Proiect Auditarea de Securitate Si Sanatate in Munca

7/27/2019 Proiect Auditarea de Securitate Si Sanatate in Munca
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI

.
PROIECT
AUDITUL SECURITATII
EVALUAREA SI SANATATII
RISCURILOR IN MUNCASI
DE ACCIDENTARE SI
IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
CURSANT, INDRUMATOR PROIECT,

PANA IONEL DANIEL DR. ING. DORU DARABONT
BUCUREŞTI
2008
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-auditarea-de-securitate-si-sanatate-in-munca 1/71
CUPRINS
I. INTRODUCERE pag. 3
- Descrierea sistemului de munca
1. Executant
2. Sarcina de munca
3.
4. Mijloace
Mediul dedemunca
productie
II. AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU

PREVEDERILE LEGISLAŢIEI LA NIVEL DE LOC DE MUNCĂ pag. 6
II.1 PREZENTAREA METODEI pag. 6
II.2 APLICAREA METODEI DE AUDITARE
DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
LA ELECTRICIAN
- enumerarea INTRETINERE
fiselor de riscuri generale selectate pag. 11
- fisele completate (I-XVII) pag. 11
- fisa de riscuri specifice pag. 23
- determinarea Nivelurilor de Securitate si
Nivelului de Securitate General pag. 24
- Raport de actiuni corective/preventive pag. 24
- Concluzii pag. 26
III. AUDITAREA MANAGEMENTULUI SECURITATII
SI SANATATII IN MUNCA LA NIVELUL UNITATII pag. 27
-- enumerarea
fisele fiselor(A-E)
completate pag. 27
- determinarea Nivelurilor de Conformitate si
Nivelului de Conformitate General pag. 35
- Raport de actiuni corective/preventive pag. 35
- Concluzii pag. 37

IV. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE
SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU
LOCUL DE MUNCA ELECTRICIAN INTRETINERE pag. 38
- identificarea factorilor de risc pag. 55
- fisa de evaluare a locului de munca pag. 58
- nivelul de risc global pag. 62
- fisa de masuri propuse pag. 63
- ierarhizarea factorilor de risc functie
de elementele componente pag. 65
CONCLUZII pag. 66
BIBLIOGRAFIE pag. 67
I. INTRODUCERE
Organizatia SOS SATELE COPIILOR ROMANIA organizatie
neguvernamentala, neconditionata politic sau religios, ocroteste in mediu familial copii
ajunsi in dificultate, asigurandu-le o familie, ajutandu-i sa-si cladeasca singuri un viitor si
contribuie la dezvoltarea comunitatilor in care traiesc acesti copii.
(sediul SOS-Satele Copiilor

central in Austria), Romania
asociatie este membra
cu caracter a SOS-Kinderdorf
social, neangajata politic sauInternational
religios, al
carei scop este acela de a oferi o familie copiilor care au nevoie de un nou camin
permanent, fara deosebire de rasa, nationalitate sau apartenenta religioasa.
SOS-Kinderdorf International are filiale in peste 130 de tari, este afiliata la
UNESCO, membru consultant ONU, in anul 1999 a fost nominalizata la Premiul Nobel
pentru Pace, iar in 2002 a primit premiul “Conrad Hilton” - cel mai important premiu
mondial oferit unei organizatii umanitare.
Satul SOS
Administratie, cladireeste o comunitate
Gradinita, formata
cladiri aferente din 12-15– totalizand
personalului case familiale, cladire
20 (douazeci)
cladiri (S+P+1).
Fiecare familie SOS este formata din 6-7 copii, baieti si fete de varste diferite,
care cresc impreuna ca frati si surori sub ocrotirea mamei SOS. Fratii biologici sunt
intotdeauna crescuti impreuna. In Satul SOS fiecare familie SOS locuieste intr-o casa
proprie, care corespunde nevoilor unei familii numeroase (trei camere pentru copii,
sufragerie, bucatarie, bai, camera mamei).
Descrierea sistemului de muncă

1. EXECUTANT
Electricianul de intretinere executa lucrari de lichidare incidente si avarii pe retea
de joasa tensiune, in cladirile din incinta organizatiei prin inlocuirea elementelor ce
prezinta defectiuni sau pot produce avarii la instalatia electrica generala.
2. SARCINA DE MUNCĂ
- sosirea la program;
- verificarea sculelor şi dispozitivelor din dotare;
-
- primirea sarcinilor
constituirea de serviciu;
bazei materiale necesare;
- realizează zona de lucru;
- admite la lucru alte formaţii;
- remediază deranjamente;
- lichidează incidente;
- verifică în teren schema normală de funcţionare;
- verifică şi remediază iluminatul public;
- execută control în instalaţii;
- execută conectări şi deconectări ale consumatorilor;

- execută supravegherea instalaţiilor;
- execută remedieri deranjamente prin urcare directă pe stâlpi;
- execută lucrări de înlocuire elemente simple (siguranţe, patroane) sub tensiune şi
în condiţii de iluminare redusă;
- la montarea şi demontarea tablourilor electrice efectuează următoarele
operaţii:
- identifică circuite de curent;
- verifică existenţa legăturii la pământ;
- identifică circuitul de tensiune;
- verifică prezenţa tensiunii;
- scoate conductoarele circuitului de tensiune din şirul de cleme spre contor;
- izolează cu degetare electroizolante conductoarele scoase din şirul de cleme;
- verifică lipsa de tensiune la bornele contorului cu voltmetru şi lipsa
curentului cu cleştele de măsură;
- verifică vizual integritatea conductoarelor de legătură;
- introduce în şirul de cleme conductoarele circuitului de tensiune;
- strânge sculele şi AMC;
- transferarea bazei materiale în magaziile proprii;
3. MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- separatori;
- întreruptori;
- bare colectoare;
- trusă scule electrician;
- trusă scule lăcătuşerie;
- indicatoare de tensiune c
- cabluri electrice de joasa tensiune;
- linii
- electrice aeriene de joasa tensiune:
izolate (TYIR);
- neizolate (funie Al şi Ol-Al);
- lanternă;
- acumulatori pentru lanternă;
- mijloace de comunicare:
- staţie radio;
- telefon mobil;
- autoturisme
- scări de aluminiu extensibile (7 m);
- scăriţe pentru urcare directă pe stâlpi;
-- A.M.C.
funii de (voltmetru,
ajutor; ampermetru, frecvenţmetru);
- centuri de siguranţă.
4. MEDIUL DE MUNCĂ
- lucru preponderent in cladiri cu iluminat suficient dar si în aer liber (iluminat
exterior) indiferent de anotimp şi condiţiile atmosferice;
- temperaturi scăzute în anotimpul rece;
- temperaturi ridicate pe timpul verii;
- curenţi de aer în permanenţă;

- pulberi pneumoconiogene (praf);
- nivel de iluminare scăzut în unele puncte de intervenţie (posturile subterane,
tablouri de distribuţie şi firide, coloane electrice aflate în subsolurile cladirilor);
- execută lucrări la înălţime;
- iluminat mixt (natural şi artificial de tip general) – nu este necesar iluminat
local sau general localizat;
- microclimat corespunzător sarcinii de muncă (temperatura aerului, curenţi de
aer);
Postul de lucru nu este poluat cu noxe provenind de la alte locuri de muncă/posturi
de lucru.
II. AUDITAREA CONFORMITATII CU PREVEDERILE LEGISLATIEI LA NIVEL

DE LOC DE MUNCA
II.1 PREZENTAREA METODEI
1. SCOPUL METODEI
Caracterul de proces documentat al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă
presupune efectuarea acestei activităţi pe baza unor documente cu rol de referinţă şi
înregistrare a efectuării auditului. Aceste documente pot include:
− liste de verificare a criteriilor auditului;
− formulare pentru înregistrarea informaţiilor (constatări ale auditului,
înregistrări ale întâlnirilor cu auditatul etc.);
− formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de
neconformitate, rapoarte de acţiuni corective/prevenitive, raportul de audit.
Metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă vizează componenta auditului
SSM care se referă la conformitatea cu prevederile legislaţiei şi are ca scop evaluarea
conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului unităţii cu aceste prevederi precum şi
cu prevederile altor reglementări aplicabile unităţii auditate.
Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională în procesul de muncă. Această stare este, însă, o stare ipotetică spre care
se tinde în toate acţiunile preventive. În realitate, există niveluri de securitate a
muncii. Prin evaluarea conformităţii se determină:
− gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin
nivelul de securitate, indicator convenţional ce exprimă global starea de
securitate a muncii într-un sistem de muncă;
− eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurile
corective/preventive care trebuiesc luate pentru eliminarea acestor
neconformităţi.
Auditul de conformitate trebuie efectuat în cadrul analizei iniţiale care precede
elaborarea şi implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, având rolul de a stabili situaţia iniţială a unităţii din punct de vedere al SSM şi
de a servi ca punct de referinţă pentru măsurarea şi monitorizarea performanţelor
sistemului de management care se vor efectua ulterior.
De asemenea, pe parcursul funcţionării sistemului de management al SSM, auditul
de conformitate oferă, pe lângă evaluarea gradului de respectare a prevederilor
legislaţiei şi o apreciere calitativă a eficienţei elementelor sistemului de management al
SSM. Nivelul de securitate trebuie să constituie unul din indicatorii de performanţă pe
baza cărora se realizează analiza managementului securităţii şi sănătăţii în muncă.
PARTEA I
PARTEA I
Prezentarea metodei
Prezentarea metodei
Legea SSM
nr.319/2006 şi NMet PARTEA II
PARTEA II
Fişe privind riscuri
Fişe privind
generale riscuri
HG din domeniul generale
SSM
LOC
LOCDE
DEMUNCĂ
MUNCĂ
PARTEA III
Instrucţiuni proprii PARTEA III
Fişe privind riscuri
Fişe privind
specifice riscuri
specifice
Legea SSM PARTEA IV

nr.319/2006 PARTEA
Managementul
IV
Managementul
securităţii şi sănătăţii în UNITATE
securităţii
muncă şi sănătăţii în UNITATE
Norme muncă
metodologice
Fig.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă
2. STRUCTURA METODEI
Metoda este structurată

− fişe pe trei seturi
privind riscurile de fişe independente (fig.1):
generale;
− fişe privind riscurile specifice;
− fişe privind managementul securităţii şi sănătăţii la nivelul unităţii.
Fişele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr.319/2006, Normelor metodologice de aplicare a legii şi
prevederilor hotărârilor de Guvern care transpun directivele europene din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă. Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale:
− I – Iluminat;
− II – Zgomot;
− III – Vibraţii;
− IV – Ambianţa termică;
− V – Agenţi chimici;
− VI – Agenţi cancerigeni şi mutageni;
− VII – Agenţi biologici;
− VIII – Ventilare industrială;
− IX – Echipamente de muncă;
− X – Amenajarea locului de muncă;
− I – prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se

referă indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
Cod Descrierea neconformităţii Acţiuni Responsabilităţi Termen de
indicator corective/preventive realizare
Fig.2 Modelul raportului de acţiuni corective/preventive
această activitate, de la toate nivelurile;

