit o perioadă de timp în concubinaj, deşi era
căsătorită cu Y.
Din certificatul de naştere al minorei, rezultă că la rubrica „numele tatălui” figurează soţul
reclamantei, respectiv Y, de care era despărţită în fapt la momentul naşterii copilului.
1. În calitate de avocat al pârâtului T ce apărări formulaţi?
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa în cauză?

V. La data de 01.04.2015, soţii A şi B încheie cu C, căsătorită cu D, o convenţie privind gestaţia

pentru altul, prin care C se angajează să îşi „închirieze” uterul spre folosinţă, urmând a da naştere
unui copil prin folosirea materialului genetic al lui A şi B. Cele două cupluri sunt legate de o

11
strânsă relaţie de prietenie, iar prin respectivul angajament, C doreşte să o ajute pe A să treacă
peste trauma emoţională cauzată de imposibilitatea de a avea un copil, datorată unui diagnostic de
incompetenţă de col uterin.
Potrivit convenţiei, C s-a angajat să predea copilul astfel conceput în termen de 2 săptâmâni
de la naştere. Procedura de implantare are loc cu succes şi, la 01.10.2016, C dă naştere unui copil.
La 15.10.2016, C refuză predarea copilului, arătând că ea şi D s-au ataşat de acesta, iar sarcina a
creat o legătură extraordinară între ea şi copil.

1. Arătaţi, motivat, care sunt remediile de care dispun A şi B pentru a stabili statutul
copilului cu respectarea adevărului biologic.

2. Soluţia ar diferi în cazul în care în convenţia dintre soţii A-B şi C s-ar fi prevăzut o
contraprestaţie de 20.000 euro în favoarea lui C?

12
 Seminarul 12
Adopţia

I. Prin Sentinţă civilă, Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a

adopţiei minorului X., reţinând, în esenţă, că petenta Y este căsătorită cu un cetăţean italian, care
locuieşte în prezent în Australia, unde există posibilitatea să-şi stabilească domiciliul şi aceasta.
Astfel, s-a constatat că în cauză este vorba de o adopţie internaţională deghizată, întrucât
adoptatoarea, deşi este cetăţean român, este căsătorită cu un cetăţean străin cu domiciliul în altă
ţară.
Din probele administrate, a rezultat că reclamanta are cetăţenie română, domiciliul stabilit
în România, într-un imobil proprietate personală, fără a avea o altă reşedinţă, desfăşoară o
activitate permanentă în temeiul unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată, având
un venit sigur.
1. În calitate de avocat al lui Y, redactaţi motivele de recurs.
2. În calitate de judecător, ce soluţie aţi pronunţa în cauză?

II. Prin cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti reclamantul X a solicitat încuviinţarea
adopţiei lui Y, în vârstă de 19 ani. În motivarea cererii reclamantul a arătat că Y este fiul soţiei
sale şi că acesta a fost crescut de reclamant şi soţia sa împreună.
Instanţa dispune citarea tatălui firesc al lui Y, care în faţa instanţei îşi exprimă refuzul de a consimţi
la adopţie. Apreciind că nu poate face aplicarea art. 8 din Legea nr. 273/2004, tribunalul respinge
cererea de încuviinţare a adopţiei.

Este corectă soluţia instanţei?

III. Reclamantul X a chemat în judecată pe pârâtul Y pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa,
să se constate nulitatea adopţiei încuviinţate irevocabil la data de 20.01.2014. În motivarea acţiunii,
reclamantul a arătat că l-a adoptat pe pârât pentru stabilirea între ei a unor relaţii apropiate şi
afective, dar ulterior s-a constatat că pârâtul a urmărit alte scopuri (domiciliul în Bucureşti şi
locuinţă asigurată pe durata studiilor), comportându-se lipsit de afecţiune şi deposedând pe
reclamant de anumite lucruri şi bani. Toate aceste manifestări ale pârâtului (se susţine de
reclamant) constituie o abatere de la scopul familial şi social al adopţiei, afectând cauza actului
juridic al adopţiei.

1. Ce probleme de drept reţineţi în speţă?

2. În calitate de judecător, pronunţaţi o soluţie motivată în cauză.

13
 Seminarele 13 şi 14
Obligaţia legală de întreţinere. Autoritatea părintească

I. La data de 15 martie 2016, reclamanta MA a chemat în judecată pe pârâtul DF, solicitând

instanţei să dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere începând cu data
introducerii acţiunii până la încetarea stării incapacităţii de muncă. Reclamanta motivează în
acţiunea promovată că pârâtul DF este fiul fostului ei soţ DA care a decedat la data de 25 ianuarie
2016. Reclamanta a mai precizat că în prezent se află în nevoie din pricina incapacităţii de munca
survenită în timpul căsătoriei sale cu fostul soţ DA, căsătorie ce a fost desfăcută prin sentinta civila
nr. 2592/15.11.2015 pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti din culpa exclusivă a
defunctului ei soţ. Întrucât pârâtul DF, în calitate de moştenitor al fostului ei soţ dispune de venituri
materiale substanţiale, reclamanta solicită obligarea pârâtului DF să îi plătească o pensie lunară de
întreţinere.

