CLIMĂ - TEMPERATURA AERULUI – VÂNTURI - PRECIPITAȚII - ASOCIAȚIE BIOPEDOGEOGRAFICĂ/ PEISAJE/ TIPURI DE MEDII -

SOLURI
1. ZONA ECUATORIALĂ

Temperatura

Vânturile
Latitutudine/

radiativ
Tip de
Precipitațiile Alte Asociația Exemple Exemple de

Bilanț
climă
Răspândire medie a aerului Soluri Agricultură
(mm/ an) caracteristici biopedogeografică de plante animale
geografică (°C)

▪ 5° lat N - 5° ▪ 26 - 27°C/ 25 - ▪ abuntente ▪ Nu prezintă ▪ Pădurea ecuatorială ▪ cocotier ▪ pasărea ▪ Precipitațiile ▪ În locul
lat S 28°C anotimpuri ▪ Asociațiile de ▪ palmier de ulei paradisului abundente și pădurilor
▪ America de ▪ 2000 – 3000 mangrove ▪ abanos ▪ lilieci uriași temperaturile defrișate s-au
Sud: Bazinul ▪ Temperaturi mm/an ▪ Nebulozi ▪ Pădurea ▪ mahon ▪ crodili ridicate extins culturile
Fluviului constant ridicate tate ridicată ecuatorială: ▪ palisandru ▪ papagal favorizează o agricole:
Amazon ▪ peste 9000 ▫ este luxuriantă ▪ santal ▪ pasărea colibri descompunere plantații de
▪ Amplitudinea mm/an în ▪ Umiditate (varietate floristică ▪ acaju ▪ canar rapidă a resturilor arbori tropicali
▪ Africa: termică diurnă apropierea atmosferică mare ( peste 20.000 ▪ arborele de ▪ tucan vegetale (de exemplu:
Bazinul de cca. 10°C țărmurilor, ridicată: peste specii de plante) ) cauciuc ▪ anaconda ▪ Solul este un cafea,

▪Calmele ecuatoriale (Convergența intertropicală)

Fluviului ca de ex. la 85% ▫ este veșnic verde ▪ arborele de ▪ boa amestec de argilă cacao,
Congo și ▪ Diferențierile Buenaventura, ▫ prezintă un număr cuișoare ▪ piton și cuarț vanilie,
țărmurile sezoniere și pe coasta foarte mare de specii ▪ arborele de ▪ piranha ▪ Solul are un trestia de zahăr,
Golfului amplitudinile Pacifică a pe unitatea de scorțișoară ▪ În Africa: conținut ridicat de ananas,
Guineea termice anuale Americii de Sud suprafață (1000 de ▪ arborele de ▫ gorila fier, de unde porumb,
sunt foarte mici specii de arbori la km2) chinină ▫ cimpanzeul numele de orez)
Ecuatorială

▫ cei mai înalți arbori

140 - 180

▪ Asia: ▪ au regim ▪ arbust de cafea ▫ crocodilul feralsol

„Mediterana aproape diurn ajung la 50-70 m ▪ arbust de cacao ▫ hipopotamul
Asiatică”: ▫ densitatea arborilor ▪ ananas ▪ În Asia de SE:
▫ Pen. este foarte mare ▪ bananier ▫ urangutanul
Malaysia ▫ arborii au rădăcini ▪ liane ▫ gibonul
▫ Arh. adventive și ▪ plante epifite: ▫ varanul
Indonezian, contraforturi ▫ orhideea de ▪ În America de S:
▫ Insula ▪ Asociațiile de vanilie ▫ leneșul,
Papua Noua mangrove: ▫ bromelii ▫ maimuțele
Guinee, ▪ apar de-a lungul ▫ ferigi urlătoare,
▫ Insula țărmurillor afectate de ▪ lotusul (Victoria ▫ capy-bara
Kalimantan, maree amazonica) ▫ jaguarul
▫ ½ Arh. ▪arborii au un sistem
Filipinez aerian de rădăcini de
susținere în care sunt
reținute sedimentele
transportate în timpul
fluxului
2. ZONA SUBECUATORIALĂ

