Referat la disciplina Biochimie

Tema:
-Analiza apei-

Elaborat de: Gherman Sebastian

Specialitatea: Horticultura

An I

Timisoara 2017
1
 Cuprins :

1. Introducere
2. Proprietatiile apei
3. Anomaliile apei
4. Tipuri de analize asupra apei
5. Analiza apei
6. Referinte bibliografice

2
 Introducere

“Apa: carausul naturii.”

Citat clasic din Leonardo da Vinci

Nu exista o alta planeta ca Terra in sistemul nostrum solar, niciuna fiind in

acelasi timp si stancoasa, si detinatoare de apa pe suprafata ei. Fara apa, viata asa
cum o stim noi nu ar fi existat.

Intreaga noastra planeta este infasurata in vapori de apa existenti in

atmosfera, si de vaste oceane care ocupa aproximativ 70 % din suprafata
pamantului, un procent poate nu din coincidenta relativ egal cu procentul apei din
organismul uman. Prin urmare, putem afirma ca suntem finite formate in mare
parte din apa, care, la randul ei inmagazineaza in noi informatii, care mentine viata
si o perpetuaza. Suntem apa! Si totusi apa este probabil elementul cel mai ignorat
de fiecare dintre noi. Ni se pare firesc sa o avem la dispozitie oricand, sa o bem, sa
ne spalam cu ea, sa ne udam gradinile, sa ne amuzam privind-o sau inotand, dar nu
apreciem darul magic pe care il reprezinta.

3
 Proprietatile apei

Apa (monoxidul de dihidrogen) provine din

combinarea izotopilor  oxigenului: 16O, 17O, 18O,
cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Cu
compozitia masica H:O de 1:8, 11,1%H2 si 88,9%
O2 .

Proprietăţile fiecărei categorii de apă sunt

determinate de compoziţia chimică si de factorii de
mediu (temperatură, presiune atmosferică,
precipitaţii) şi de volumul şi puritatea apelor (ape
de şiroire, efluenţi reziduali) de apele de suprafaţă
sau infiltrate în sol şi ape subterane.

Individualizarea anumitor categorii de apă se

realizează prin intermediul unor parametrii
specifici care caracterizează mirosul, gustul,
culoarea, limpezimea, compoziţia chimică,
încărcătura microbiologică şi radiatia.

Categoriile de parametri care sunt urmăriţi pentru

caracterizarea diferitelor categorii de apă sunt:

o Proprietatile senzoriale

o Proprietatile fizicice

o Proprietatile chimice

o Proprietatile biologice si microbiologice

4
Proprietatile senzoriale ale apei:

Denumite si proprietati organoleptice, ele sunt: gustul si mirosul.

Sunt cauzate de substante anorganice , materii organice, produsi chimici de sinteza

si unele gaze dizolvate in apa.

Proprietatile fizice ale apei:

-temperatura

-turbiditatea

-culoarea

-conductibilitatea

-radioactivitatea apei

Temperatura : Temperatura este un indicator pretios pentru aprecierea

calitatii apelor naturale si reziduale. Aceasta influenteaza compozitia chimica a
apei, deoarece solubilitatea sarurilor depinde de temperature.

Cresterea temperaturii mareste viteza de miscare a moleculelor de apa si a unor

procese fizico-chimice si biochimice; procesele de difuzie si de dizolvare se
intensifica, solubilitatea gazelor scade, sunt influentate procesele de autopurificare
a apei.

Caracteristicile fizice ale apei depend de temperature sa si de asemenea,

conductivitatea ei.

Turbiditatea : Semnifica proprietatea inverasa a limpezimii. Este determinate

de prezenta in apa a unor substante de suspensie stabile, care confera un aspect mai
mult sau mai putin de tulbure.

Limpezimea, reprezinta grosimea stratului de apa prin care se mai observa conturul
unui disc scufundat in apa. Transparenta este invers proportional cu turbiditatea
apei, dar si cu culoarea ei.
5
Turbiditatea influenteaza proprietatile senzoriale ale apei dar si alti parametric de
calitate, bacteorologici sau chimici.

Principii de masurare a turbiditatii: metoda firului de platina, metoda opacimetrica

si determinarea nefelometrica.

Unitati de masura: unitati Jackson (Jackson Turbidity Unit, JTU), unitati formazin
de turbiditate (FTU) si unitati formazin nefelometrice de turbiditate (FNU)

Compararea acestor unitati intre ele nu este totdeauna posibila, deoarece nu fac
apel la aceiasi metoda de determinare.

Culoarea apei: Variaza in functie de compozitia acestora.

Culoarea apei poate fi reala – determinate de prezenta substantelor dizolvate

(minerale, organice) si culoarea aparenta, influentate de materiile in suspensie.

Apele a caror suloare este mai slaba de 10 unitati Pt-Co sunt considerate incolore.