Ce va decide instanţa şi cu ce motivare?

II. Prin cererea introdusă la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti la data de 17.09.2016

reclamanta DG a chemat în judecată pe pârâtul DV solicitând obligarea acestuia la plata pensiei
legale de întreţinere. Reclamanta a menţionat că pârâtul este fostul său soţ de care a divorţat,
conform sentinţei definitive din data de 25.06.2016. Pe parcursul căsătoriei, pârâtul a fost extrem
de violent atât faţă de DG, cât şi faţă de cei doi copii rezultaţi din căsătorie, în prezent majori, şi,
ca urmare a ameninţărilor repetate şi a şantajului, de frica acestuia, reclamanta a consimţit la
desfacerea căsătoriei prin acord şi retragerea plângerii penale formulate împotriva acestuia pentru
lovire sau alte violenţe. Reclamanta a menţionat că în prezent şi ca urmare a stresului şi presiunilor
permanente exercitate asupra sa şi asupra copiilor de către pârât, starea de sănătate i s-a degradat
într-un mod accentuat, grav şi ireversibil, situaţie care o pune în imposibilitatea de a mai munci şi
de a-şi întreţine copii, singura sursă de venit fiind indemnizația de şomaj, o sumă lunară de 450
lei. A menţionat reclamanta că în afara schemei de tratament cu citostatice sunt necesare şi
investigaţii suplimentare (analize de sânge, examen computer tomograf, examene cardiologice,
etc.) acestea implicând sume exorbitante pentru o persoană ale cărei venituri se rezumă la
indemnizația de şomaj şi care are în grijă doi copii.

În măsura în care din probele administrate rezultă că susţinerile reclamantei sunt reale,
ce va decide instanţa?

III. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, reclamanta N. I.

a chemat în judecată pârâtul C.S., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să
dispună exercitarea autorităţii părinteşti exclusive asupra minorului C.D.G., nascut la data de
14.02.2009, stabilirea locuinţei minorului la domiciliul său si stabilirea unei pensii de întreţinere
în favoarea minorului în funcţie de veniturile realizate de pârât.
Din probele administrate reiese că minorul locuieşte cu reclamanta într-o garsonieră
compusă din cameră, bucătărie, baie şi hol, corespunzător mobilată, curat întreţinută. Reclamanta
depune un efort continuu şi susţinut pentru ca minorul să primească o educaţie corespunzătoare,
fiind ajutată de bunicii materni. Pârâtul, tatăl minorului, a manifestat o totală lipsă de interes cu
privire la situaţia copilului, despre care nu s-a mai interesat, nici măcar telefonic, şi nu a mai
contribuit la întreţinerea acestuia din anul 2014, de când s-a întors de la muncă din Germania şi a
plecat înapoi cu sumele de bani obţinute reclamantă în urma vânzării unui apartament. De
asemenea, din înscrisurile depuse reiese şi faptul că pârâtul a fost condamnat la pedeapsa închisorii
cu suspendare pentru furt calificat în timpul căsătoriei cu reclamanta.
Ce va decide instanţa?

14
 IV. Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Y la 01.10.2019, reclamanta X, în calitate
de reprezentant legal al minorei Z, în vârstă de 12 ani, a solicitat, în contradictoriu cu T, tatăl
acesteia, majorarea pensiei de întreţinere lunare stabilite prin sentinţa civilă nr. 15/02.07.2017, prin
care acesta a fost obligat la plata unei în favoarea minorei, în cuantum de 1200 lei/lună, la 25%
din salariul minim net pe economie din Anglia (la data prezentei, în cuantum de 2000 lire).
Ȋn motivare, arată că, la acel moment, instanţa a avut în vedere venitul din salariu înregistrat
de acesta ca ospătar în România, în cuantum de 2500 lei net/lună, dar, în prezent pârâtul locuieşte
în Anglia, unde munceşte ca mecanic auto. Mai arată reclamanta că traiul minorei presupune
costuri semnificative cu şcolarizarea la o instituţie de învăţământ privată, activităţi extracuriculare,
hrană si îmbrăcăminte, care exced sumei de 4000 lei lunar.
Prin întâmpinare, pârâtul arată că nu are loc de muncă şi depune extras de la Oficiul pentru
Evidenţa Locurilor de Muncă din Anglia, care atestă cele susţinute, în sensul că înregistrează
exclusiv un ajutor de şomaj de 500 lire/lună. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta învederează
că pârâtul munceşte la negru şi depune poze de pe reţeaua de socializare Facebook, înfăţişându-l
pe pârât în salopetă de muncitor auto, într-un atelier mecanic, poze postate chiar de acesta pe contul
personal de-a lungul ultimilor ani.

Arătaţi, motivat, ce va decide instanţa.

15