− O – prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii
desfăşurate.
Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punct de vedere al gravităţii
saucazul
în frecvenţei accidentelor
nerespectării de muncămaxim
lor, punctajul sau îmbolnăvirilor
care poate fiprofesionale care
acordat unui pot să aapară
indicator fost
stabilit în mod diferenţiat, astfel:
− 5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi;
− 10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie;
− 15 puncte pentru indicatorii importanţi;
− 20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi .
Punctajul maxim se acordă în cazul în care cerinţele din legislaţie la care face
referire indicatorul analizat sunt implementate şi respectate în totalitate. Pentru o
îndeplinire parţială a acestor cerinţe, punctajul acordat se reduce în mod gradat, până la
acordarea a 0 puncte, în cazul în care aceste cerinţe sunt total nesatisfăcute în cadrul
obiectivului auditat.
În cazul în care în cadrul unei fişe analizate există indicatori care nu au relevanţă,
ţinând seama de condiţiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevăzută pentru
înscrierea punctajului acordat se va face precizarea “Neaplicabil”.
Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se generează
constatările auditului, care cuprind două categorii de rezultate:
− identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformităţi în raport cu
criteriile de audit şi identificarea măsurilor corective/preventive;
− determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.
Observaţiile şi neconformităţile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de
muncă) sunt înregistrate în raportul de acţiuni corective/preventive, parte componentă a
documentelor auditului. Modelul raportului de acţiuni corective/preventive este prezentat
în fig.2.
Pentru fiecare fişă utilizată se calculează punctajul obţinut, prin însumarea
punctajelor acordate fiecărui indicator. În cazul în care în cadrul fişei utilizate există
indicatori care au fost notaţi cu “ Neaplicabil ”, trebuie recalculat şi punctajul maxim
posibil, având în vedere că în cadrul acestei valori nu trebuie să se ia în considerare
indicatorii notaţi cu “ Neaplicabil ”. Punctajul maxim posibil pentru fişa respectivă va fi
obţinut prin scăderea punctajelor maxime corespunzătoare indicatorilor notaţi cu

“Neaplicabil ”.
Valorile punctajelor obţinute şi ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fişă
utilizată, se centralizează într-un tabel care prezintă nivelul de securitate general pentru
obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat în fig.3.
Nivelul de securitate reprezintă raportul dintre punctajul acordat şi punctajul
maxim posibil, raport care se exprimă procentual. Nivelul de securitate se calculează
pentruNivelul
fiecaredefişă utilizată.general reprezintă raportul între total punctaj acordat şi total
securitate
puctaj maxim posibil şi defineşte în mod convenţional starea de securitate a sistemului
de muncă auditat.
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVELUL DE SECURITATE GENERAL
Cod Denumire Punctaj Nivel de
fişă Maxim Acordat securitate
RISCURI GENERALE
I Iluminat 175
II Zgomot 295
III Vibraţii 175
IV Ambianţă termică 260
V Agenţi chimici 870
VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285
VII Agenţi biologici 365
VIII Ventilare industrială 495
IX Echipamente de muncă 590
X Amenajarea locului de muncă 160
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370
XII Incendii şi explozii 280
XIII Electrosecuritate 420
XIV Sarcinile de muncă 495
XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295
XVI Protecţia colectivă şi individuală 215
XVII Organizarea primului ajutor 135
RISCURI SPECIFICE
TOTAL: Nivel de
securitate
general
Fig.3 Nivelul de securitate general
10
II.2 APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE SI SANATATE IN

MUNCA LA ELECTRICIAN INTRETINERE
În urma analizării activităţii desfăşurate la acest loc de muncă împreună cu responsabilul cu
securitatea si sanatatea in muncai din cadrul societăţii s-au stabilit ca fiind aplicabile
următoarele fişe de riscuri generale:
− I – Iluminat;
− IV – Ambianţa termică;
− IX – Echipamente de muncă;
− X – Amenajarea locului de muncă;
− XI – Amenajarea spaţiilor de lucru;
− XII – Incendii şi explozii;
− XIII – Electrosecuritate;
− XVI – Protecţia colectivă şi individuală;
− XVII – Organizarea primului ajutor.
11
FIŞE PRIVIND RISCURILE GENERALE

FIŞA I
ILUMINATUL
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul secţiei D 20 20
sau atelierului?
I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii D 15 15
de muncă?
I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? I 15 15
I.4 Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului I,O 10 10
vizual al locului de muncă?
I.5 S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră? O 10 10
I.6 Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de muncă? O 20 20
− iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută
activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia
locurilor de muncă sau a persoanelor se modifică frecvent în timpul
lucrului;
− iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde
sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă
utilizarea iluminatului local;
− iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt
necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu
poate asigura cerinţele de calitate corespunzătoare.
I.7 Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în I,O 10 10
funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze?
I.8 Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii de I,O 15 15
muncă?
I.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate D 10 10
totdeauna de aceiaşi angajaţi?
I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul I 5 5
schimbului/săptămânii?
I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru? I 5 5
I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de I,O 10 10
funcţionare?
I.13 Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului I,O 10 10
natural)?
I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă? O 10 Nu este
cazul
I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut D 10 5
verificarea nivelului de iluminare?
TOTAL 175 165 160
12
FIŞA IV
AMBIANŢA TERMICĂ
Criterii:
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
IV.1 Angajaţii sunt expuşi la căldură, frig, curenţi de aer sau la intemperii? I,O 20 20
IV.2 Salariaţii se plâng de căldură, frig, curenţi de aer sau intemperii? I 20 20
IV.3 Activitatea lor comportă probleme de natură termică (transpiraţie de I,O 15 15
postură ş.a.)?
IV.4 Există un sistem de climatizare eficient? I,O 15 Nu este
cazul
IV.5 Sistemul de climatizare este întreţinut în mod regulat? D,I,O 15 Nu este
cazul
IV.6 La locul de muncă analizat, munca prezintă disconfort din punct de I,O 15 15
vedere al ambianţei termice?
IV.7 La locul de muncă analizat, angajaţii sunt constrânşi la imobilitate? I,O 10 10
IV.8 La locul de muncă analizat angajaţii sunt expuşi frecvent la surse de I,O 15 15
căldură sau de frig?
IV.9 La locul de muncă analizat angajaţii sunt obligaţi să manipuleze I 15 15
corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant?
IV.10 În cazul ambianţelor calde sau reci, angajaţilor li se acordă D,I 20 15
echipamentele individuale de protecţie adecvate?
IV.11 Aceste echipamente asigură protecţia împotriva riscurilor existente? I,O 20 20
IV.12 Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de muncă în condiţii I,O 15 15
corespunzătoare?
IV.13 La locul de muncă analizat, salariaţii sunt expuşi surselor de radiaţii I,O 15 15
calorice (cuptoare, flăcări deschise, infraroşii ş.a.)?
IV.14 Există dispozitive de protecţie împotriva surselor de căldură sau de
frig? O 15 Nu este
cazul
IV.15 Sunt prevăzute pauze în sistemul de organizare a muncii? D,I 15 15
IV.16 Salariaţii au la dispoziţie o încăpere cu temperatură normală? O 5 5
IV.17 Salariaţii au la dispoziţie băuturi răcoritoare sau calde? D,I 15 15
TOTAL 260 215 210
13
FIŞA IX
ECHIPAMENTE DE MUNCĂ
(maşini, instalaţii mobile, instalaţii de ridicat)
Criterii:
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la
locul de muncă
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă
de către lucrători a echipamentelor de muncă
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
IX.1 La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi D,I 15 15
aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă?
IX.2 Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi D,I 20 20
înregistrate corespunzător?
IX.3 Utilizarea echipamentelor tehnic este permisă numai angajaţilor D,I 15 15
desemnaţi şi instruiţi adecvat?
IX.4 Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor D,I 15 15
IX.5 tehnice
Angajaţiieste permisă
dispun numai angajaţilor
de informaţii adecvatedesemnaţi şi instruiţi
şi de instrucţiuni adecvat?
scrise privind D,I,O 20 20
utilizarea echipamentelor tehnice?
IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat corespunzător? I,O 15 15
IX.7 Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt D 20 20
document similar?
IX.8 Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie D 20 15
specificate măsurile de protecţie a muncii?
IX.9 Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijoace de protecţie adecvate? O 20 18
IX.10 Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub D,I 15 Nu este
conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor măsuri cazul
IX.11 speciale de protecţie

Echipamentele a muncii?
tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje O 15 15
corespunzătoare?
IX.12 Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare I,O 15 15
şi utilizare?
IX.13 Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în I,O 15 15
condiţii de securitate?
IX.14 Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie I,O 20 20
Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se
asigure exploatarea în condiţii de securitate?
14
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
IX.15 Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi D,I 20 20
corespunzător?
IX.16 S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru D,I 20 20
prevenirea accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos?
IX.17 Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat D 20 20
Instalaţiile
verificate desub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic şi
ISCIR?
IX.18 Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal D 20 20
calificat, instruit şi autorizat în acest scop?
IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător? O 20 20
IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure I,O 20 20
exploatarea în condiţii de securitate?
IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect? I,O 20 20
IX.22 Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime D,I 20 Nu este
Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a cazul
cerinţelor de securitate?
IX.23 S-au identificat
tipul de echipamentmăsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie de D,I
ales? 20 20
IX.24 Utilizarea scărilor se face în mod corect? D,I 20 20
IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect? D,I 20 20
IX.26 Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură D,I 20 Nu este
îndeplinirea cerinţelor de securitate? cazul
IX.27 Echipamente pentru fluide energetice D,I,O 20 Nu este
Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi cazul
protecţie sunt în stare de funcţionare?
IX.28 Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii D 20 Nu este
pentru fiecare fluid energetic? cazul
IX.29 Există
urmărilorunacestora?
program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a D 20 Nu este
cazul
IX.30 Echipamente portabile şi unelte manuale I,O 15 15
Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic îndeplinesc
cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv?
IX.31 Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din I,O 20 20
punct de vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare?
IX.32 Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind I,O 15 15
utilizate numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare?
TOTAL 590 475 473
15
Fişa X
AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ
(principii ergonomice)
Criterii:
4.
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
X.1 Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)? I 15 15
X.2 Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost I 15 15
consultaţi la amenajarea locului de muncă?
X.3 Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale I 20 20
X.4 activităţii?
În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în comenzi I 15 15
(oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai urgentă)
creează încurcături la locul de muncă?
X.5 Există probleme specifice cu anumite produse particulare? I 10 10
X.6 Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a I 15 15
informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor?
X.7 Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor I,O 15 15
luminoase, a comenzilor sau a pieselor?
X.8 În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse I 15 15
distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea
pieselor, control?
X.9 Persoanele
picioarele? care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă I,O 10 10
X.10 Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi modificate I,O 10 10
astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând?
X.11 Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de I 10 10
spate?
X.12 Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia în I 10 10
picioare?
TOTAL 160 160
16
Fişa XI
AMENAJAREA SPAŢIILOR DE LUCRU
Criterii: (clădiri şi alte construcţii)
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
XI.1 În spaţiile de lucru analizate (atelier, secţie) cu zone de lucru (chiar I,O 20 Nu este
punctuale) unde există pericolul căderilor de la înălţime, s-au luat cazul
măsurile necesare pentru a se evita asemenea accidente?
XI.2 Sarcinile sunt deplasate deasupra salariaţilor? O 15 Nu este
cazul
XI.3 S-au luat măsuri ca noxele de la un loc de muncă să nu se propage şi O 15 Nu este
la alte locuri de muncă? cazul
XI.4 Culoarele destinate special pentru circulaţie sunt amenajate O 20 20
corespunzător?
XI.5 Culoarele destinate circulaţiei autovehiculelor sunt clar separate de O 15 15
cele destinate circulaţiei persoanelor?
XI.6 Amplasamentele necesare stocării materialelor sau materiilor prime, I,O 5 5
sunt suficiente pentru perioadele de vârf ale activităţii?
XI.7 Zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt suficiente în condiţiile I,O 15 15
în care în fiecare dintre acestea se desfăşoară o activitate de vârf?
XI.8 Instalaţiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzător? I,O 15 15
XI.9 Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente? I,O 15 15