Bilanț
Latitutudine/ Temperatura
Tip de radiativ Precipitațiile Exemple Exemple de
Răspândire medie a Vânturile Asociația biopedogeografică Soluri
climă (QKCal/ (mm/ an) de plante animale
geografică aerului (°C)
cm2/ an)
▪ 5-12/ 15 lat. N  20-25C /  Emisfera Nordică:  1500-2000  Savana = formațiune erbacee formată  baobabul  antilopa  Feralsoluri:

▪Subecuatorială

▪140-180
▪ 5-12/ 15lat. S 25-30C ▫ între lunile aprilie și din:  palmierul de  gazela ▫ laterite
octombrie: Alte ▫ specii xerofite (adaptate la uscăciune) savană;  bivolul (litosoluri)
 Africa Temperaturi calmele ecuatoriale - caracteristici ▫ pâlcuri de arbori  agavele  zebra ▫ roșii de
 Asia constant sezon ploios (vară) climatice: ▫ suprafețe întinse cu ierburi înalte  accacia  leul savană
 Australia de ridicate ▫ predomină asociația vegetală cu (salcâm  tigrul (în Asia)
Nord și de Est ▫ între lunile octombrie  Prezintă graminee xerofite, înalte de 2-3 m, tropical/  ghepardul
 America de Sud și aprilie: vânturile două având creștere rapidă în sezonul ploios arborele  rinocerul
între coordonatele alizeele - sezon sezoane: Tipuri de savană: umbrelă)  crocodilul
indicate secetos (iarnă) unul ploios  Campo-cerrado (vegetație ierboasă  graminee  hipopotamul
(de vară) și cu pâlcuri de copaci) xerofite: iarba  hiena
 Emisfera Sudică: unul secetos  Caatinga elefanților  șacalul
▫ între lunile aprilie și (de iarnă) (formațiune vegetală alcătuită din arbori (4 m înălțime)  girafa
octombrie: vânturile xerofiți cu înaltime mică, rădăcini  tatu (America de
alizeele - sezon  Se remarcă profunde, arbuști sub formă de tufe Sud)
secetos (iarnă) diferențe de spinoase și mărăcinișuri;  cerbul sulițar
temperatură face trecerea de la pădurea ecuatorială (America de Sud)
▫ între lunile octombrie între cele la savanele de arbusti xerofili) în  furnicarul
și aprilie: calmele doua Brazilia, America de Sud (America de Sud);
ecuatoriale - sezon sezoane  păduri uscate numite chaco în  pantera
ploios (vară) Argentina  cangurul (în
 Llanos Australia)
(zonă cu accacii în nordul pădurii  flamingo
amazoniene) în Venezuela, America de  pelicanul
Sud  egrete
 Păduri-galerii  struțul (în Africa)
(în lungul marilor râuri) acesta poartă
numele de:
▫ nandu (în
America de Sud)
▫ emu (în
Australia)
3. ZONA TROPICAL - MUSONICĂ

Latitutudine/ Temperatura

radiativ
Precipitațiile Alte Zona biopedo- Exemple Exemple de

Tip de

Bilanț
climă
Răspândire medie a Vânturile Soluri
(mm/ an) caracteristici geografică de plante animale
geografică aerului (°C)

▪Q=140-180kcal/cm²/an
-12/15-30º lat N 20 – 25 ºC ▪ Emisfera Nordică: ▪ Diferentieri ▪ Pădurile ▪ arbori cu lemn  diverse specii  Feralsoluri

▪Tropical - musonică
-12/15-30º lat S ▫ lunile aprilie -octombrie: ▪ 12000 mari de musonice: prețios: de maimuțe
musonul de vară (dinspre mm/an temperatură ▫ se aseamănă cu -santalul  tigru (Asia)
 Asia: Oceanul Indian spre Asia) și presiune cele din regiunile -teck-ul  pantera
 Asia de SE ▫ lunile octombrie -aprilie: între Asia și tropical – umede și (arborele de  bivolul asiatic
 India de Est și musonul de iarnă (dinspre Oceanul ecuatoriale fier)  păun
de NE Asia spre Oceanul Indian) Indian ▫ își pierd cea mai ▪ arborele de  rinocerul
 Peninsula mare parte a cuisoare asiatic
Indochina ▪ Emisfera Sudică: ▪ Climatul frunzelor în anotimpul ▪ ficusul  cobra
▫ lunile aprilie -octombrie: prezinta două secetos ▪ ferigi  camaleon
 America: musonul de iarnă sezoane ▫ este mai puțin arborescente  liliac
 America (dinspre Asia spre Oceanul distincte: unul densă și umbroasă ▪ kalanchoe  elefantul
Centrală Indian) ploios și unul ▫ este întreruptă pe ▪ orhidee asiatic
▫ lunile octombrie - secetos alocuri de savana ▪ mimosa  lemurieni,
aprilie: musonul de vară musonică ▪ hățișuri dese adaptați la viața
(dinspre Oceanul Indian ▪ Umezeală ▪ Jungla = pădurea de bambus nocturnă.
spre Asia) ridicată musonică secundară
 4. ZONA TROPICAL - SECETOASĂ

