ICM - 2021

Culegere de probleme pentru tema de casă

Disciplina: Ingineria și Calitatea Mediului

Anul universitar: 2020-2021

Titular disciplină:
Ș.L. dr. ing. George IPATE

1
 ICM - 2021

Problema 1. Cantitatea totală de hidrocarburi petroliere determinata într-o probă de efluent, în

cadrul unor analize repetate, a fost de: 5.9, 4.7, 5.1, 5.2, 4.8, și 5.6 mg / L. Să se determine
abaterea standard.

Problema 2. În cazul în care rezultatele a șase analize identice, pentru cantitatea totală de
hidrocarburi petroliere într-o probă de influent, au fost 59, 47, 51, 52, 48 și 56 mg / L. Să se
determine abaterea standard.

Problema 3. La o creștere suplimentară a amplitudinii concentrației analitului la valorile de

590, 470, 510, 520, 470 și 560 mg/L pe analize repetate, care este deviația standard?

Problema 4. Să se calculeze deviația standard relativă pentru datele din problemele P1-P3.

Problema 5. Prin duplicarea unei probe dintr-un esantion s-au determinat pentru
concentrațiile de clorură valorile de 19.3 și 21.8 mg / L. Să se determine precizia analizei ca
diferență relativă procentuală (RPD).

Problema 6. Într-o probă de apă poluată s-a determinat o valoare a concentratiei de cianură de
3.6 mg/L. O porțiune de 100 mL din aceasta probă a fost completată cu 10 ml de soluție
etalon cu o concentrație de cianură de 53 mg/L. Concentrația măsurată a soluției a ajuns la
valoarea de 8.7 mg/L.
(a) Calculați recuperarea procentuală a etalonului prin Definiția 1.
(b) Calculați recuperarea procentuală a etalonului prin Definiția 2.

Problema 7. O probă măsurată are concentrația de 11.3 mg/L. O parte de 50 mL din proba a
fost completată cu 5 mL de soluție etalon cu concentrația de 110 mg/L. A rezultat o
concentrație de 19.2 mg/L. Să se calculeze recuperarea procentuală a etalonului cu definițiile
1 și 2.

Problema 8. O probă de sol a fost tratată cu freon într-un extractor Soxhlet, iar extractul a fost
analizat pentru conținutul de hidrocarburi petroliere (PHC) prin spectrometrie IR.
Concentrația de hidrocarburi în eșantion a fost de 295 mg/kg. O porțiune de 40 g din probă a
fost completată cu 2 mL soluție etalon cu concentrația de 1000 mg/L. Concentrația masurată a
probei etalonate a fost de 336 mg/kg. Determinați acuratețea analizei ca recuperare
procentuală din cantitatea soluției etalon.

Problema 9. Într-o instalație de controlul poluării aerului (vezi figura de mai jos) intră un flux
de gaz extern cu un debit de 4635.924 kg/h, în prezența unui debit de aer de 9171.847 kg/h.
Datorită cerințelor energetice ale unității, se adaugă un agent pentru a sprijini tratamentul
fluxului de gaze, vapori de condiționare, cu un debit de 586.90 kg/h. Determinați debitul de
gaze de produse în instalație, în kg pe oră (kg/h). Se presupune că procesul se află în starea de
echilibru.

2
 ICM - 2021

Incinerator cu pat fluidizat și echipament de control al poluării aerului:

(1) suflantă; (2) debitmetru; (3) cameră preîncălzire; (4) distribuitor; (5) cameră de ardere primară; (6) cameră de
ardere secundară; (7) termocuplu; (8) buncăr de alimentare; (9) ciclon ; (10) scruber umed (11) ventilator; (12)
arzător gaz; (13) turn de pulverizare semi-uscat.