Conductivitatea apei: Conductivitatea electrica a apei corespunde

conductantei unei coloane de apa cuprinsa intre doi electrozi metalici cu suprafata
de 1 cm patrat, aflati la o distanta de 1 cm unul de altul.

Unitatea de masura este microSiemens/cm (uS/cm).

Este influentata de temperatura si compozitia apei.

Radioactivitatea apei: Radioactivitatea apei se datoreaza atat particulelor

radioactive antrenate, cat mai ales prezentei unor elemente radioactive natural in
sol ca: uranium, thorium, radiu, potasiu, radon, etc.

Radioactivitatea apei este influentata de constitutia geologica si compozitia

chimica a asolului, temperature si profunzimea apei.

6
Proprietatile chimice ale apei:

Spre deosebire de apa pura, apele sunt solutii cu compozitie complexa,

generate de solubilitatea substantelor cu care vin in contact in timpul circuitului
sau in natura.

Compozitia chimica a apei si dinamica acestei compozitii sunt diferite, in functie

de conditiile fizico-geografice si de caracterul unitatii acvatice (rau, lac, ocean, ape
subterane).

Constituirea unei anumite compozitii a apelor naturale este determinata de doi

factori: factori cu actiune directa (sol, roci, organism, materii sintetice) si factori cu
actiune indirecta (clina, relieful, vegetatia, regimul hidrologic).

Substantele dizolvate in mod normal in apa sunt:

o Gaze

o Substante minerale

o Substante organice

Proprietatile biologice si microbiologice ale apei:

Se refera la organismele ce se gasesc in apa.

Anomaliile apei

Oamenii de stiinta declara astazi ca au descoperit in jur de 70 de anomalii ale apei,

erori pe care le fac fizica si chimia cu molecula de H O . O parte din ele am sa le
2

enumar in cele ce urmeaza.

7
o In toate starile ei de agregare, apa face trei “greseli” fizice greu de inteles:
ca gaz, este unul dintre cele mai usore, ca lichid, e mult mai densa decat
oricare altul, ca solid e mult mai usoara decat ar fi de asteptat.

o Este in acelasi timp si lunecoasa si lipicioasa.

o Caldura latent de evaporare mare impiedica deshidratarea si racirea prea

rapida a organismelor.

o Apa ionizeaza si permite schimbul de protoni intre molecule.

o Densitatea apei variaza in mod neobisnuit in functie de temperatura: la

racire, substantele se contracta, apa nu.

o Moleculele de apa se auto-organizeaza in clusteri icosaedrici realizati prin

legaturi de hidrogen.

o Apa fierbinte ingheata mai repede decat cea rece.

o Paradoxul presiune – densitate: la presiune inalta moleculele de apa se

indeparteaza unele de altele.

o Vascozitate si tensiune superficiala illogic de mare.

o Se poate gasi in aceiasi incapere sub toate starile ei de agregare.

o Cresterea presiunii reduce temperature la care densitatea apei este maxima

o Apa are un coefficient de dilatare termica coborat.

o Apa are un grad de compresibilitate neobisnuit de scazut.

Tipuri de analize asupra apei

o pH – metoda presupune determinarea pH-ului: alcalin, neutru, acid.

o Conductivitatea – metoda presupune determinarea conductivitatii.

8
o Turbiditate – metoda presupune determinarea gradului de claritate prin
turbidimetrie.

o Cloruri – metoda presupune determinarea continutului de cloruri prin titrare

cu azotat de argint.

o Determinarea clorului liber si total.

o Indice permanganate – metoda presupune determinarea concentratiei masice

de oxygen echivalenta cu cantitatea ionilor de permanganate in conditii
definite.

o Suma Ca+Mg – metoda presupune determinarea duritatii totale prin titrare

cu EDTA.

o Calciu – metoda presupune determinarea continutului de calciu prin

spectrofotometrie de absortie atomica in flacara.

o Sodiu – metoda presupune determinarea continutului de sodium prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica in flacara.

o Magneziu – metoda presupune determinarea continutului de magneziu prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica in flacara.

o Potasiu – metoda presupune determinarea continutului de potasiu prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica in flacara.

o Mangan – metoda presupune determinarea continutului de mangan prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica in flacara.

o Mercur – metoda presupune determinarea continutului de mercur prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica in vapori reci.

o Arsen – metoda presupune determinarea continutului de arsen prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica prin generare de hidruri.

o Cupru – metoda presupune determinarea continutului de cupru prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.