Temperatura

Vânturile
radiativ
Tip de
Latitutudine/ Precipitațiile (mm/ Zona Exemple Exemple de

Bilanț
climă
medie a Alte caracteristici Soluri Agricultură
Răspândire geografică an) biopedogeografică de plante animale
aerului (C°)
 25 - 30C ▪ 50 –150 mm/an ▪ un singur anotimp  Deserturi: Vegetația: -Oaze si

Alizeele

 15 - / 35 lat. N ▪ sunt rare ▪ maxima absolută: ▫ hiperaride - cu precipitații ▫ săracă; ♦ În Atacama: vaile mari
▪ sunt neregulate 58,5C în nordul Saharei sub 50mm/an. ▫ xerofită; - lama constituie
 15 - 30/ 35 lat.S Temperatura
♦ În Kalahari:
vara: 50C ▪ cad sub formă de ▪ valoarea evaporației ▫ aride - precipitații cuprinse ▫ halofilă (adaptată la medii
- strutul african
 Africa: averse la intervale depășește cu mult între 50 -150mm/an. un conținut ridicat de ♦ În Sahara: favorabile
deșerturile.Sahara, Temperatura mari de timp cantitățile de precipitații  Semideșerturi - cu săruri); - dromaderul așezarilor
Kalahari, Namib iarna: <0C ▪ cad neuniform → extinderea zonelor precipitații cuprinse între 150 - ▫ Își desfășoară ciclul - antilopa de umane si
deșertice și accentuarea 350mm/an. vegetativ în perioadele pustiu culturilor
 Asia:  Amplitudine secetelor prelungite  Oaze - (pânza freatică se scurte cu ploi; - gazela dorca de:
Regim ul de insolație atinge 3500-4000 h/an

Peninsula Arabia ▪ presiune atmosferică află la adâncime mică) sau  Plantele au frunze: - gazela oryx - curmali
termică diurnă
ridicată (mase de aer există văi mari - cu apă ▫ caduce - scorpionul - bananieri
(Desertul Rub’al Khali), foarte mare ♦ În
Iran, tropical continentale) permanent sau în cea mai ▫ suculete - arbori de
semideșerturi:
▪180-200 kcal/cm2/an
▪Tropical - secetoasă

Pakistan, mare parte a anului (ueduri) ▫ spinoase ▪ hiena fistic

India (Desertul Thar) Exemple: ▪ șacalul - oleandri
▪ ierburi ▪ mangusta
 America de Sud: ▪ tufișuri xerofite ▪ lăcusta
Deșertul Atacama ▪ euforbia
▪ curmalul
 America de Nord: ▪ welwitschia
SUA (statele Arizona,
New Mexico), ▪ în deșerturile Mojave
Mexicul de Nord - Vest și Sonora:
- cactușii candelabru
 Australia: ▪ în America de Sud:
Australia Centrală, - caatinga braziliană
Deșertul Gibson, ▪ în Mexic:
Marele Deșert Victoria - brusa cu cactacee
 5. ZONA SUBTROPICALĂ de tip MEDITERANEAN

Tempera-
Latitutudine/R tura medie Precipitațiile Zona Exemple Exemple de

Tip de
climă
ăspândire Vânturile Alte caracteristici Soluri

Q
a aerului (mm/ an) biopedogeografică de plante animale
geografică
(°C)
▪ 30/ 35 - 40º ▪ 14 - 16ºC, ▪ Emisfera Nordică: ▪ sunt ▪ iernile sunt blânde cu ▪ Pădurea ▪ stejarul de plută ▪ vipera cu corn ▪ terra -