XI.10 Pentru amenajarea unui loc de muncă, s-au elaborat iniţial planuri de D 10 5
amenajare în diferite variante de amplasare?
XI.11 În cazul achiziţionării unui nou utilaj, se ia în considerare necesitatea D 10 10
ca acesta să se integreze în circuitul de materii prime şi materiale, în
circuitul produselor finite, al personalului, în planul general de
întreţinere, de curăţenie?
XI.12 Care sunt dovezile care atestă îndeplinirea cerinţelor de securitate D,I,O 20 20
pentru instalaţiile electrice?
17
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
XI.13 Căile şi ieşirile de urgenţă corespund cerinţelor de securitate? D 20 20
XI.14 Ferestrele şi luminatoarele sunt funcţionale şi asigură exploatarea în D 15 15
condiţii de securitate?
XI.15 Uşile şi porţile corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D 20 20
XI.16 Căile de circulaţie corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D,I 20 20
XI.17 Dimensiunile încăperilor
lucrători şi sarcinilor şi volumul de aer corespund numărului de D
de muncă? 20 20
XI.18 Încăperile pentru odihnă sunt amenajate corespunzător? O 15 15
XI.19 Instalaţiile sanitare sunt suficiente şi amenajate corespunzător? O 15 15
XI.20 Încăperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate şi O 20 Nu este
semnalizate corespunzător? cazul
XI.21 În cazul în care există lucrători cu dizabilităţi, ce măsuri s-au luat D,I,O 10 Nu este
pentru amenajarea locurilor de muncă în raport cu nevoile speciale cazul
ale acestora?
XI.22 Locurile de muncă în aer liber sunt amenajate şi otate în raport cu D,I,OO 20 20
cerinţele de securitate?
XI.23 Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt amenajate şi dotate D,I,O 20 Nu este
corespunzător specificului acestora din punct de vedere al cerinţelor cazul
de securitate a muncii?
TOTAL 370 270 265
Fişa XII
INCENDII ŞI EXPLOZII
Criterii:
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
XII.1 S-au efectuat investigaţii privind sursele potenţiale de incendii şi D,I Maxim
20 Acordat
15
explozii?
XII.2 Se cunosc localizările şi cantităţile de materiale inflamabile şi D,I 15 15
explozive care se găsesc în secţia (atelierul) în care este plasat locul
de muncă analizat?
XII.3 Există în secţie (atelier) suficiente mijloace de prevenire şi stingere a I,O 20 20
incendiilor?
XII.4 Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra căruia trebuie să se I,O 20 20
lupte?
XII.5 Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente? I,O 20 20
XII.6 Mijloacele de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile? O 15 15
XII.7 Angajaţii cunosc măsurile care trebuie luate în cazul unui început de I 20 15
XII.8 incendiu
În secţie (şi/sau
(atelier)explozie)?
este pus la punct un plan de prevenire împotriva D 20 20
riscurilor de incendiu (şi/sau explozie)?
XII.9 Există "permis de foc" la toate locurile unde se lucrează cu foc D 15 Nu este
deschis? cazul
XII.10 Amenajările de evacuare a personalului sunt menţinute în O 15 15
permanenţă în stare funcţională?
XII.11 Sistemele de prevenire şi semnalizare a incendiilor sunt în stare I,O 20 20
perfectă de funcţionare?
18
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
XII.12 Zonele de acces ale pompierilor sunt menţinute tot timpul în stare O 15 15
degajată?
XII.13 Afişele şi indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor O 10 10
permanente actualizări?
XII.14 Verificarea extinctoarelor se face în termenul prevăzut de norme? I,O 20 20
XII.15 În cazul cu
amestec degajării în atmosferă
aerul explozive (ex. afăină,
unorzahăr,
substanţe infamabile
praf de sau în I,O
lemn, solvenţi) 20 Nu este
cazul
există sisteme de captare eficiente?
XII.16 În locurile de muncă unde apar pericole datorită încărcărilor I,O 15 Nu este
electrostatice, există dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene? cazul
TOTAL 280 230 220
Fişa XIII
ELECTROSECURITATE
Criterii:
3.
4. HG HG 1091/16.08.2006
1146/30.08.2006 privind
privind cerinţele
cerinţele minime
minime de
de securitate
securitate şi
şi sănătate
sănătate pentru
pentru locul de muncă
utilizarea în muncă
de către lucrători a echipamentelor de muncă
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
XIII.1 Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, D 20 20
întreţinute şi exploatate, astfel încât să fie respectate limitele admise
ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului
uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru?
XIII.2 La exploatarea echipamentelor electrice există: D 20 15
-- exploatare;
instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
-instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz
de electrocutare
- program de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi
mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
XIII.3 Care sunt măsurile tehnice pentru protecţia muncii împotriva D,I,O 20 20
electrocutării prin atingere directă?
XIII.4 Care sunt măsurile organizatorice aplicate pentru protecţia împotriva D,I,O 20 20
electrocutării prin atingere indirectă?
19
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
XIII.5 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, se D,I,O 20 20
aplică şi măsuri organizatorice sau numai măsuri şi mijloace de
protecţie tehnice?
XIII.6 La efectuarea intervenţiilor la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi D,I,O 20 20
aparatele care utilizează energie electrică există formele de lucru
XIII.7 prevăzute
Carcasele deşi legislaţie?
învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor I,O 20 20
electrice corespund prevederilor art. 360, secţiunea 3, Cap. V din
NGPM?
XIII.8 Reţelele izolate faţă de pământ sunt prevăzute cu protecţie automată I,O 20 -
prin controlul rezistenţei de izolaţie?
XIII.9 La instalaţiile de înaltă tensiune sunt prevăzute blocări mecanice sau I,O 20 Nu este
electrice astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de cazul
protecţie să nu fie posibilă decât după scoaterea de sub tensiune a
echipamentului electric respectiv?
XIII.10 Dispozitivul de blocare este astfel construit încât să nu poată fi I,O 20 Nu este
manevrat decât cu o sculă specială? cazul
XIII.11 Automacaralele care lucrează în apropierea LEA sunt echipate cu I,O 20 Nu este
dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a
acestora? cazul
XIII.12 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa I de protecţie D,I,O 20 Nu este
sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare? cazul
XIII.13 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa II de protecţie D,I,O 20 20
sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?
XIII.14 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa III de protecţie D,I,O 20 20
sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?
XIII.15 Cablurile şi firele electrice sunt în stare bună de utilizare? O 20 20
XIII.16 Calitatea izolaţiilor cablurilor, conductorilor şi aparatelor electrice, I,O 20 20
este adaptată la condiţiile specifice locale (apă, produşi chimici, praf,
riscuri de deteriorare mecanică etc.)?
XIII.17 În locurile de muncă prezentând riscuri de incendii şi explozii (ex: I,O 20 Nu este
cabine
prevăzute desăvopsire), materialele
funcţioneze şi echipamentele
în atmosfere electrice sunt
potenţial explozive? cazul
XIII.18 Exploatarea, întreţinerea, reglarea , repararea şi punerea sub D,I,O 20 20
tensiune a echipamentelor de muncă sau instalaţiilor electrice se
realizează numai de către personal calificat în meseria de electrician
auitorizat din punct de vedere al securităţii muncii?
XIII.19 Electricienii sunt autorizaţi de către organe abilitate în acest sens? D,I 20 20
XIII.20 Observaţiile constatate de către electricieni cu ocazia reviziilor D,I 20 15
efectuate sunt consemnate într-un document (ex: condică de
procese-verbale)?
XIII.21 Este întocmită şi respectată lista verificărilor periodice pentru fiecare D,I 20 15
utilaj electric conform art. 392, secţiunea 4, Cap. V din NGPM?
TOTAL 420 300 285
20
Fişa XVI
PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ
Criterii:
3. lucrători
HG 1048/09.08.2006
a echipamentelor
privind
individuale
cerinţelede
minime
protecţie
de securitate
la locurile de
şi sănătate
muncă. pentru utilizarea de către
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără O 15 15
riscuri?
XVI.2 Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de D,I 15 15
prevenire din întreprindere?
XVI.3 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie D,I 15 10
colectivă?
XVI.4 În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele D 15 15
periculoase?
XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este D,I 15 15
corespunzătoare?
XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor D,I 20 20
în vigoare?
XVI.7 Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru? D,I 15 15
XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie? D,I 15 15
XVI.9 Dar costumul de protecţie? D,I 15 15
XVI.10 Dar ochelarii de protecţie? D,I 15 15
21
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului? D,I 15 Nu este
cazul
XVI.12 Dar casca de protecţie? D,I 15 Nu este
cazul
XVI.13 Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale I,O 15 11
XVI.14 de protecţie?
Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale I,O 15 15
de protecţie?
TOTAL 215 185 176
22
Fişa XVII
ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
Criterii:
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la
locul de muncă
5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce
intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt I,O 15 15
adaptate riscurilor specifice?
XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în O 20 20
vigoare?
XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic? D 15 10
XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a O 15 15
truselor?
XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor? O 15 15
XVII.6 Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a I 15 15
truselor de prim ajutor?
XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor? D 20 20
XVII.8 Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare I 20 15
acordării primului ajutor?
TOTAL 135 125
23
Fişa 1
RISCURI SPECIFICE - ELECTROSECURITATE
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
1.1 Încadrarea şi repartizarea angajaţilor la locurile de muncă se face conform D,I 15 15
cerinţelor legislatiei in vigoare?
1.2 Instruirea salariaţilor se face cu respectarea art. 20 şi 21 (cf L319/2007)? D,I 15 15
1.3 Dotarea cu echipament individual de protecţie a angajaţilor este D,I,O 15 15
corespunzătoare?
1.4 Utilizarea echipamentului individual de protecţie se face în mod corect şi D,O 15 10
curent?
1.5 Conducătorii locurilor de muncă cunosc şi respectă obligaţiile ce le revin I,O 15 10
privind repartizarea sarcinii de muncă?
1.6 Angajaţii cunosc şi respectă obligaţiile ce le revin privind sarcina de muncă? D,I,O 15 10
1.7 Organizarea locurilor de muncă şi a activităţilor corespunde cerinţelor? D,I,O 15 15
1.8 S-a realizat zonarea locurilor de muncă cu atmosferă potenţial explozivă şi D 20 Nu este
dotarea acestora cu echipamente tehnice cu grad corespunzător de cazul
protecţie?
1.9 Angajaţii cunosc şi respectă condiţiile de utilizare a echipamentelor tehnice? D,I,O 15 15
1.10 Sunt montate in buna stare de functionare componentele de securitate si I,O 20 20
intrerupatoarele?
1.11
1.12 Exista
Exista deteriorari ale izolatiei
carcase deteriorate alecablurilor (ex:innadiri
achipamentelor sau fire
electrice saudezizolate)
carcase care nu I,O
I,O 20
20 20
20
asigura protectia fata de personalul neautorizat?
1.13 Exista carcase ale echipamentelor electrice nemarcate cu simbolul “Pericol I,O 20 18
de electrocutare”, un fulger de culoare neagra pe fond galben incadrat intr-un
triunghi negru?
1.14 Este posibil ca echipamentul electric sa fie utilizat in mod necorespunzator? I,O 20 20
1.15 Exista posibilitatea sa se utilizeze echipamentul umed sau cu mainile umede I,O 20 20
sau folosind imbracaminte umeda?
1.16 Exista elemente conductoare neprotejate, care nu sunt legate la instalatia de I,O 20 20
legare la pamant?
1.17 Operaţiile de întreţinere şi reparare a echipamentelor tehnice se fac numai I,O 15 15
de către personal autorizat?
TOTAL 295 258
24
Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA

Obiectiv auditat: Atelier. Electrician intretinere
Data: 28.08.2008
NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

fişă Maxim Acordat securitate [%]
RISCURI GENERALE
I Iluminat 175 165 155 93.9
IV Ambianţă termică 260 215 210 97.6
IX Echipamente de muncă 590 475 473 99.6
X Amenajarea locului de muncă 160 160 100
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370 270 265 98.1
XII Incendii şi explozii 280 230 220 95.6
XIII Electrosecuritate 420 300 285 95.0
XVI Protecţia colectivă şi individuală 215 185 176 95.1
XVII Organizarea primului ajutor 135 125 92.6
RISCURI SPECIFICE
1 Electrosecuritate 295 258 87.4
TOTAL: Nivel de
securitate
general
2430 2327 95.7

Obiectiv auditat: Electrician intretinere
Data:
I.15 Neverificarea nivelului de Efectuarea verificarilor Persoana desemnata Decembrie
iluminaredupa efectuarea unor nivelului de iluminare cu securitatea si 2008
modificari sanatatea in munca
IV.10 Neacordarea echipamentelor Completarea Persoana desemnata Decembrie
individuale de protectie individuala, echipamentelor de cu securitatea si 2008
adecvate protectie individuala sanatatea in munca
IX.9 Echipamente tehnice care nu sunt Completarea cu mijloace Persoana desemnata Noiembrie
prevazute cumijloace de protectie de protectie adecvate acolo cu securitatea si 2008
adecvate unde este cazul sanatatea in munca
XI.10 Pentru amenajarea unui loc de Elaborarea unor variante Departament tehnic Aprilie 2009
munca nu au fost elaborate de amenajare a locurilor de Persoana desemnata
variante planuri de amenajare munca cu securitatea si
sanatatea in munca
XII.1 Neefectuarea investigatiilor privind Efectuarea de investigatii Departmantul tehnic Februarie 2009
sursele potentiale de incendii si pentru depistarea Persoana desemnata
explozii potentialelor surse de cu securitatea si
incendii si explozii sanatatea in munca
XII.7 Angajatii nu cunosc masurile care Instruirea personalului cu Persoana desemnata Permanent
trebuie luate la inceperea unui privire la masurile care cu securitatea si
25
incendiu trebuie luate la inceperea sanatatea in munca

unui incendiu
XIII.2 Inexistenta unui program de Elaborarea unui program Persoana desemnata Decembrie
verificari periodice a de verificari periodice cu securitatea si 2008
echioamentelor electrice privind echipamentele sanatatea in munca
electrice
XIII.20 Inexistenta unei condici de procese Intocmirea unei condici de Departamentul tehnic Ianuarie 2009
verbale prvind reviziile efectuate procese verbale in care se
consemneaza reviziile
efectuate la instalatiile
elctrice
Xiii.21 Nerespectarea listelor de verificari Respectarea listelor de Departamentul tehnic Permanent
periodice pentru fiecare utilaj verificari periodice
electric
XVI.3 Lucratorii nu sunt consultati la Consultarea lucratorilor cu Persoana desemnata Permanent
alegerea sistemelor de protectie privire la alegerea cu securitatea si
colectiva sistemelor de protectie sanatatea in munca
colectiva
XVI.13 Lucratorii nu folosesc in mod corect Verificarea in permanenta a Sef loc de munca Permanent
si curent echipamentele individuale echipamentelor de Persoana desemnata
de protectie protectie cu securitatea si
sanatatea in munca
XVII.3 Trusele de prim a jutor nu sunt Elaborarea unei liste de Sefi loc de munca Octombrie
verificate periodic verificari a tuturor truselor Persoana desemnata 2008
de prim ajutor
continutului si inlocuirea sanatatea
acestora cu securitatea
in munca si
1.5 Conducatorii locurilor de munca nu Conducatorii locurilor de Persoana desemnata Permanent
cunosc si nu respecta obligatiile ce munca vor fi instruiti pentru cu securitatea si
le revin privind repartizarea sarcinii a cunoaste si respecta sanatatea in munca
de munca repartizarea sarcinii de
munca
1.6 Angajatii nu respecta obligatiile ce Instruirea si testarea Persoana desemnata Permanent
le revin privind sarcina de munca angajatilor privind sarcina cu securitatea si
de munca sanatatea in munca
1.13 Existenta carcaselor nemarcate Marcarea tuturor carcaselor Persoana desemnata Februarie 2009
Persoana desemnata cu echipamentelor electrice, cu securitatea si
securitatea si sanatatea in munca corespunzator sanatatea in munca
Iluminat
99.6 100
100 97.6 98.1 Ambianţă termică
98 95.6
95 95.1 Echipamente de muncă
96 93.9
92.6
94 Amenaj area loculu i de muncă
92
Amenaj area s paţiilor de lu cru
87.4
[%] 90
88 Incendii ş i explozii
86 Electrosecuritate
84
Protecţia colectivă ş i in dividuală
82
80 Organizarea primului ajutor
Electrosecuritate
26
Fig. 5. Nivelurile de securitate partiale pentru locul de munca electrician intretinere
Concluzii:
Nivelurile de securitate parţiale determinate în urma auditării de conformitate
sunt reprezentate grafic în fig. 5
În urma
“Electrician efectuării
intretinere, auditului
se pot formulade conformitate
următoarele cu legislaţia la locul de muncă
concluzii:
• Nivelul de securitate general pentru acest loc de muncă este 95.7%, ceea ce
reflectă o bună cunoaştere şi aplicare a legislaţiei în domeniul SSM atât de către
factorii cu rol decizional cât şi de către factorii cu rol de execuţie;
• Acţiunile preventive/corective stabilite pentru acest loc de muncă au în marea lor
majoritate un caracter organizatoric ceea ce face ca implementarea acestora să
se poată face într-un timp relativ scurt şi cu costuri scăzute; nu sunt necesare
retehnologizări, schimbări ale procesului şi fluxului tehnologic;
• Acţiunile corective stabilite pentru Fişa 1 –“ Riscuri specifice electrosecuritate ” vor
fi implementate cu prioritate, având în vedere valoarea mai mica a nivelului
parţial de securitate obţinut pentru această fişă (87.4%), importanţa
neconformităţilor constatate şi costurile reduse implicate de eliminarea acestor
neconformităţi;
• Se va avea în vedere cu prioritate insusirea cunostintelor in domeniu SSM a
angajatilor pentru o cat mai buna desfasurare a activitatii, având în vedere riscul
de producere a unor accidente de muncă prin necunoasterea a acestora.
III. AUDITAREA MANAGEMENTULUI SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA LA
NIVELUL UNITATII
Pentru auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul

unităţii, pe baza fişelor A – E, prezentate în partea a IV-a a metodei, se utilizează
modelul raportului de acţiuni corective / preventive prezentat în fig.2 şi nivelul de
conformitate general, prezentat în fig.6. Nivelul de conformitate, ca şi nivelul de
securitate se determină ca raport între punctajul acordat şi punctajul maxim posibil,
exprimat în procente.
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL
fişă Maxim Acordat conformitate
A Implicarea conducerii 530
B Strategie, planuri, proceduri 255
C Consultarea angajaţilor 210
D Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor 285
E Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi 300
propaganda în domeniul SSM
27
TOTAL 1580
Fig.6. Nivelul de conformitate general al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă
MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Fişa A
IMPLICAREA CONDUCERII
Criterii:
1.
2. Legea
Normesecurităţii şi sănătăţii
metodologice în muncă
de aplicare nr.319/2006
a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

Maxim Acordat
A.1 Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi sănătatea în muncă D 20 Nu este
Contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii cuprinde clauze cazul
referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă?
A.2 În contractele individuale de muncă sunt stipulate prevederi privind D 20 20
securitatea şi sănătatea în muncă?
A.3 În regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţii sunt stabilite D 20 20
obligaţii şi răspunderi în domeniul SSM?
A.4 Unitatea este autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii? D 20 20
A.5 Angajatorul a stabilit atribuţiile şi răspunderea angajaţilor în domeniul D 15 15
SSM corespunzător funcţiilor exercitate?
A.6 Lucrătorii desemnaţi au experienţa, cunoştinţele, aptitudinile şi D, 15 15
calificarea necesare în domeniul SSM? I,O
A.7 Angajatorul a stabilit în scris atribuţiile şi răspunderile ce revin D 15 15
lucrătorilor în domeniul SSM?
A.8 Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie are acces la I 10 10
directorul general?
28

Maxim Acordat
A.9 Structura funcţiei de securitate şi sănătate în muncă sunt făcute D,I 15 15
cunoscute în cadrul unităţii la nivelul tuturor salariaţilor?
A.10 Există o politică proprie de prevenire a accidentelor de muncă şi a D 20 20
îmbolnăvirilor profesionale?
A.11 Această politică este cunoscută de către angajaţi? I 20 20
A.12 Este implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii D 20 0
în muncă?
A.13 Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă prevederile referitoare la D,I,O 20 20
obligaţiile pe care le are în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ?
A.14 Dar obligaţiile privind informarea şi măsurile tehnico-organizatorice D,I 20 20
necesare pentru informarea, instruirea lurătorilor?
A.15 Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă obligaţiile ce-i revin privind D,I 20 20
organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea
lucrătorilor şi situaţiile de pericol grav şi iminent?
A.16 Drepturile angajaţilor I 20 20
Costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă sunt suportate în exclusivitate de
către angajator?
A.17 Sunt asigurate condiţiile necesare pentru ca lucrătorii desemnaţi să îşi D,I 20 20
poată îndeplini atribuţiile specifice?
− acordarea timpului necesar exercitării atribuţiilor;
− participarea la cursuri de formare şi perfecţionare în domeniul
SSM.
A.18 Principii şi criterii de organizare I 20 20
Angajatorul cunoaşte şi respectă principiile care stau la baza
organizării activităţii de protecţie a muncii?
A.19 Angajatorul aplică principiile generale de prevenire în implementarea I 20 20
măsurilor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaţilor?
A.20 Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire şi protecţie şi D,I 20 20
comitet de securitate şi sănătate în muncă?
A.21 Există o coordonare a acţiunilor de prevenire a riscurilor de D,I 20 20
accidentare
locuri şi îmbolnăvire
de muncă profesională
în comun cu în situaţia în care se utilizează
alţi angajatori?
A.22 Servicii interne de prevenire şi protecţie I,O 20 20
Serviciul intern de prevenire şi protecţie dispune de spaţiul şi dotările
necesare bunei desfăşurări a activităţii?
A.23 Numărul de angajaţi ai serviciului de securitate a muncii este suficient? D 20 15
A.24 Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie D 20 10
desfăşoară numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult
activităţi complementare (ex. PSI, protecţia mediului)?
A.25 Cum este asigurată coordonarea în cazul existenţei mai multor servicii D 20 Nu este
interne de prevenire şi protecţie? cazul
A.26 Organizarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă D 20 10
Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de
organizare şi funcţionare conţin prevederi privind modalitatea de
desemnare a reprezentanţilor angajaţilor în comitetele de securitate şi
sănătate în muncă?
A.27 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se întruneşte cel puţin o D,I 20 15
dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar?
A.28 Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă; D,I 20 20
examenele medicale la angajare şi periodice
Se asigură fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea
examenului medical la angajare, a controlului medical periodic şi a
examenului medical la reluarea activităţii?
29
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
B.4 Strategia, planurile şi procedurile s.s.m. au fost elaborate urmare a D,I 15 10
consultării tuturor categoriilor de angajaţi?
B.5 Strategia, planurile şi procedurile privind s.s.m. sunt reevaluate şi D,I 15 15
reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanţii angajaţilor?
B.6 Planurile şi procedurile în domeniul s.s.m. rezultă din informaţiile culese D,I 20 20
prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de muncă, în vederea
respectării prevederilor legislaţiei, altor reglementări naţionale aplicabile
şi prin prelucrarea statisticii accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale?
B.7 Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective conţinute D,I 15 15
în strategia, planurile şi procedurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă?
B.8 S-au elaborat şi există documente incluzând planuri care prevăd D,I 20 0
evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor existente la locurile de
muncă din cadrul unităţii?
B.9 S-a întreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile D,I 15 15
pentru evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor, având prevăzute
clar şi responsabilităţile?
B.10 Planurile elaborate în domeniul s.s.m. sunt discutate cu cei care sunt D,I 15 15
afectaţi de aplicarea lor?
B.11 Şefii de secţii şi de ateliere răspund de punerea în aplicare a planurilor D,I 15 15
de s.s.m., li s-a delegat autoritatea şi responsabilitatea necesară pentru
îndeplinirea acestor obiective?
B.12 Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanţarea D,I 20 15
obiectivelor din planurile privind s.s.m?
B.13 Rezultatele obţinute în domeniul SSM constituie indicatori privind D 10 10
aprecierea activităţii şefilor de secţii, ateliere sau a conducătorilor
locurilor de muncă?
B.14 Obiectivele semnificative incluse în planurile privind s.s.m. sunt analizate D,I 20 20
periodic în şedinţele consiliului de administraţie?
B.15 Contractele încheiate cu agenţii economici care au lucrări pe teritoriul D,I 15 15
unităţii, conţin prevederi privind asigurarea s.s.m.?
TOTAL 255 215 165
Fişa C
CONSULTAREA ANGAJAŢILOR
Criterii:
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
C.1 Directorii din cadrul societăţilor cunosc responsabilităţile care le revin în I 15 15
ceea ce priveşte consultarea salariaţilor în domeniul SSM?
C.2 Conducerea de vârf prezintă cel puţin o dată pe an comitetului de s.s.m. D 20 10
un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la
acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora, precum şi
programe de protecţie a muncii pentru anul următor?
31
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
C.3 Există un mecanism care asigură un feed-back prompt şi corect D,I 10 5
angajaţilor privind deciziile conducerii în probleme de SSM?
C.4 Angajaţilor li s-a explicat rolul şi atribuţiile C.S.S.M.? D,I 15 15
C.5 S-au distribuit anunţuri sau alte documente informative care să explice D,I 15 10
rolul şi atribuţiile CSSM?
C.6 Membrii CSSM sunt cunoscuţi de angajaţi? I 15 15
C.7 Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul D,I 15 15
de muncă, se poartă discuţii cu privire la mecanismul existent privind
consultarea angajaţilor?
C.8 Directorul general participă la unele din şedinţele CSSM? D,I 10 10
C.9 Modificările propuse a se efectua la locurile de muncă şi care ar putea D,I 20 20
afecta nivelul de SSM sunt comunicate angajaţilor? Aceştia sunt
consultaţi înainte de a se implementa aceste modificări?
C.10Există exemple care atestă că procesul consultativ este viabil şi eficient? D,I 15 9
C.11Procesele verbale încheiate cu ocazia şedinţelor CSSM reflectă modul D,I 15 15
de soluţionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene şi
responsabilităţi?
C.12 Hotărârile CSSM sunt afişate la loc vizibil spre a fi consultate de D,O 15 5
angajaţi?
C.13Statistica la zi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este D,I 10 Nu este
pusă la dispoziţia comitetelor de securitate şi sănătate în muncă, pentru cazul
a se putea efectua analizele necesare şi a se identifica tendinţele
constatate?
TOTAL 190 180 144
Fişa D
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR
Criterii:
Maxim Acordat
D.1 Conducerea la vârf din cadrul societăţii este conştientă de I 20 20
responsabilităţile care îi revin în domeniul managementului riscurilor?
D.2 Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii în vederea D 20 20
identificării, evaluării şi prevenirii riscurilor?
D.3 Se respectă procedura stabilită de legislaţie privind modul de D 15 Nu este
înregistrare şi raportare a accidentelor de muncă? cazul
32