Problema 10. Având în vedere următoarele valori de încărcare cu particule la intrarea și

evacuarea unui echipament de controlul poluării aerului (vezi figura de mai jos), să se
determine randamentul de colectare al echipamentului.
Încărcare intrare ciclon = 5.576 g/m3
Încărcare ieșire ciclon = 0.328 g/m3
gm
Wies 0.328
3
m
gm
W int 5.576
3
m

Problema 11. Un ciclon este utilizat pentru a colecta particulele solide din aer cu un
randament de 63%. Un scruber Venturi este folosit ca un al doilea echipament de controlul
poluării. În cazul în care eficiența generală necesară a instalatiei (vezi figura de mai jos) este
de 99.0%, să se determine eficiența minimă de operare a scruberului Venturi.

3
 ICM - 2021

Problema 12. Proiectarea unei instalații de incinerare impune ca o coloană de absorbtie și un

turn de pulverizare sa fie utilizate în serie (v. figura de mai jos) pentru îndepărtarea acidului
clorhidric (HCl) din gazele de ardere. Turnul de pulverizare trebuie să funcționeze la o
eficiență de 63%, iar coloana de absorbție la un randament de 97%.
Să se calculeze debitul masic de HCl care părăsește patul de absorbtie, debitul masic de HCl
care intră în turnul de pulverizare, precum și eficiența globală a sistemului de epurare în cazul
în care o cantitate de 38.7 kg de HCl intră în sistem la fiecare oră.

Problema 13. O cantitate de căldură de 1.87x106 Btu/h este transferată de la gazele de ardere
ale unui incinerator. Să se calculeze temperatura de evacuare a gazelor utilizându-se
urmatoarele date:
Capacitatea calorică medie, cp−gaz = 0.103Btu/(kg °C)
Debitul masic de gaze, 𝑚 = 32679 kg/h
Temperatura gazelor la intrare, 𝑇1 = 670 ℃

Problema 14. O instalație de pompare furnizează o cantitate de 917.38 kg de apă la o

altitudine de 365.76 m deasupra unor turbogeneratoare. Să se determine variația energiei
potențiale în Btu.

Problema 15. Dacă viteza unei cantități de 927.18 kg de apă crește de la 2.76 la 9.40 m/s, să
se calculeze variația energiei cinetice a apei în Btu și energia minimă necesară pentru a realiza
această schimbare.

4
 ICM - 2021

Problema 16. Un lichid cu o vâscozitate de 0.878 cP și o densitate de 1.65 g/cm3 curge cu

viteza de 0.25 m/s printr-un tub cu diametrul de 25.4 mm. Să se calculeze numărul lui
Reynolds. Curgerea are loc în regim laminar sau turbulent?

Problema 17. Temperatura gazului la admisia unui turn de pulverizare este de 895 ◦C.
Interiorul conductei de admisie are diametrul de 0.82 m, iar viteza gazului este de 8.65 m/s.
Turnul de pulverizare răcește gazul la 240 ◦C. Ce dimensiune ar fi necesară conductei de
evacuare pentru a menține viteza gazelor de 7.65 m/s la ieșirea din echipament?
Se neglijează căderea de presiune, precum și umiditatea gazului din turnul de pulverizare.
Problema 18. Pentru o probă de apă a fost raportată următoarea analiză minerală (toate
valorile măsurătorilor au fost raportate în mg /L):

Fier (Fe +2 ) 0.2 Siliciu (SiO 2) 20.0

Mangan (Mn +2) 0.0 Fluor (F -) 0.35
Amoniu (NH 4+) 0.5 Bor (B +3) 0.1
Sodium (Na +) 4.7 Azotat (NO 3- ) 0.0
Potasiu (K +) 0.9 Clor (Cl -) 4.5
Calciu (Ca +2) 69.3 Sulfat (SO 4=) 29.0
Magneziu (Mg +2) 44.0 Alcalinitate 284.0 mg/l (ech. CaCO 3 )
Bariu (Ba +2) 0.5 pH (masurat) 7.6

Determinați duritatea totală, carbonată și noncarbonată în mg/l CaCO3 folosind definiția

cationilor polivalenți.