▪Subtropical-mediteraneana
Q =100 - 140 kcal/cm²/an
lat N uneori ▫ între lunile aprilie - octombrie: cuprinse intre temperaturi ce rareori mediteraneană: ▪ stejarul veșnic ▪ broasca țestoasă rossa
▪ 30/ 35 - 40º >20ºC alizeele → sezon secetos 400 – 800 - scad sub 0ºC ▫ formată din arbori vesnic verde de uscat
lat S ▫ între lunile octombrie - aprilie: 1000 mm/an verzi, xerofili ▪ pinul de Alep ▪ magotul
▪ Bazinul Mării vânturile de vest → sezon ploios ▪ au caracter ▪ prezintă două ▫ copacii sunt scunzi, au ▪ măslinul sălbatic ▪ șacalul
Mediterane: torential anotimpuri generate de coaja groasă, frunze mici și ▪ cedrul de liban ▪ hiena vărgată
▫ Europa de ▪ Emisfera Sudică pendularea alizeelor din cerate ▪ eucaliptul ▪ muflonul
Sud ▫ între lunile aprilie-octombrie: cauza înclinării axei ▫ Cea mai mare parte a ▪ salcâmul ▪ pisica galbenă
▫ Africa de vânturile de vest → sezon ploios terestre și mișcării de pădurilor mediteraneene a ▪ liliacul sălbatic ▪ ursul Koala
Nord ▫ între lunile octombrie - aprilie: revoluție fost distrusă, locul lor fiind ▪ iasomia ▪ antilope de munte
▫ Orientul alizeele → sezon secetos luat de tufișuri dese numite: ▪ chiparosul ▪ scorpionul
Apropiat (în ▪ vara ține 4-6 luni; ♦ tommilares ▪ oleandrul
statele Israel, atunci se înregistrează în Spania, ▪ vița de vie
Palestina, temperaturi cuprinse ♦ maquis ▪ cimbrul
Iordania, Siria, între 20-25ºC iar in Franta, ▪ rozmarinul
Liban) cantitatea de precipitații ♦scrub ▪ măghiranul
▪ Australia este de cca 500 - în Australia, ▪ gladiola
(SV) 1000mm/an ♦ chaparral în California
▪ SUA (SV) ♦ gariga, frigana, șibleac în
▪ Chile (partea alte regiuni
centrală)
Foarte mic ▪ Deșertul subtropical ▪ cactuși ▪ coiotul
studiu de caz arborescenți ▪ șarpele cu clopo-
▪ SUA: ▪ yucca ței
Texas, ▪ formațiuni ▪ șopârla gilo
Arizona, Valea arbustifere
Morții, Deș.
Mohave, Valea
Interioară a
Marelui Bazin
6. ZONA SUBTROPICALĂ CU PLOI DE VARĂ

Vânturile
Temperatura

Tip de
Latitutudine/ Precipitațiile Zona Exemple Exemple

climă
medie a aerului Alte caracteristici Soluri
Răspândire geografică (C°) (mm/ an) biopedogeografică de plante de animale

▪ 25-35/ 40º lat N ▪ 10-15ºC / ▪1000-1500 ▪ iarna se ▪ păduri ▪ stejarul de Virginia ▪ flamingo ▪ terra - rosa

▪Alizeele/ Musonii ce vin dinspre ocean, din zone în care se află curenți oceanici calzi, și care
20 ºC mm/ an înregistrează invazii subtropicale ▪ arborele lalea ▪ egrete
▪ 25-35/ 40º lat S de aer rece de pe umede: ▪ bignonia ▪ aligatorul
▪ repatizate vara continent, însoțite ▫ veșnic verzi ▪ chiparosul de baltă ▪ ursul Koala
▪ Asia: datorită aerului de vânturi reci ▫ cu arbori ▪ magnolii ▪ oposumul
▫ SE Chinei umed adus de impunători ▪ palmierul pitic
▫ Sudul Japoniei pe oceane din ▪ prezintă două ▫ hățișuri dese de
zona tropicală sezoane generate bambus În pădurile În pădurile
▪ America de Sud și de alizee și de pendularea subtropicale umede subtropicale umede

cresc nivelul de umiditate al maselor de aer

Centrală musoni alizeelor ▪ pădurile de de tip yungas: de tip yungas:
exemple yungas – în (Munții ▪ conifere ▪ cerbul pudu - pudu
▪ Subtropicală cu ploi de vară