Maxim Acordat
D.4 S-a stabilit o procedură general valabilă la nivelul societăţii privind D 15 0
efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă?
D.5 Procedura generală de efectuare a inspecţiilor SSM conţine elementele D 20 0
de bază?
-definirea responsabilităţilor;
-stabilirea frecvenţei inspecţiilor la fiecare loc de muncă;
-stabilirea procedurilor
-recomandarea de consultare
unor acţiuni corectivecuadecvate
CSSM.; locurilor de muncă, cu
termene de finalizare;
-stabilirea priorităţilor acţiunilor corective;
-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.
D.6 Există un control privind modul de finalizare a acţiunilor corective D 15 Nu este
hotărâte cu ocazia inspecţiilor de SSM? cazul
D.7 S-a asigurat instruirea personalului care se ocupă cu inspecţiile de D 15 Nu este
SSM, în legătură cu tehnicile şi procedurile folosite în acest scop? cazul
D.8 Au fost identificate şi s-au alcătuit documentele necesare privind D 15 0
riscurile existente la toate locurile de muncă?
D.9 Riscurile existente la locurile de muncă s-au identificat şi s-au evaluat D 15 0
prin:
-analiza privind gravitatea şi frecvenţa accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale din cadrul societăţii;
-analiza tendinţelor în acest domeniu;
-analiza strategiei şi a procedurilor;
-luarea în considerare a prevederilor legislaţiei şi altor reglementări
aplicabile;
-analiza informaţiilor primite de la furnizorii de echipamente de muncă?
D.10 S-au aplicat măsuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de D 20 Nu este
muncă? cazul
D.11 Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, D 20 20
evaluarea şi prevenirea riscurilor la locurile de muncă?
D.12 Există exemple care atestă faptul că frecvenţa inspecţiilor a fost D 15 Nu este
D.13 stabilită în funcţie

Există dovezi caredesăierarhizarea riscurilor
ateste faptul la locurilereieşite
că concluziile de muncă?
sin statistica D 15 cazul
Nu este
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt utilizate la cazul
elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea şi sănătatea în
muncă?
D.14 Există informaţii cu privire la fiecare angajat referitoare la: D 15 15
-nivelul de pregătire;
-experienţa în muncă (vechime);
-nivelul de instruire;
-factorii de sănătate care îl pot expune anumitor riscuri?
D.15 Există stabilite anumite proceduri care prevăd ca atunci când, ca D 10 Nu este
urmare a unor modificări apar noi riscuri la locul de muncă, se apelează cazul
la fişele angajaţilor respectivi în vederea luării unor măsuri vizând
asigurarea s.s.m.?
D.16 Echipamentele de muncă procurate de societate după septembrie 1996 D 20 20
sunt certificate din punct de vedere al SSM? În ce procent din totalul de
ET?
D.17 Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de întreprindere D 20 20
sunt certificate şi avizate din punct de vedere al s.s.m.? În ce procent
din totalul de EIP?
TOTAL 285 180 115
33
Fişa E
INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI ŞI PROPAGANDA ÎN
DOMENIUL S.S.M.
Criterii:
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
E.1 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la D 20 20
nivelul întreprinderii/unităţii se face în timpul programului normal de
lucru?
34
Cod Indicator D/I/O

Punctaj
Maxim Acordat
E.2 Instruirea se face de către lucrătorii nominalizaţi conform legislaţiei în D 20 20
vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze?
E.3 La instruirea sunt folosite mijloace, metode şi tehnici adecvate? D,I,O 20 20
E.4 Angajatorul a asigurat baza materială necesară instruirii adecvate? D,I,O 20 20
E.5
E.6 Fişa de instruire
Conducătorul individuală
locului este completată
de muncă are fişa decorect şi laşizi?copia fişei de
instruire D
D 20
15 20
15
aptitudini completată de medicul de medicina muncii în urma
examenului medical la angajare?
E.7 După terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit D 20 10
este supus verificării cunoştinţelor pe bază de teste?
E.8 Instructajul la locul de muncă se face tuturor persoanelor prevăzute de D 20 20
legislaţie?
E.9 Instructajul la locul de muncă respectă prevederile legislaţiei? D 20 20
E.10 Instructajul periodic se efectuează conform prevederilor legislaţiei? D 20 20
E.11 Instructajul periodic se efectuează în mod suplimentar celui programat D 20 20
în cazurile indicate de legislaţie?
E.12 Conţinutul instruirii este cel prevăzut de legislaţie, corespunzător celor 3 D 15 15
faze?
E.13 Este respectată periodicitatea instruirilor periodice conform prevederilor D 15 15
legislaţiei?
E.14 Există preocupări la nivelul conducerii socităţii privind formarea şi D 20 20
perfecţionarea personalului specializat în conformitate cu prevederile
legislaţiei?
E.15 Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul D 15 15
SSM realizate în cadrul unităţii sau achiziţionate sunt avizate de
Comisia de abilitare şi avizare din zona de competenţă
corespunzătoare?
E.16 Conducerea societăţii alocă suficiente resurse pentru organizarea şi D 20 15
dotarea serviciilor interne de prevenire şi protecţie?
TOTAL 300 285

Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL
fişă Maxim Acordat conformitate [%]
A Implicarea conducerii 530 490 450 90.0
B Strategie, planuri, proceduri 255 215 166 79.5
C Consultarea angajaţilor 210 180 144 80.0
D Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor 285 180 115 46.9
35
E Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi 300 285 95.0