Problema 19. Dimensionare bazin de egalizare (Sursa de referință: Davis and Cornwell,
Introduction to Environmental Engineering, 3rd edition, Problem 5-7 and 5-9).
Proiectul unei instalații de epurare a apelor urbane necesită un bazin de egalizare pentru a
uniformiza debitele și variațiile încărcării cu poluanți organici (BOD5). Debitul mediu zilnic
este de 0.109 m3/sec. Valorile debitelor și concentrațiilor BOD5 din tabelul de date de mai jos
au fost determinate ca fiind tipice unei variații zilnice.

5
 ICM - 2021
Nr.crt. BOD [mg/L] Deb In t [m 3 /min]

9 170 7.293 
 10 220 7.751

 
 11 250 7.882 
 12 268 8.307 
 
 13 282 8.602

 14 280 8.667 
 15 268 9.027 
 
 16 250 9.321 
 17 205 9.746 
 18 168 9.877

 
 19 140 9.321 
 20 130 9.027 
DATE   
 21 146 7.751

 22 158 6.737 
 23 154 6.083 
 
 24 123 5.560 
1 118 4.154 
2 95

2.616  
  
3 80 2.159 

4 85 2.159 
  Schema bazinului de egalizare
5 95 2.289

6 100 2.616 
7 118 4.154 
  
8 136 5.887 



1) Ce volum, în m3, trebuie să aibă bazinul de egalizare astfel încât să se prevadă un debit de
evacuare uniform și egal cu debitul mediu zilnic de alimentare.
2) Calculați și reprezentați grafic variația încărcării BOD către stația de epurare, cu și fără un
bazin de egalizare.

Problema 20. Estimarea concentrațiilor de BOD în avalul sursei de distributie. (Surse de

referință: Principles of Surface Water Quality Modeling, Thomann and Mueller, Harper and
Row; BOD Analysis Worksheet, D. M. Griffin, Jr.)
Concentrația de BOD5, un parametru cerut pentru oxigen, este de 350 mg/L într-un debit de
0.2415 m3/s. Acest debit este distribuit prin conducte de preaplin pe o lungime de 1609 m
de-a lungul cursului de apă. Presupunând un debit mediu de 1.6574 m3/s al cursului de apă, să
se calculeze și să se reprezinte grafic profilul concentrației de BOD în curentul de apă pe o
distanță de 16093 m, în avalul sursei de distribuție. Rata de descompunere a BOD, în
curentul de apă, este de 0.4 zi-1.

6
 ICM - 2021
Problema 21. Să se determine și să se reprezinte grafic, cu modelul Streeter-Phelps, variația
concentrației materiei organice BOD și a oxigenului dizolvat DO de-a lungul cursului de
curgere a apei, în cazul descarcării unor ape poluante. Valorile datelor de intrare pentru
problemă sunt date mai jos. Coeficienții de dezoxigenare și reaerare sunt dați în 1/zi. Fluxul
de BOD este în mg/(L/zi). Toate concentrațiile sunt în mg /L. Starea de echilibru este dată de:
cBOD = fBOD/k1 = 3.05 mg/L și
cDO = cDO,sat - fBOD/k2 = 8.2 mg / l.

T  25 Valoarea maxima a timpului [zi] coeficientul

k1  0.4 de dezoxigenare [1/zi] coeficientul de
k2  0.4 reoxigenare (reaerare) [1/zi] concentratia
BODin  7.33 initiala a BOD [mg/L]

DOin  8.2 concentratia initiala a oxigenului dizolvat DO [mg/L]

fBOD  1.22 debitul natural de intrare BOD [mg/(L*zi)]
DOsat  11.25 concentratia de saturatie a oxigenului dizolvat DO [mg/L]