▫ Argentina Anzi) America de ▪ fagul australian ▪ vișcacia

▫ estul Braziliei Sud și Centrală ▪ magnoliaceul ▪ câinele lui Magellan
▫ Chile canelo ▪ ursul mic cu ochelari
▪ bambuși ▪ puma
▪ Australia de Est
7. ZONA TEMPERAT – OCEANICĂ

Temperatura

Tip de
Latitutudine/ Răspândire Precipitațiile Alte Zona biopedo- Exemple Exemple de

climă
Vânturile Soluri
geografică medie (°C) (mm/ an) caracteristici geografică de plante animale
▪ 40-60º lat.N ▪ 7-13 ºC ▪ Vânturile ▪ 500-3000 ▪ ierni blânde ▪ Pădurile de ▪ fag ▪ cerb ▪ condiții:
▪ 40-60º lat.S de Vest mm/ an foioiase cu ▪ stejar ▪ căprioară umiditate moderată
▪ veri răcoroase frunze căzătoare ▪ arțar ▪ mistreț ▪ luvisolurile sub
▪ pe țărmurile vestice ale ▪ maximele se ▪ tei ▪ lup padurile de foioase,
continentelor/ înregistrează ▪ ulm ▪ vulpe păduri de amestec și
▪ pe unele insule/ toamna și ▪ carpen ▪ urs pajiști
▪ pe unele porțiuni ale coastelor iarna ▪ frasin ▪ jder ▪ argiluvisolurile sub
estice ale continentelor (scăldate de ▪ corn ▪ veveriță pădurile de stejar;
curenți oceanici calzi): ▪ tei acestea au caracteristic un
America de Nord: ▪ castan orizont A (de la suprafață)
▫ coasta vestică, începând din ▪ sânger de culoare brun-roșcată
California și terminânduse în SV Pen. ▪ lemn sau brună
▪temperat - oceanică
Alaska (pădurile de conifere pluviale) câinesc
▪ America de Sud:
▫ o fâșie îngustă pe litoralul chilian
până în Țara de Foc
▪ Europa:
▫ cea mai mare parte a Franței
▫ nordul Spaniei
▫ mare parte a Belgiei, Olandei,
Germaniei
▫ parțial în Cehia, polonia,
danemarca, Suedia
▫ aproape în întregime în Norvegia
(varianta boreală)
▫ sudul I. Islanda
▪ Țărmerile sud-estice ale Australiei
▪ I. Tasmania
▪ Arh. Noua Zeelandă
8. ZONA TEMPERAT – CONTINENTALĂ

Temperatura

Soluri
Latitutudine/ Răspândire
Tip de medie a aerului Vânturile Precipitațiile Alte Zona biopedo- Exemple Exemple de
geografică
climă (ºC) (mm/ an) caracteristici Geografică de plante animale
▪ 40-60º lat.N ▪Temperat - ▪ temperatura ▪ vânturile ▪ variază ▪ verile sunt ▪ Stepa ▪ măceș ▪ prepelița