propaganda în domeniul SSM
TOTAL 1580 1365 1160 84.9

Obiectiv auditat:
Data:
A.12 Nu este implementat un sistem de Punerea la punct al Angajatorul Ianuarie 2010
management al securitatii si demersurilor pentru Serviciul interen de
sanatatii in munca implementarea unui system prevenire si protectie
de management al ssm al
nivelul organizatiei
A.23 Numarul de angajati ai serviciului Numirea si instruirea unor Angajatorul Martie 2009
de securitate este insuficient personae din interior pentru Serviciul interen de
asigurareade unui
suficient numar
lucratori ai prevenire si protectie
SSSM
A.24 Lucratorii din cadrul serviciului Gasirea de solutii pentru Angajatorul Ianuarie 2010
intern de prevenire si protectie asigurarea de lucratori doar Serviciul interen de
desfasoara si alte activitati in cadrul pe SSM si activitati prevenire si protectie
companiei complementare
A.26 Regulamentul de organizare si Modificarea regulamentului Angajatorul Ianuarie 2009
functionare nu contine prevederi de organizare si Persona desemnata
privind modalitatea de desemnare functionare prin adaugarea
a reprezentanţilor angajaţilor în de specificatii privind
comitetele de securitate şi modalitatea de desemnare
sănătate în muncă a reprezentanţilor
angajaţilor în comitetele
de securitate şi sănătate
în muncă
A.27 Comitetul de securitate nu se Luarea de masuri si Persoana desemnata Octombrie
intruneste cel putin o data pe elaborarea unui program 2008
trimestru de intrunire a CSSM
B.1 Lipsa unei strategii a unitatii in Punerea la punct a unei Persoana desemnata Mai 2009
domeniul ssm strategii elaborate
conforme cu buna
desfasurare a activitatilor in
cadrul unitatii
B.4 Neconsultarea tuturor categoriilor Consultarea tuturor Persoana desemnata Permanent
de angajati privind planurile, categoriilor de angajati la
procedurile si strategia ssm stabilrea documentatiei
ssm
B.8 Nu s-a realizat evaluarea, Elaborarea unui plan Persoana desemnata Octombrie
ierarhizarea
existente la si prevenirea
locurile riscurilor
de munca din pentru
prevenirea evaluarea
riscurilor lasi 2008
cadrul unitatii toate locurile de munca
B.12 Insuficiente resurse financiar Gasirea de solutii Angajatorul Permanent
pentru finantarea planurilor privind suplimentare de fonduri Paersoana
ssm pentru acoperirea a cat mai desemnata
multe planuri de ssm
C.2 Inexistenta unui raport scris, Implicarea conducerii in Conducerea la nivel anul 2009
prezentat de conducere in fata actiunile intreprinse in inalt
comitetului de ssm privindactiuni cadrul departamentului de
intreprinse precum si programe de ssm
36
protectie a muncii
C.3 Lipsa unui mecanism de asigurare Elaborarea unui document Persoana desemnata Decembrie
a unui feed-back angajatilor privind si desemnarea unei 2008
deciziile conducerii in probleme de persoane prin care se
ssm transmit deciziile conducerii
privind ssm
C.5 Necunoasterea rolului si atributiilor Elaborarea unor Persoana desemnata Ianuarie 2009
a CSSm de toti angajatii documente informative
asupra atributiilor CSSM si
distribuirea lor tuturor
angajatilor
C.10 Lipsa unui feed-back asupra Elaborarea unui document Persoana desemnata Ianuarie 2009
comunicarii cu angajatii privind prin care cei care
actiunile si procesel pe parte de receptioneaza actiunile pe
ssm parte de ssm sa transmita
celor implicati eficacitatea
celor intreprinse
D.4 Inspectiile de SSM la nivelul Stabilita procedura general Angajator Februarie 2009
societatii nu se efectueaza valabila privin defectuarea
inspectiilor la locurile de Persoana desemnata
munca
D.5 Inconsistenta procedurii de Definitivarea procedurii Persoana desemnata Martie 2009
efectuare a inspectiilor privind generale prin completarea
elementele importante ale acesteia elementelore de baza
D.8 Nu s-aula locurile
existente identificat riscurile care
de munca Desemnarea
se va ocupa persoanei
de Angajator Octombrie
2008
identificarea si evaluarea
riscurilor pe fiecare loc de
munca
D.9 Nu s-a identificat analiza prin care Identificarea metodei prin Persoan desemnata Octombrie
ar trebui identificate si evaluate care trebuie sa se fac 2008
riscurile profesionale la locurile de evaluarea riscurilor
munca
E.7 Neverificarea insusirii cunostintelor Realizarea de teste si Persoana desemnata Octombrie
de baza la instructajul introductiv aplicarea acestora la 2008
general intructajele introductiv
generale
E.16 Resurse insufieciente pentru Identificarea si exploatarea Angajator Permanent
organizarea si dotarea serviciilor la maximum a resurselor
interne de prevenire si protectie pentru oraganizarea
serviciilor interne de
prevenire si protectie
37
Implicarea conducerii
95
100 90
79.5 80
90
Strategie, plan uri, proceduri
80
70
46.9
60 Consultarea angajaţilor
50
40
Identificarea, evaluarea şi
30 prevenirea riscurilor
20
10 Instruirea, perfecţionarea,
formarea personalului ş i
0 propaganda în domeniul SSM
1
Fig. 7. Nivelurile de conformitate partiale la nivelul unitatii
Concluzii:
Nivelul de conformitate la nivelul unitati a iesit la valoarea de 84.9 % ceea ce

indica un nivel bun. Nivelurile de conformitate partiale au o valoare relativ buna cu
exceptia fisei D: “Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor” care are o valoare de
46.9 %, unde in acest caz se avea in vedere o prioritizare la nivel de identificare a
riscurilor pentru fiecare loc de munca in parte astfel atingandu-se un nivel de
conformitate foarte bun, fapt ce ridica nivelul de conformitate total.
De asemenea va trebui o cat mai mare implicare a conducerii in realizarea unei
strategii la nivelul securitatii si sanatatii in munca si asigurarea unei comunicari in
ambele sensuri catre angajati pentru aintelege si a crea o cat mai buna desfasurare a
activitatii in vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca..
Nu este de neglijat nici implicarea la nivel financiar a unitatii pentru a pune la
dispozitia angajatilor o cat mai variata baza materiala atat pentru cunoasterea si
implementarea notiunilor de securitate si sanatate in munca dar si pentru asigurarea
unor conditii de munca cat mai bune din punct de vedere al SSM.
38
IV. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE

PROFESIONALǍ
PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI
PREMISE TEORETICE
Fig. 8 Relaţia risc – securitate
Fig. 9 Curba de acceptabilitate a riscului

39
DESCRIEREA METODEI
 SCOP ŞI FINALITATE
• determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de
muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi
• evaluării
aplicareariscurilor
metodei deseaccidentare
finalizează şi
cuîmbolnăvire
un documentprofesională;
centralizator (FIŞA DE
EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ) , care cuprinde nivelul de risc
global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului
de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru
locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.
 PRINCIPIUL METODEI
• identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă)
pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii
riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxim previzibile;
• nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu
nivelul de risc.
 UTILIZATORI POTENŢIALI
• metoda poate fi utilizată:
→ în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru
integrarea principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi
proiectarea sistemelor de muncă;
→ în faza de exploatare pentru îndeplinirea de cǎtre personalului de la
compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a urmǎtoarelor
atribuţii:
- analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare
loc de muncă;
- fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.
• aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane
specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată
(evaluatori + tehnologi);
 ETAPELE METODEI
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.
40
 INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

•Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1)
→ este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi
comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din
cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de
producţie şi mediu de muncă).
• Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman (Anexa 2)
→ este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii
consecinţelor;
→ cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii
organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu
structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă –
maximă generică a consecinţei.
• Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii
factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3)
→ este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase
de probabilitate a producerii lor;
→ gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic
clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de
M.S. şi M.M.S.S.F.;
→ clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U.E.
• Grila
→ cu de evaluare
ajutorul grileiaseriscurilor (Anexa
realizează 4) efectivă a riscurilor existente
exprimarea
în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de
apariţie.
• Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5)

→ construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument
utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului
de securitate.
• Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6)
→ este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi
evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
→ acest formular cuprinde:
- date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul),
locul de muncă;
- date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
- componentele generice ale sistemului de muncă;
- nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
41
- explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc

identificaţi (descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
- consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
- clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
- nivelul de risc.
• Fişa de măsuri propuse (Anexa 7)
→ este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare
de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă.
42
ANEXA 1
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1 Executare defectuoasă de operaţii
- comenzi, manevre, poziţionări, fixări, asamblări, reglaje
utilizare greşită a mijloacelor de protecţie
1.2 Nesincronizări de operaţii
- întârzieri, devansări
1.3 Efectuarea de operaţii neprevăzute de sarcina de muncă
- pornirea/oprirea echipamentelor de muncă
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie
-- deplasări, staţionări
deplasări cu în zone
pericol de periculoase
cădere de la acelaşi nivel
- deplasări cu pericol de cădere de la înălţime
1.4 Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1 Omiterea unor operaţii
2.2 Neutilizarea mijloacelor de protecţie
SARCINA DE MUNCĂ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINILOR DE
1.1MUNCĂ
Operaţii,ÎNreguli,
RAPORT CU CERINŢELE
procedee greşite DE SECURITATE
1.2 Absenţa unor operaţii
1.3 Metode de muncă necorespunzătoare
(succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU
CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1 Solicitare fizică
-efort static, poziţii de lucru forţate sau vicioase,
efort dinamic
2.2 Solicitare psihică
-ritm de muncă
operaţii mare,
repetitive decizii
de ciclu dificile
scurt sauîn timp scurt,
extrem de complex,
monotonia muncii
MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1 Mişcări periculoase
43
1.1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor de muncă

-organe de maşini în mişcare, curgeri de fluide,
deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale
mişcărilor funcţionale ale echipamentelor de muncă
1.1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei
-alunecare, rostogolire, rulare pe roţi, răsturnare,
cădere liberă,
prăbuşire, scurgere liberă, deversare, surpare,
scufundare
1.1.4 Deplasări sub efectul propulsiei
-proiectare de corpuri sau particule, deviere de la
traiectoria normală, balans, recul, şocuri excesive,
jet, erupţie
1.2 Suprafeţe sau contururi periculoase
-înţepătoare, tăioase, alunecoase, abrazive, adezive
1.3 Recipiente sub presiune
1.4 Vibraţii excesive ale echipamentelor de muncă
2. Factori de risc termic
2.1
2.2 Temperatura ridicată
coborâtăa aobiectelor
obiectelorsau
sausuprafeţelor
suprafeţelor
2.3 Flăcări, flame
3. Factori de risc electric
- curent electric: atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
4. Factori de risc chimic
4.1 Substanţe toxice
4.2 Substanţe caustice
4.3 Substanţe inflamabile
4.4 Substanţe explozive
4.5 Substanţe cancerigene
5. Factori de riscsau
5.1 Culturi biologic
preparate cu microorganisme:
- bacterii, viruşi, richeţi, spirochete, ciuperci, protozoare
5.2 Plante periculoase
5.3 Animale periculoase
MEDIUL DE MUNCĂ
1. Factori de risc fizic
1.1 Temperatura aerului
- ridicată / scăzută
1.2 Umiditatea
- ridicatăaerului
/ scăzută
1.3 Curenţi de aer
1.4 Presiunea aerului
- ridicată / scăzută
1.5 Aeroionizarea aerului
1.6 Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7 Zgomot
1.8 Ultrasunete
44
1.9 Vibraţii
1.10 Iluminat
- nivel de iluminare scăzut, strălucire, pâlpâire
1.11 Radiaţii
1.11.1 Electromagnetice
- IR, UV, microunde, de frecvenţă inaltă/medie/joasă, laser
1.11.2 Ionizante
1.12 Potenţial-electrostatic
alfa, beta, gama
1.13 Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţii, vânt, grindină, viscol,
alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe,
seisme etc.)
1.14 Pulberi pneumoconiogene
2.1 Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2 Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili
sau explozivi
3. Factori de risc biologic
Microorganisme în suspensie
- bacterii, viruşi, richeţi, în aer
spirocheţi, ciuperci, protozoare etc.
4. Caracterul special al mediului
- subteran, acvatic, subacvatic, mlăştinos, aerian, cosmic etc.
45
46
ANEXA 2
LI STA DE CO NSEC IN ŢE PO SIBI LE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
r
r
a
l Sistem osteoarticular Organe de simţ
o u v Membru
ă ă t c i l m s
n c
i n t a s t
s a a Membru superior inferior e
t
Ureche o
a
i e n r
i a n n
s v
r
c v e a i ă
l
Nr. CONSECINŢE n
a
a
r
m
o
e p
s o
i g
i e
r o
l Braţ Palmă ă S e p
r o m e d t o
Antebraţ Degete s r i n
i
t
t d d C p a h s ă l
crt. POSIBILE c
e e
i b
A u
g t
r
a r
a
c t
a
r r
a
a
ă
l
a a
o r
o
i l
u c a
N ă
n
r n
r m
e u
i
t t e r r C c c O e e t M
u T t a p b ă i s t t s
u a a p A e
t b P u n x i
C C p r A r D S D S m I E S
A a e
v a m
p G
A
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne
9. Electrocutare
10. Asfixie -- -- -- x- xx xx -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- x-
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
cronice provocate de
pulberi organice şi
substanţe toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie
47
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
temperaturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps
caloric, degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
profesional
20. Artroze cronice, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
periartrite, stiloidite,
osteocondilite,
epicondilite, bursite,
discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomodativă, agravarea
miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
compresiunilor şi
decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
şi tulburări de
termoreglare (datorită
undelor electromagnetice
de înaltă frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe
Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
48
49
ANEXA 3
SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII
CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE − consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă
previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără
tratament)
2 MICI − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă
previzibilă de 3 – 45 zile, care necesită tratament
3 MEDII − medical
consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă
previzibilă între 45 – 180 zile, care necesită tratament
medical şi prin spitalizare
4 MARI − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de
muncă de minimum 50 %, individul putând să presteze o
activitate profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE − consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii
de muncă, dar cu posibilitate de autoservire, de
autoconducere şi de orientare spaţială (invaliditate de
gradul II)
6 FOARTE GRAVE −
consecinţe ireversibile cu
muncă, de autoservire, depierderea totală asau
autoconducere capacităţii de
de orientare
spaţială (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME − deces
CLASE DE
PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
(frecvenţa probabilǎ de producere a consecinţelor)
EVENIMENTE
1 EXTREM DE extrem de mică
RARE P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
3 RARE 5 ani <mică
P < 10 ani
2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE foarte mare
FRECVENTE P < 1 lună
50
ANEXA 4
GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI
PROBABILITATEA PRODUCERII LOR
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
E
R T
A R R
R A T T A
R N N O
E E E F
D E R V V T
T A
M C C N
R R E E E
E A
R R R V
T O F F C
X F E
N
I
E R
Ţ F
E
D U
P
i i
E n i n
a n n a
S i a a
A 0 1 ă
n 1 5 2 n
L a <
C < < < u
l
0 P
E
T
CONSECINŢE 1 P P P < 1
> < < < <
A i ă
T P i n n n P
I n a u
V a a l
A 2 1 1
5
R
G
7 MAXIME deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
6 FOARTE invaliditate (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

