UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Inginerie Mecanică şi Transport

Catedra Utilaj Tehnologic Industrial

MAŞINI ŞI INSTALAŢII FRIGORIFICE

Indicaţii metodice pentru efectuarea lucrărilor de laborator

Chişină
u
U.T.M.
2020
 Prezentul îndrumar de laborator este destinat studenţilor de la
Facultatea Inginerie Mecanică şi Transport, specialitatea 522.3
Maşini şi instalaţii frigorifice, sisteme de climatizare, fiind menit
să-i iniţieze în principiile de cercetare a elementelor maşinilor fri-
gorifice.

Elaborare: lector superior Valentin Pisarenco

conf.univ, dr.hab. Evghenii Balan

Responsabil de ediţie: conf.univ, dr. Vasile Cartofeanu

Recenzent: conf.univ, dr. Leonid Ivanov

© U.T.M, 2020
 Lucrarea de laborator nr. 1
DETERMINAREA PARAMETRILOR DE LUCRU AI INSTA-
LAŢIEI FRIGORIFICE
Scopul lucrării: studierea construcţiei instalaţiei de laborator, de-
terminarea regimului de lucru al instalaţiei frigorifice şi efectuarea cal-
culului ciclului frigorific.
1. Noţiuni generale
Instalaţia frigorifică prezintă o totalitate de maşini, aparate şi con-
strucţii, destinate pentru producerea şi utilizarea frigului artificial. În
acest sens, instalaţia frigorifică include în plus la cele patru elemente de
bază, care intră în componenţa maşinii frigorifice (compresorul, con-
densatorul, ventilul de laminare şi vaporizatorul), aparatele, dispozitive-
le, conductele şi construcţiile, necesare atât pentru efectuarea proceselor
tehnologice la temperaturi joase, cât şi pentru exploatarea raţională a
utilajului frigorific în condiţii industriale.
2. Instalaţia de laborator
Instalaţia de laborator constă din două blocuri: blocul de bază - ET
915 (fig. 1.1) şi blocul suplimentar - ET 915-1 (fig.1.2) .

Fig. 1.1. Blocul de bază ET 915 Fig. 1.2. Blocul supli-

mentar ET 915-1
În componenţa blocului de bază (fig. 1.3) intră compresorul erme-
tic, condensatorul răcit prin mişcarea forţată a aerului, rezervorul de li-
chid, sticla de observaţie, filtrul deshidrator, ventile electromagnetice,
manometre, traductoare de temperatură şi presiune.
În componenţa blocului suplimentar (fig. 1.4) intră răcitorul de aer
montat într-o cameră cu peretele din faţă transparent, ventilul termosta-
tic, tubul capilar, ventile electromagnetice, traductoare de presiune şi

3
temperatură. Frigul produs de către răcitorul de aer este neutralizat de
fluxul de căldură prin pereţii camerei şi de fluxul de la încălzitorul elec-
tric.

Fig. 1.3. Schema blocului de bază

Instalaţia de laborator permite modificarea schemei instalaţiei frigo-
rifice cercetate cu ajutorul ventilelor electromagnetice. Sunt posibile
variantele cu utilizarea în calitate de dispozitiv de laminare a ventilului
termostatic sau a tubului capilar şi cu introducerea sau excluderea din
schemă a rezervorului de lichid.

Fig. 1.4. Schema blocului suplimentar

 Dirijarea instalaţiei de laborator se efectuează cu ajutorul calculato-
rului pe care este instalat un program specializat - ET 915_ 01_02.exe
(fig. 1.5). În afară de aceasta programul asigură măsurarea presiunilor
şi temperaturilor în punctele de reper ale ciclului şi construirea ciclului
în diagrama lgP-i pentru agentul frigorific R134a, care este utilizat în
instalaţia de laborator.

Fig. 1.5. Forma programului ET 915_01_02.exe pe ecranul cal-

culatorului
3. Ordinea efectuării lucrării
1) Pornim calculatorul şi lansăm programul de dirijare a
instalaţiei de laborator ET 915_01_02.exe.
2) Cu ajutorul programului de dirijare a instalaţiei comutăm venti-
lele electromagnetice în corespundere cu schema indicată pentru testare.
3) Desenăm schema obţinută a instalaţiei.
4) Punem în funcţie instalaţia frigorifică.
5) După atingerea regimului staţionar de lucru al instalaţiei, măsu-
răm următorii parametri:
- presiunile P1…P4, MPa;
- temperaturile t1…t7, °C.
 Măsurările le efectuăm de cel puţin trei ori cu un interval de 15
min. în aşa mod ca datele căpătate să nu difere mai mult de 5 %, iar re-
zultatele experimentelor le introducem în tabelele 1.1 şi 1.2.
6) Prelucrăm datele experimentale conform indicaţiilor metodice
din compartimentul 4.
4. Prelucrarea datelor experimentale
1) Determinăm temperaturile medii în punctele de reper:
n

t mi

tm  i 1
,
n
unde n – numărul de măsurări a temperaturii în punctul respec-
tiv m.
2) Determinăm presiunile medii în punctele de reper:
n
P mi