▪ molisouri
▪ 40-60º lat.S continentală variază în funcție de între 350 - călduroase și sinonime: ▪ porumbar ▪ dropia
de: componentă 700 mm/an secetoase ▪ Pustă - Ungaria ▪ colilie ▪ curcanul
▪ din Europa până în parte centrală ▫ latitudine vestică (pe alocuri ▪ iernile sunt ▪ Bărăgan - România ▪ iarba vântului ▪ potârnichea
a Asiei ▫ altitudine alternează pot depăși foarte reci ▪ Preerie - America de Nord ▪ iarba ▪ struțul nandu
▪ America de Nord ▫ relief cu vânturi 800 mm/an ▪ cea mai ▪ Pampas – America de Sud bizonului ▪ iepurele
▪ ½ sudică a Americii de Sud de la – 10ºC la de sau pot sâ mare parte a ▪ Veld - Africa de Sud ▪ iarba grama ▪ lupul
(în statele Argentina și Praguai în + 10ºC componentă ajungâ la perecipitațiilor ▪ se caracterizeazâ prin ▪ bărboasa ▪ vulpea
bazinele fluviilor Parana și La ▪ maximele absolute estică sub 200 cad în trecerea de la stepele din sud ▪cămila bactriană
Plata) pot depăși 40ºC iar mm/an semestrul la pădurile de foioase și la ▪ viezurele
minimele pot să cald și sunt cele de conifere care ocupă ▪ hârciogul
coboare la frecvent sub cea mai mare parte a ▪ bizonul
sub - 40ºC/ formă de regiunilor cu climat ▪ coiotul
- 50ºC averse temperat - continental ▪ antilopa
însoțite de ▪ În Argentina pampasul se americană
descărcări extinde între 32º lat.S și 38º ▪ cerbul mic de
electrice și lat.S fiind caracterizat prin pampas
vijelii predominarea gramineelor ▪ caii sălbatici
▪ acest climat înalte care se unesc în ▪ antilopa saiga
corespunde smocuri de tip tussock
ariilor ▪ silvostepa
anticiclonale
(ex..
Anticiclonul
Canadian și
cel Siberian)
9. ZONA TEMPERAT – SEMIARIDĂ (deșerturile „reci”)

Temperatura

Tip de
Precipitațiile

climă
Latitutudine/ Răspândire geografică medie a Alte caracteristici Zona biopedo-
(mm/an)
aerului (º C) Geografică

▪ este localizată în interiorul continentelor, departe de ▪ 8 - 5º C ▪ 115 -390 ▪ domină masele de aer continentale – ▪ vegetația variază de la stepă la

▪temperat – semiaridă
influența vînturilor umede ce bat dinspre ocean mm/an temperate/ polare stepă uscată până la deșert rece
▪ America de Nord: ▪ vara: temperaturile lunii iulie variază între 14 – ▪ perioada de vegetație a
▫ regiunile dintre Munții Cordilieri și la vest de aceștia 24º C plantelor este foarte scurtă:
▪ America de Sud: 1 – 2 luni
▫ regiunile de la est de Munții Anzi până la țărmul ▪ iarna: temperaturile lunii ianuarie sunt
Atlanticului cuprinse între 2º C - 15º C ▪ deșerturile există și în afara
▪ Eurasia: ▪ cantitate mai mare de precipitații primăvara și regiunilor tropicale, în Emisfera
▫ o zonă cu lățimi din ce în ce mai mari către est, la începutul verii Nordică ajungând până la
desfășurată de la nord de Marea Neagră până în ▪ uscăciunea mare a aerului face ca valorile aproape 60º latitudine:
regiunea centrală a Chinei bilanțului radiativ (Q) să crească mult în ▪ Gobi (Asia Centrală)
semestrul cald și să scadă în cel rece ▪ Kara Kum (Asia Centrală)
▪ în SUA vara apar și tornade ▪ Kâzâl – Kum (Asia Centrală)
▪ Takla – Makan (Asia Centrală –
China)
▪ Marele Bazin (America de
Nord)
10. ZONA TEMPERAT – BOREALĂ ȘI ASOCIAȚIA DE TAIGA (exclusiv în Emisfera Nordică)

Tip de climă

Vânturile
Latitutudine/ Temperatura
Precipitațiile Exemple de Intervenții
Răspândire medie a Zona biopedogeografică Exemple Soluri
(mm/ an) animale antropice
geografică aerului (ºC) de plante

▪ se află în nordul ▪ 6 -2º C ▪ variază între ▪ Taiga: ▪ larice (zadă) ▪ jder ▪ prezintă Peisajul de taiga,
climatului 2000 – 2500 ▫ este cuprinsă între pădurea de ▪ pin ▪ samur permafrost multă vreme
temperat putând mm/an pe foioase în partea sudică și tundră în ▪ molid ▪ zibelină ▪ deasupra aproape intact,
fi un climat versanții expuși partea nordică ▪ brad ▪ hermelină acestuia s-au este din ce în ce
temperat - boreal maselor de aer ▫ constituie cel mai mare fond ▪ bradul Douglas ▪ tigrul (în Siberia) format mai mult
oceanic sau oceanice și scad forestier al planetei ▪ pinul alb ▪ gulo-gulo spodosolurile modificat de om
temperat – boreal până la ▫ reprezintă fâșiile de trecere la ▪ molidul alb (mâncăciosul) prin exploatarea
continental 600 – 700 regiunile sub- polare din nordul ▪ plop ▪ castor lemnului și prin
▪ Europa de Nord mm/an Americii de Nord și Eurasia, din ▪ mesteacăn ▪ lup extracția unor
▪ Asia De Nord ▪alternează vânturile de vest cu vânturile polare Scandinavia până în Siberia, cu ▪ țuga ▪ vulpea argintie minerale și roci
▪ America de condiții climatice dure ▪ afinul ▪ elan ▪ bazine
▪climat temperat boreal (oceanic/ continental)