N  60 discretizarea timpului

Problema 22. Ca inginer de consultanță, ați fost contractat pentru a modifica un dispozitiv de
control existent, utilizat pentru îndepărtarea cenușii zburătoare. Standardele pentru emisii au
fost schimbate ca bază totală a numărului de particule . Determinați dacă unitatea va îndeplini
standardul efluentului de maxim 105.7 particule / m3. Datele pentru unitate sunt prezentate
mai jos:
 Dimensiunea medie a particulelor, dp = 10 µm (constantă);
 Greutatea specifică a particulelor = 2.3;
 Încărcarea la Intrare = 105.95 g/m3;
 Eficiența (baza masică), E = 99%.
Problema 23. O analiză a deșeurilor solide realizată de un centru de colectare, a relevat faptul
că acestea se compun din (procent din volumul total): - 20% deșeuri de supermarket, - 15%
material plastic acoperit cu deșeuri de hârtie, - 10% polistiren, - 20% lemn, - 10% deșeuri
alimentare vegetale, - 10% cauciuc, - 10% deșeuri de spital.
Care este densitatea medie a acestor deșeuri solide în kg/m3?
Se utilizează următoarele densități pentru componentele deșeurilor colectate (în kg/m 3):
deșeuri supermarket, 59.33; material plastic acoperit cu deșeuri de hârtie, 80.10;
polistiren,103.82; lemn, 103.82; deșeuri alimentare vegetale, 222.49; cauciuc-sintetice,
711.93; deșeuri de spital, 65.26.

Problema 24. O municipalitate are o populație de 50.000 locuitori și generează 76455 m3 de

deșeuri municipale anual. Cantitatea totală este alcătuită din 30% deșeuri compactate și 70%
necompactate. Se presupune că deșeurile compactate au o densitate de 593 kg/m3, iar cele
necompactate de 237 kg/m3.
a) Câte kilograme de deșeuri sunt generate în acest oraș pe an?
b) Ce cantitate de deșeuri generează fiecare locuitor pe zi?

Problema 25. O companie de gestionare a deșeurilor solide a inclus în analiza sa următoarele

proprietăți ale deșeurilor: masa, volumul și factorul de compactare.

7
 ICM - 2021
Să se determine densitatea deșeului livrat unui depozit de deșeuri.
{Notă: Proprietățile sau factorul de compactare a deșeurilor variază de la regiune la regiune
și pot să nu fie identice cu cele prezentate în tabelul de mai jos .}
"C ompone nt" "Mas a (kg)" "Volumul colectat (m3)" "Factor compac tare"

 "Des eu alimentar" 250 1.0 0.33 

 "Hartie"

300 3.75 0.15

 
 "Des eu vegetal" 250 1.18 0.2 
 "Plas tic" 50 0.8 0.1 
Date   
"T extile" 60 9.61 0.15 
 
 "Lemn" 50 0.34 0.3 
 "Sticla" 20 0.1 0.4 
 
 "Metale " 20 0.1 0.3 



Problema 26. Utilizand datele din tabelul mai jos, furnizate de o companie de salubrizare cu
privire la compoziția conținutului de umiditate și masa deșeurilor componente, să se
determine conținutul mediu de umiditate al deșeurilor municipale solide. Baza de calcul este
pe un eșantion de 100 de kg.
"C omponent" "C ont umiditate (%)" "Procent mas a (%)"

 "Des eu alimentar" 70 20 
 "Hartie" "Des eu 6 22

 
 vegetal" "Pla 60 18 
 stic" 2 3 
Date   
 "T extile" 10 7

 "Lemn" 20 25 
 "Sticla" 2 2 
 
 "Metale" 3 3 


Problema 27. Să se estimeze suprafața necesară unui depozit de deșeuri pentru o comunitate
cu o populație de 260.000 de locuitori.
Se presupune că se aplică următoarele condiții:
1. Cantitatea de deșeuri solide = 3.447 kg / locuitor • zi ;
2. Densitatea specifică a deseurilor solide compactate în depozit = 492 kg/m3 ;
3. Adâncimea medie de deșeurilor solide compactate = 19 metri.