GRAVE gr. I
5 GRAVE invaliditate (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

gr. II
4 MARI invaliditate (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

gr. III
3 MEDII ITM 45 – 180 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

zile
2 MICI ITM 3 – 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

zile
51
CLASE DE PROBABILITATE
1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
ANEXA 5
SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE
RISC/SECURITATE
NIVEL DE CUPLUL NIVEL DE

RISC GRAVITATE - PROBABILITATE SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
2 FOARTE (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MIC MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) 5 MARE
(7,1)
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) 4 MEDIU
(7,2)
5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC
6 FOARTE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE

MARE MIC
7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM
52
53
ANEXA 6
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
UNITATEA: …………………... NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..

SECŢIA:……………………….. FIŞA DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII:……………….
LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………
LOCUL DE MUNCǍ:…………
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CONSE-
CINŢA CLASA CLASA NIVE
SISTEMULUI DE RISC A MAXIMǍ DE DE DE
MUNCĂ IDENTIFICAŢI FACTORILOR DE RISC PREVI- GRAVI- PROBA- RIS
(descriere, parametri) ZIBILǍ TATE BILITATE
0 1 2 3 4 5 6
…
54
ANEXA 7
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE
FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

Nr. LOC DE MUNCĂ/ NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
crt. FACTOR DE RISC DE
RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene
0 1 2 3 4 5
…
55
APLICAREA METODEI
 PROCEDURA DE LUCRU
• Constituirea echipei de analiză şi evaluare
→ echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul
securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă
analizate;
→ înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în
detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile
concrete de lucru;
→ este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de
muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi
evaluate;
→ după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după
însuşirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
• Definirea sistemului de analizat (loc de muncǎ)

→ în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă,
urmărind:
- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de
funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a
operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite - parametri şi
caracteristici funcţionale, unelte etc.;
- precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului
în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a
dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);
- descrierea condiţiilor de mediu existente;
- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a
sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii,
precum şi a altor acte normative incidente.
→ informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele
întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor,
fişa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a
factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a
muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă
analizat.
• Identificarea factorilor de risc din sistem
→ în această etapă se stabileşte, pentru fiecare componentă a sistemului
de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite
(Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi
probabile de funcţionare;
→ identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face
printr-o analiză verbală cu tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui
56
de evenimente, prin simularea pe un model experimental sau prin

procesare pe computer;
→ factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de
muncă (Anexa 6), unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor
concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea
parametrilor prin careforfecare,
rezistenţa la apăsare, se apreciază
greutaterespectivul factor
şi dimensiuni, (deCzexemplu,
curba etc.).
• Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională
→ pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se
utilizează lista din Anexa 2;
→ gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa
3; informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor
posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale
produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare;
→ pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din
Anexa 3; încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc,
pe bază statistică
evenimentele (zilnic,sau de calcul,
săptămânal, intervalele
lunar, la care
anual etc.); se potrespective
intervalele produce
se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente
posibile pe an;
→ rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de
evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă
(Anexa 6).
→ cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină
apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte; se obţine astfel o
ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă
posibilitatea stabilirii unei ierarhizǎri a măsurilor de prevenire şi protecţie,
funcţie de
→ nivelul defactorul de risc(N
risc global cu nivelul cel mai mare de
r pe locul de muncă se
) risc;
calculează ca o medie
ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi;
pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se
utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc (r i), care este
egal cu nivelul de risc; formula de calcul al nivelului de risc global este
următoarea:
n
∑ r i ⋅ R i
i =1
N r = n
∑ r i
i =1
→ nivelul de securitate (N s) pe loc de muncă se identifică pe Scala de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5);
→ atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa
locului de muncă (Anexa 6).
• Stabilirea măsurilor de prevenire

→ pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a
sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei
57
riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de

risc/securitate a muncii (Anexa 5), în ordinea:
- 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
- 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
→ se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire:
--măsuri de prevenire intrinsecă;
protecţie colectivă;
-măsuri de protecţie individuală.
→ măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse
(Anexa 7).
 Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei care
conţine:
→ modul de desfăşurare a analizei;
→ persoanele implicate;
→ rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
→
→ interpretarea rezultatelor
fişele de măsuri evaluării;
de prevenire.
58
DEFINIREA SITEMULUI DE ANALIZAT

Asa cum s-a prezentat in primul capitol al acestei lucrari, in introducere, este vorba
de locul de munca electrician intretinere care executa lucrari de lichidare incidente si
avarii pe retea de joasa tensiune, in cladirile din incinta organizatiei prin inlocuirea
elementelor ce prezinta defectiuni sau pot produce avarii la instalatia electrica generala.
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM

A. Executant
1. Actiuni gresite
- manevre gresite: neidentificarea corecta a partilor din instalatii
- comenzi gresite: primirea de dispozitii gresite din partea treptei operative
superioare - utilizarea gresita amijloacelor de protctie: utilizarea manusilor
electroizolante de joasa tensiune in instalatii de medie tensiune
- neintreruperea tensiunii in cazul lucrarilor ce necesita acest lucru
- nesincronizarea intre membrii unei formatii si ai alteia
- aprpierea de instalatiile aflate sub tensiune la o idstanta mai mica decat
cea admisa prin norme
- stationari si deplasari in afara sarcinilor de munca in apropierea instalatiilor
aflate sub tensiune sau pe caile de acces auto
- nefolosirea funiei de ajutor: lucrul la inaltime sau in posturile subterane
- cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare
(suprafete denivelate,
- cadere alunecoase, elemente
de la inaltime aparente
prin pasire in gol,pozate la sol)dezechilibrare (de pe
alunecare,
acoperisurile caselor, scari de lemn/metalice)
- comunicari accidentogene: intelegere gresita la comunicarile prin statia
radio sau telefon mobil
2. Omisiuni
- omiterea unei operatii
- neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare(cizme, casca, viziere,
costum termorezistent)

B. SARCINA DE MUNCA
- lucrul cu echipamente necertificate din punct de vedere al calitatii de
securitate
- lipsa truselor de lucru sub tensiune
- lucrul cu dispozitive de actionare fara posibilitatea de interblocare si
semnalizare, lipsa interblocaj intre separator si intreruptor
- neverificarea periodica a mijloacelor de protectie
59
Suprasolicitare fizica
- pozitii de lucru fortate si vicioase: lucrul in spatii inguste, greu accesibile
Suprasolicitare psihica
- stres cauzat de titm de munca mare, decizii dificile in timp scurt,
constientizarea riscului de electrocutare, apeluri telefonice (telefon mobil) foarte dese in
timpul lichidarii incidentelor sau avariilor
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
1.Factori de risc mecanic
- cadere de scule si materiale de la inaltime (crengi, tigle, etc); lucrul in
vecinatatea incintelor consumatorilor; lucrul la mai multe cote de nivel
- surparea acoperisurilor caselor (impobilelor) din cauza starii acestora
sau ruperea -accidentala
proiectare de corpuri sau
a resortului particule la spargerea
dispozitivului accidentala
de actionare a izolatorilor
a intreruptorului sau
explozia acestuia
- jet de ulei la explozia accidentala a transformatoarelor sau intreruptoarelor
- suprafete periculoase – alunecoase, acoperite cu gheata sau ulei
- contact direct al epidermei cu suprafete sau contururi periculoase
(ascutite, taioase)
2. Factori de risc termic
- temperatura ridicata a elementelor metalice cu expunere directa la radiatia
solara, contacte imperfecte cu incalziri locale
- temperatura
scule, elemente de izolatie) coborata a elementelor metalice atinse in timpul iernii (piese,
3. Factori de risc electric
- surprinderea de catre arcul electric – manevrarea unui aparat de comutatie
in sarcina sau pe scurtcircuit
- curent electric – electrocutare prin atingere directa: defecte de izolatie,
defecte de protectie, ingradire si avertizare, etc
- curent electric – electrocutare prin atingere indirecta : defectiuni la istalatia
de inpamantare si legare la nul, lipsa unor circuite de protectie, lucrul in incinte cu
umiditate si scurgeri de apa, aparitia tensiunii de pas
- lucrul cu substante caustice – sparay-uri degresante sau de contact
- substante inflamabile (lucrul cu alcool tehnic)
D. MEDIUL DE MUNCA
1. Factori de risc fizic
- temperatura aerului scazuta in anotimpul rece (lucru in aer liber, in
posturile subterane)
60
- curenti de aer la lucrul in aer liber (lucrul la cote)

- umiditate relativa a aerului crescuta
- calamitati naturale – cutremur, surpari de teren, caderi de copaci
- lucrul in conditii de mediu deosebite: grindina, viscol, vant
- agresiune de catre persoane recalcitrante
- pulberi pneumoconiogene – praf, particule provenite de la locurile de
munca invecinate
3. Factori de risc biologic
- microorganisme in suspensie in apropierea punctelor de colectaregunoi
din vecinatatea locurilor de munca
- animale periculoase – sobolani, caini, viespi
61
UNITATEA: SOS SATELE 3.4.3. FIŞA DE EVALUARE

COPIILOR ROMANIA A LOCULUI DE MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: ing. Daniel Pana
ELECTRICIAN INTRETINERE
CONSE-
COMPONENTA FACTORI DE CINŢA CLASA CLASA NIVEL P
SISTEMULUI RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR MAXIMĂ DE DE ŢIAL
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI DE RISC (descriere, parametri) PREVI- GRAVI- PROBA- RIS
TATE BILITATE
ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
1. Cădere de scule şi materiale de la înălţime (crengi, ţigle etc.)