Pm  i1
,
n
unde n – numărul de măsurări a presiunii în punctul respectiv
m.
3) Construim ciclul teoretic al maşinii frigorifice cercetate (fig.
1.6), cunoscând agentul frigorific, presiunile de condensare şi
vaporizare şi temperaturile de aspiraţie şi la intrarea în venti-
lul de laminare.
4) Introducem parametrii punctelor de reper în tabelul 1.2.
Tabelul 1.1. Rezultatele măsurării parametrilor de
lucru ai instalaţiei frigorifice
P1, P2, P3, P4, t1, t2, t3, t4, t5, t6, t7,
nr. d/o
MPa MPa MPa MPa oC oC oC oC oC oC oC
1 0,24 0,966 0,957 0,298 3,8 39,5 34,8 34,5 2,8 3,7 1,2
2
3
Media

5) Efectuăm calculul ciclului:

- puterea frigorifică masică, kJ/kg:
 qo  i6  i5 ;
- lucrul mecanic specific de comprimare, kJ/kg:
l  i2  i1
- sarcina termică specifică al condensatorului, kJ/kg, dacă schim-
bătorul de căldură nu este folosit:
qc  i2  i4 ;

Fig. 1.6. Ciclul maşinii frigorifice

Tabelul 1.2. Parametrii punctelor de reper ale ciclului
maşinii frigorifice
Punctul
1 2 3 4 5 6
Parametrul
Temperatura, oC 3,8 39 34,8 34,5 2,8 2,8
Presiunea, MPa 0,324 0,88 0,88 0,88 0,324 0,324
Entalpia, kJ/kg 400 420 249 248 248 399
Volumul specific, m3/kg 0,063 0,0237 0,004 0,00085 0,059 0,062

- coeficientul de debit:

  i  w;
 - coeficientul pierderilor volumice
po  po
 pc  pr po  po 
i   c  ,
po  po 
po
unde: c - coeficientul spaţiului mort (vătămător), c=0,02...0,05
po - presiunea de vaporizare, MPa;
pc - presiunea de condensare, MPa;
po - pierderea de presiune la aspiraţie:
po = (0,05...0,1) po - pentru agenţii halogenaţi;
pr - pierderea de presiune la refulare:
pr = (0,1...0,15) pc - pentru agenţii halogenaţi.
- coeficientul de încălzire pentru compresoarele capsulate şi semi-
capsulate:
To  
w  ,
a  Tc  b  
unde: To - temperatura de vaporizare, K;
Tc - temperatura de condensare, K;
 - supraîncălzirea vaporilor la intrare în compresor, K;
a şi b - constante (a=1,0...1,2; b=0,2...0,8).
- debitul volumic al agentului aspirat în compresor, m/s:
V  Vh   ;
unde Vh - volumul cursei pistonului, m3/s (din catalogul firmei producă-
toare).
- debitul masic al agentului frigorific, kg/s:
V
M  ;
v1
- puterea frigorifică a compresorului, W
Qo  qo  M ;
- sarcina termică a condensatorului, W:
Qc  qc  M ;
 - puterea consumată pentru comprimare adiabată, kW:
Na  M  l;
- randamentul indicat al compresorului:
i  w b  to
unde b = 0,0025 pentru agenţii halogenaţi.
- puterea indicată, kW:
N
N  a;
i
i
- puterea necesară pentru învingerea frecării, kW:
Nf
 Pf Vh ;
unde: Pf – coeficient
experimental;
Pf = 30...50 kPa pentru agenţii halogenaţi.
- puterea efectivă, kW:
Ne  Ni  N f ;
- puterea electrică (puterea consumată de motorul electric al com-
presorului din reţeaua electrică), kW:
Ne
Nre   ,
me

unde: me – randamentul motorului electric:

me  0,75...0,85;
- puterea frigorifică specifică efectivă:
Q
K  o;
e
Ne
- puterea frigorifică specifică electrică (se calculează numai pentru
compresoarele capsulate):
Q
K  o ;
el
Nre
 qo
 ;
l
- eficienţa frigorifică a ciclului ideal, Carnot inversat:

c
To
;
Tc  To
- gradul de reversibilitate al ciclului:

 .
c
5. Conţinutul dării de seamă
1) Descrierea şi schema instalaţiei experimentale cercetate.
2) Tabelele cu datele experimentale şi prelucrarea lor.
3) Calculul ciclului frigorific.