Holocaustul

După 1945, cifra cel mai des folosită pentru numărul de evrei uciși a fost cea de șase milioane.
Centrul de comemorare al Holocaustului, Autoritatea Yad Vashem de Amintire a Eroilor și Martirilor
Holocaustului din Ierusalim, comentează:

Nu este cunoscut numărul exact al evreilor uciși în Holocaust. Cifra cea mai
frecventă este cea de șase milioane, avansată de Adolf Eichmann, un demnitar de
rang înalt al SS-ului. Majoritatea cercetărilor confirmă că numărul victimelor s-a situat
”
între cinci și șase milioane. Primele estimări plasau numărul la între 5,1 milioane
(Profesorul Raul Hilberg) și 5,95 milioane (Jacob Leschinsky). Cercetări mai recente,
ale Profesorului Yisrael Gutman și Dr. Robert Rozett în Enciclopedia Holocaustului,
estimează numărul de morți între 5,59 si 5,86 milioane, iar potrivit unui studiu
coordonat de cercetătorul german Wolfgang Benz numărul estimativ este de 5,29
până la 6 milioane.
Principalele surse pentru aceste statistici sunt comparațiile dintre recensămintele de
dinainte de război și cele postbelice. A fost folosită și documentația nazistă cu date
parțiale privind diversele deportări și asasinate. Se estimează că centrul de
comemorare și documentare Yad Vashem are în prezent peste patru milioane de
„ nume ale victimelor.[29]

În a treia ediție a lucrării sale în trei volume, The Destruction of the European Jews, Raul Hilberg a
estimat numărul evreilor omorâți în Holocaust la 5,1 milioane. Această cifră include "peste 800 000"
care au murit din cauza "ghetoizării și privațiunilor"; 1 400 000 uciși prin "împușcare în aer liber"; și
"până la 2 900 000" pieriți în lagăre de concentrare (Konzentrationslager). Hilberg estimează
numărul de morți în Polonia la "până la 3 000 000".[30]
Cifrele avansate de cercetătorul Hilberg sunt, în general, considerate a fi o estimare minimală,
întrucât, de regulă, el includea numai cazurile mortale pentru care există dovezi certe și evita orice
ajustare statistică.[31] Istoricul britanic Martin Gilbert a folosit o abordare similară în lucrarea sa Atlas
of the Holocaust, dar a ajuns la un număr de 5,75 milioane de evrei morți, deoarece a estimat
numere mai mari de evrei uciși în Rusia și în alte locuri. [32]
Lucy S. Dawidowicz a folosit date din recensămintele de dinainte de război pentru a estima numărul
evreilor omorâți la 5,934 milioane.[33]
Unul dintre cei mai reputați cercetători germani ai Holocaustului, Wolfgang Benz, de la Universitatea
Tehnică Berlin, citează între 5,3 și 6,2 milioane de victime în Dimension des Volksmords[34], iar
Yisrael Gutman și Robert Rozett estimează, în Encyclopedia Holocaustului (1990), numărul
victimelor ca fiind între 5,59 și 5,86 milioane.[35]
În teritoriile controlate direct sau indirect de naziști au trăit între 8 și 10 milioane de evrei.
Incertitudinea apare din lipsa de informații privind numărul de evrei domiciliați în Uniunea Sovietică.
Cele 6 milioane de victime ale Holocaustului reprezintă, astfel, între 60% și 75% dintre evreii
europeni. Au fost exterminați peste 90% din evreii polonezi, care fuseseră în număr de 3,3 milioane.
Aceeași proporție se înregistrează și în țările baltice Letonia și Lituania, dar mare parte din evreii
din Estonia au fost evacuați la timp. În Cehoslovacia, Grecia, Olanda și Iugoslavia, au fost uciși
peste 70%. Peste 50% au fost uciși în Belgia, Ungaria și România. Este posibil ca o proporție
similară să fi murit în Belarus și Ucraina, dar cifrele pentru aceste țări sunt mai puțin sigure. Printre
țările cu mortalitate mai mică în Holocaust se
numără Bulgaria, Danemarca, Franța, Italia și Norvegia. Dintre cei 750 000 de evrei care trăiau
în Germania și Austria în 1933, au supraviețuit doar aproximativ un sfert. Înainte de 1939 s-au
refugiat din Germania foarte mulți evrei, însă în majoritate și-au ales locuri de refugiu în
Cehoslovacia, Franța și Olanda, de unde, ca urmare a ocupării acestor țări de armata hitleristă, au
fost deportați în lagăre și, în mare parte, uciși.
Numărul celor uciși în principalele lagăre de muncă forțată și exterminare este estimat după cum
urmează:
Auschwitz-Birkenau: 1,4 milioane;[36] Belzec: 600 000;[37] Chełmno: 320 000;[38] Majdanek: 360 000;
[39]
 Maly Trostineț: 65 000;[40] Sobibór: 250 000;[41] și Treblinka: 870 000.[42]
De aici rezultă un total de peste 3,8 milioane; dintre aceștia, 80%–90% se estimează că au fost
evrei. Numai în aceste șapte lagăre au murit jumătate din numărul total de evrei uciși în întregul
Holocaust. Practic întreaga populație evreiască a Poloniei a murit în aceste lagăre.
Cel puțin o jumătate de milion de evrei au murit în alte lagăre, inclusiv în marile lagăre de
concentrare din Germania. Acestea nu erau lagăre de exterminare propriu-zise, însă au avut în
diverse momente un număr mare de prizonieri, îndeosebi în ultimul an al războiului, când naziștii s-
au retras din Polonia. Aproximativ un milion de oameni au murit în aceste lagăre și, deși proporția de
evrei nu este cunoscută cu certitudine, a fost estimată la 50%.
Alți între 800 000 și 1 milion de evrei au fost uciși de unitățile speciale de lichidare,
numite Einsatzgruppen, în teritoriile sovietice ocupate (cifră aproximativă, deoarece omorurile
comise de Einsatzgruppen erau adesea nedocumentate). Mulți alții au murit prin executare ori din
cauza bolilor și malnutriției în ghetourile din Polonia, înainte să fi putut fi deportați.