- lucrul în vecinătatea incintelor consumatorilor DECES 7 1 3
- lucrul la mai multe cote de nivel
2. Surparea acoperişurilor caselor (imobilelor) din cauza stării DECES 7 1 3
acestora
MIJLOACE DE FACTORI DE 3. Proiectare de corpuri sau particule
PRODUCŢIE RISC MECANIC - la spargerea accidentală a izolatorilor
DECES 7 1 3
- ruperea accidentală a resortului dispozitivului de acţionare a
întreruptorului sau explozia acestuia
4. Jet de ulei la explozia accidentală a transformatoarelor sau INV. gr.III 4 1 2
întreruptoarelor
5. Suprafeţe periculoase
- suprafeţe alunecoase: acoperite cu gheaţă sau ulei ITMzile
3-45 2 1 1
0 1 2 3 4 5 6
62
6. Contact direct al epidermei cu suprafeţe sau contururi ITM 3-45 2 1 1

periculoase (ascuţite, tăioase) zile
FACTORI DE 7. Temperatură ridicată a elementelor metalice cu expunere ITM 3-45 2 1 1
RISC TERMIC directă la radiaţia solară, contacte imperfecte cu încălziri locale zile
8. Temperatură coborâtă a elementelor metalice atinse în ITM 3-45 2 1 1
timpul iernii (piese, scule, elemente de izolaţie) zile
9. Surprinderea de către arcul electric
- manevrarea unui aparat de comutaţie în sarcină sau pe DECES 7 1 3
scurtcircuit
10. Curent electric
-electrocutare prin atingere directă
MIJLOACE DE · defecte de izolaţie DECES 7 3 5
PRODUCŢIE FACTORI DE · defecte de protecţie, îngrădire şi avertizare etc
RISC ELECTRIC
11. Curent electric
- electrocutare prin atingere indirectă:
· defecţiuni la instalaţia de împământare şi legare la nul
DECES 7 1 3
· lipsa unor circuite de protecţie
· lucrul în incinte cu umiditate şi scurgeri de apă etc.
- apariţia tensiunii de pas
12. Lucrul cu substanţe caustice – spray-uri degresante şi ITM 3-45 2 1 1
FACTORI DE spray-uri de contact zile
RISC CHIMIC ITM 45-
180 zile 3 3 3
13. Substanţe inflamabile (lucrul cu alcool tehnic)
0 1 2 3 4 5 6
MEDIUL DE FACTORI DE 14. Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece (lucru în ITM 3-45 2 5 3
MUNCĂ RISC FIZIC aer liber, în posturile subterane) zile
63
ITM 3-45 2 5 3
15. Curenţi de aer la lucrul în aer liber (lucrul la cote) zile
16. Umiditate relativă a aerului crescută ITM 3-45
zile 2 5 3

17. Calamităţi naturale:
DECES 7 1 3
- cutremur, surpări de teren, prăbuşiri de copaci
18. Lucrul în condiţii de mediu deosebite: grindină, viscol, ITM 3-45 2 5 3
vânt zile
ITM 3-45 2 2 2
19. Agresiune de catre persoane recalcitrante zile
FACTORI DE 20. Pulberi pneumoconiogene – praf, particule provenite de ITM 3-45 2 1 1
RISC CHIMIC la
21.locurile de muncă învecinate
Microorganisme în suspensie în apropierea punctelor de zile
ITM 3-45 2 5 3
FACTORI DE colectare gunoi din vecinătatea locurilor de muncă zile
RISC BIOLOGIC 22. Animale periculoase ITM 3-45
zile 2 5 3
- şobolani, câini, viespi
23. Lucrul cu echipamente necertificate din punct de vedere DECES 7 1 3
al calităţii de securitate
24. Lipsa truselor de lucru sub tensiune DECES 7 1 3
25. Lucrul cu dispozitive de acţionare fără posibilitatea de
interblocare şi semnalizare – lipsă interblocaj între separator şi DECES 7 1 3
întreruptor
26. Neverificarea periodică a mijloacelor de protecţie DECES 7 1 3
SARCINA DE
MUNCĂ SUPRASOLICI- 27. Poziţii de lucru forţate şi vicioase: ITM 3-45
TARE FIZICĂ zile 2 6 3
- lucru în spaţii înguste, greu accesibile
28. Stress cauzat de:
-- ritm dedificile
decizii muncăînmare
timp scurt
SUPRASOLICI- ITM 3-45 2 6 3
TARE PSIHICĂ - conştientizarea riscului de electrocutare zile
- apelurile telefonice (telefon mobil) foarte dese în timpul
lichidării incidentelor şi avariilor
64
0 1 2 3 4 5 6
29. Manevre greşite:
DECES 7 1 3
- neidentificarea corectă a părţilor din instalaţii
30. Comenzi greşite:
- primirea de dispoziţii greşite din partea treptei DECES 7 1 3
operative superioare
31. Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie
- utilizarea mănuşilor electroizolante de joasă tensiune DECES 7 1 3
în instalaţii de medie tensiune
32. Neîntreruperea tensiunii în cazul lucrărilor ce necesită DECES 7 1 3
acest lucru
33. Nesincronizarea între membrii unei formaţii şi ai alteia DECES 7 1 3
34. Apropierea de instalaţiile aflate sub tensiune la o distanţă DECES 7 1 3
mai mică decât cea admisă prin norme
ACŢIUNI
GREŞITE 35. Staţionări şi deplasări în afara sarcinilor de muncă în
apropierea instalaţiilor aflate sub tensiune sau pe căile de acces DECES 7 1 3
EXECUTANT
auto
36. Nefolosirea funiei de ajutor:
- lucrul la înălţime DECES 7 1 3
- lucrul în posturile subterane
37. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, ITM 3-45
împiedicare (suprafeţe denivelate, alunecoase, elemente zile 2 3 2
aparente pozate la sol)
38. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare,
dezechilibrare (de pe acoperişurile caselor, scări de DECES 7 3 5
lemn/metalice)
39. Comunicări accidentogene
DECES 7 1 3
- înţelegere greşită la comunicările prin staţia radio
40. Omiterea unei operaţii DECES 7 1 3
OMISIUNI 41. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (cizme, DECES 7 1 3
cască, viziere, costum termorezistent etc.)
65
Nivelul de risc global este:
41
∑ r R i i
2(5 x5) + 28(3 x3) + 3( 2 x 2) + 6(1 x1) 320
i =1
Nrg = 41
= = = 3.02
2 x5 + 28 x3 + 3 x 2 + 6 x1 106
∑ r i
i =1
6
i
r
e
5
d
l 4
a
i
t
r
a 3
p
l
u
l 2
e
v
i
N
1
0
1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1
F F F F F F 1 F 1 F 1 F 1 F 1 F
2 F
2 F
2 F
2 F
2 F
3 F
3 F
3 F
3 F
3 F 4
Factorul de risc
Fig. 10 Nivelurile de risc partiale pe factori de risc

ELECTRICIAN INTRETINERE
66
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ ELECTRICIAN INTRETINERE
Nr. FACTOR DE RISC Nivel MĂSURI PROPUSE

Crt de Nominalizarea măsurii
risc
Măsuri tehnice:
Curent electric -efectuarea controalelor periodice in instalatii
- electrocutare prin atingere directă -efectuarea lucrarilor de mentenanta
• defecte de izolaţie - mentinerea in functiune a blocajelor aparatajelor
1. 5
• defecte
avertizarede
etc protecţie, îngrădire şi Măsuri organizatorice:
- repectarea prevederilor Instructiunilor proprii la executarea lucrarilor in
instalatiile eletrice de catre personalul din exploatare
Măsuri tehnice:
- Utilizarea centurii de siguranţă ori de câte ori se lucrează la o înălţime
mai mare de 2 m de la sol sau altă suprafaţă de referinţă considerată
stabilă până la tălpile picioarelor executantului
Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, - Verificarea periodică şi înainte de începerea intervenţiei a stării centurii
2. dezechilibrare (de pe acoperişurile caselor, scări 5 de siguranţă şi neutilizarea celor care prezintă defecte
de lemn/metalice, din coşul telescopului, din
autoscara) - Utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de norme pentru
lucrul la înălţime
Masuri organizatorice
- Instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către şeful de
formaţie şi/sau prin sondaj, de către trepte ierarhice
Măsuri
- tehnice: corespunzatoare a instalatiilor
inscriptionare
Măsuri organizatorice:
Acţionări prin identificarea eronată a elementelor - Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării discipline
3. echipamentelor 3 tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile
executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de
muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul zonelor
de pericol, neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie
etc.
4. Manevre greşite: 3 Măsuri tehnice:
67
- inscriptionare corespunzatoare a instalatiilor

- neidentificarea corectă a părţilor din Măsuri organizatorice:
instalaţii - respectarea prevedrilor instructiunilor proprii privind identificarea
instalaţiei în care urmează a se efectua manevre
Măsuri tehnice:
- Semnalizarea corespunzătoare a zonei periculoase
Deplasări sau staţionări în afara sarcinilor de - Prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului
5. muncă în imediata apropiere a instalaţiilor aflate 3 în cazul în care instalaţia este sub tensiune
Măsuri organizatorice:
sub tensiune
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării zonelor de
securitate, în special ale expunerii din această cauză la efectele arcului
electric
68
Ierarhizarea factorilor pe elemente componente
Mijloace de
Executant
productie
32%
31%
Sarcina de munca
15% Mediul de munca

22%
69
CONCLUZII
muncaIn– electrician
urma evaluarii riscurilor
intretinere de accidentare
a rezultat un nivel desirisc
imbolnavire
global de profesionala
3.02 ceea celainseamna
locul de
un nivel de risc mediu tinand cont si de faptul ca exista doua nivele partiale de risc de
grad 5.
La acest nivel de risc global corespunde un nivel de securitate mare (5).
Referitor la nivelele de risc partiale de grad 5 care au fost identificate ca apartinand
mijloacelor de productie si executantului s-au luat o serie de masuri tehnice si
organizatorice cu preponderenta in aria prevenirii .
In acelasi timp in planul de masuri s-a pus accent si pe cateva nivele de risc
partiale de grad 3 care prin nerespectarea masurilor impuse pot duce la rezultate destul
de nefavorabile.
70
BIBLIOGRAFIE
1. Auditul Securitatii
Politehnica si Sanatatii in Munca - Suport curs postuniversitar Universitatea
Bucuresti
2. Evaluarea Riscurilor de Accidentare si Imbolnavire Profesionala – curs
postuniversitar Universitatea Politehnica Bucuresti
3. Legea nr. 319 / 2006 - Legea Securitatii si Sanatatii in Munca
4. Hotararea nr. 1425/2006 - Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006
5. Hotarârea nr. 1.146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri
7. electromagnetice
Hotarârea nr. 1.091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru locul de munca
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul
de munca
9. Hotarârea nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca

Proiect Auditarea de Securitate Si Sanatate in Munca

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Auditarea de Securitate Si Sanatate in Munca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/27/2019 Proiect Auditarea de Securitate Si Sanatate in Munca

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI

CURSANT, INDRUMATOR PROIECT,

II. AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU

(sediul SOS-Satele Copiilor

Descrierea sistemului de muncă

- execută conectări şi deconectări ale consumatorilor;

- curenţi de aer în permanenţă;

II. AUDITAREA CONFORMITATII CU PREVEDERILE LEGISLATIEI LA NIVEL

II.1 PREZENTAREA METODEI

Legea SSM PARTEA IV

Fig.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

Metoda este structurată

− I – prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se

Fig.2 Modelul raportului de acţiuni corective/preventive

această activitate, de la toate nivelurile;

obţinut prin scăderea punctajelor maxime corespunzătoare indicatorilor notaţi cu

Fig.3 Nivelul de securitate general

II.2 APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE SI SANATATE IN

FIŞE PRIVIND RISCURILE GENERALE

IX.11 speciale de protecţie

Cod Indicator D/I/O

XI.9 Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente? I,O 15 15

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O

Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA

incendiu trebuie luate la inceperea sanatatea in munca

80 Organizarea primului ajutor

Fig. 5. Nivelurile de securitate partiale pentru locul de munca electrician intretinere

Pentru auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul

Fig.6. Nivelul de conformitate general al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă

MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O

Cod Indicator D/I/O Punctaj

D.13 stabilită în funcţie

Cod Indicator D/I/O

Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA

E Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi 300 285 95.0

Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA

Fig. 7. Nivelurile de conformitate partiale la nivelul unitatii

Nivelul de conformitate la nivelul unitati a iesit la valoarea de 84.9 % ceea ce

IV. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE

PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI

Fig. 8 Relaţia risc – securitate

Fig. 9 Curba de acceptabilitate a riscului

 INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

• Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5)

- explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc

1.1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor de muncă

Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

7 MAXIME deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE invaliditate (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

5 GRAVE invaliditate (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)