9
o Plumb – metoda presupune determinarea continutului de plumb prin
spectrofotometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.

o Nichel – metoda presupune determinarea continutului de nichel prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.

o Fier – metoda presupune determinarea continutului de fier prin

spectrofotometrie de absorbtie molecular.

o Zinc – metoda presupune determinarea continutului de zinc prin

spectrofotometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.

o Crom – metoda presupune determinarea continutului de crom prin

spectrofotometrie de absorbtie atomic cu cuptor de grafit.

o Cadmiu – metoda presupune determinarea continutului de cadmiu prin

spectrofotometrie de absorbtie cu cuptor de grafit.

o Aluminiu

o Materii in suspensie – metoda presupune determinarea materiilor solide

suspendate prin gravimetrie. Proba se filtreaza prin fibra de sticla iar
rezidiuul retinut se usuca la 105 grade C.

o Rezidiuu sec – metoda presupune determinarea reziduului sec prin

gavimetrie.

o Sulfati – metoda presupune determinarea continutului de suflati prin

spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

o Determinarea sulfurilor dizolvate

o Cianuri totale – metoda presupune determinarea continutului de cianuri prin

spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

o Amoniu – metoda presupune determinarea continutului de amoniu prin

spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

o Nitrati – metoda presupune determinarea continutului de nitrati prin

spectrofotometrie de absorbtie moleculara.
10
o Nitriti – metoda presupune determinarea continutului de nitriti prin
spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

o Reziduuri de pesticide organoclorurate, bifenili policlorurati si clorobenzeni

(μg/l) – metoda presupune extractia compusilor organoclorurati din proba de
apa, urmata de analiza cantitativa prin gazcromatografie cu atomica cu
captura de electroni (GC-ECD).

o Substante extractibile cu solventi organici – metoda presupune extractia

compusilor de interes cu solvent organici si determinarea gravimetrica a
reziduului.

o Produse petroliere – metoda presupune extractia compusilor de interes cu

solvent organici si determinarea gravimetrica a reziduului purificat.

o Trihalometani – metoda presupune extractia trihalometanilor si determinarea

cantitativa prin gaz-cromatografie cu xygen e cu captura de electroni
(GC-ECD).

o Benzen, toluen si p-xilen, o,mxileni – metoda presupune extractia analitilor

urmata de determinarea cantitativa prin gaz-cromatografie cuplata cu
spectrometrie de masa (GC/MS).

o Etilbenzen – metoda presupune extractia analitului urmata de determinarea

cantitativa prin gaz-cromatografie cuplata cu spectrometrie de masa
(GC/MS).

o Ftalati (DEHP) – metoda presupune extractia analitilor urmata de

determinarea cantitativa prin gaz-cromatografie cuplata cu spectrometrie de
masa (GC/MS).

o Tetracloretilena – metoda presupune extractia analitului urmata de

determinarea cantitativa prin gaz-cromatografie cuplata cu spectrometrie de
masa (GC/MS).

o Compusi organici clorurati, compusi organic volatili si foarte volatili

(COV), hidrocarburi aromatice monociclice si naftalina – metoda presupune

11
 extractia analitilor urmata de determinarea cantitativa prin gaz-cromatografie
cuplata cu spectrometrie de masa (GC/MS).

o Consum biochimic de oxigen la 5 zile – metoda presupune determinarea

CBO5 prin metoda dilutiei.

o Consum chimic de oxigen – metoda cu dicromat.

Analiza apei

Analiza fizico-chimica a apei consta in analiza proprietatilor organoleptice,

fizice si a componentei chimice.

Ordinea de desfasurare a analizelor tine seama de sensibilitatea proprietatilor

si componentilor apei. Aducem aminte de urmatoarele activitati, cum se desfasoara
si intervalul de timp in care trbuie incadrat :

- La locul de recoltare: se urmaresc proprietatile organoleptice (gust, miros) si

pH, temperature, clorul residual, dioxidul de carbon liber

- In primele 4 ore de la recoltare: se analizeaza turbiditatea, suspensiile,

reziduu fix, oxidabilitate, duritate temporara, fier, mangan

- In primele 24 ore de la recoltare: aciditate, alcalinitate, duritate

- Celelalte determinari se efectueaza in ordine, in functie de stabilitatea

substantelor in apa

Etape:
12
 o Recoltarea probelor:

- este o metoda extrem de importanta, proba trebuie mentinuta in conditii ideale

pentru a impiedica degradrea ceea ce ar duce la sabotarea rezultatului.

- se identifica dispozitivele pentru prelevare in functie de circumstantele din teren.

- se trece la obtinerea brobei.

o Se inregistreaza, marcheaza si conserva probele luate.

o Se intocmeste buletinul de prelevare.

o Determinarea indicatorilor fizici:

-turbiditate, conductivitate, pH etc.

o Determinarea indicatorilor chimici. (anexa 1)

o Intocmirea unui bulletin de analize.

Urmatorul tabl ne va arata valorile maxime admisibile pentru indicatorii de

calitate ai apei pentru diferite tipuri de apa, foarte necesar pentru a putea compara
rezultatele analizelor efectuate.

13
 Referinte bibliografice

1. Auxiliar curricular – clasa a XII-a – chimie industrial - prof. grad did.I,

Grupul Şcolar „C. D. Neniţescu”

2. http://www.icsi.ro/img/intern/fizico-chimice

3. www.wikipedia.com

4. http://stiintasitehnica.com/experimente-cu-apa-anomaliile-apei/

14
15