Nord ▫ formațiunea vegetală ▪ merișor ▪ cerb carbonifere:

caracteristică o reprezintă pădurile ș.a. ▪ iepure ▫ Peciora
de conifere (totuși ele nu dețin ▪ caribu (renul ▫ Tunguska
supremația peste tot) american) ▫ și altele din
▪ renul european Siberia
și asiatic; renii vin ▪ zăcăminte de
din tundră în taiga petrol:
în sezonul rece ▫ bazinul fluviului
▪ urs negru/ brun Obi din Siberia
▪ ursul Grizzly ▫ provincia
▪ puma (America canadiană
de Nord) Manitoba
▪ cocoșul de ▫ statul Alaska din
mesteacăn SUA
▪ ieruncă ▪ minereuri de
fier:
▫ Siberia
▫ Laponia
▫ peninsula
Labrador
▪ minereuri de
aur:
▫ Siberia
▫ Alaska
11. ZONA SUBPOLARĂ ȘI ASOCIAȚIA DE TUNDRĂ

Vânturile
Latitutudine/ Temperatura

radiativ
Tip de
Precipitațiile Alte Exemple de

Bilanț
climă
Răspândire medie a Zona biopedo - Exemple Soluri
(mm/ an) caracteristici animale
geografică aerului (ºC) geografică de plante

▪ 50 -70º lat.N ▪ 0º C ▪ dominant sub ▪ Iarna: ▪ Tundra: ▪ mușchi ▪ ren american ▪ poligonale
▪ extremitatea ▪ amplitudine formă de ▫ este foarte ▫ formată din plante ▪ licheni (caribul) ▪ prezintă
sudică a Americii termică ninsoare lungă și rece ierboase ▪ salcie ▪ ren eurasiatic permafrost (strat

▫în sezonul cald bat vânturile de vest

de Sud anuală: circa ▪ cantități ▫ temperaturi ▪ În Emisfera Nordică (pitică) ▪ lemming de sol veșnic
▪ nordul Canadei 15º C reduse minime: trecerea de la taiga la ▪ mesteacăn ▪ iepure polar înghețat)
▪ Alaska (SUA) ▪ <400 mm/an, -69º C și tundră se face prin (pitic) ▪ vulpe argintie ▪ din cauza
▪ nordul Asiei chiar <250 -71º C în silvotundră, alcătuită din: ▪ afin ▪ lupul de tundră temperaturilor
▪ Insula Islanda mm/an Rusia ▫ păduri izolate de: ▪ rogoz ▪ potârniche de negative, solul nu
▪Q = 80 kcal/cm2/an

( ½ Sud – țărm ▫ temperatură ◦ pini (de talie mică) ▪ merișor tundră se dezgheață

▪vânuturile polare
▪climă subpolară

scăldat de curent medie:<-30ºC ◦ molizi (de talie mică) ▪ boul moscat decât la suprafață
oceanic cald) ▪ Vara: ▫ vegetație ierboasă (Europa și
Mai putin în ▫ scurtă America de Nord)
Emisfera Sudică: (4 luni) ▪ bufnița de
▪ insulele din jurul ▫ temperatura zăpadă
continentului medie: 10º C ▪ ciuful de zăpada
antarctic ▪ urs polar (vine
din zonele polare)
12. ZONA POLARĂ

Exemple
Latitutudine/ Răspândire geografică Tip de climă Alte caracteristici Exemple de animale
de plante
▪ Artica: dincolo de 70 º lat. N ▪ climat polar ▪ domină calotele glaciare ▪ specii de alge ▪ Emisfera Nordică:
▪ Antarctica: spațiul dintre Polul Sud (90º lat. S) ▪ teritoriile din jurul calotelor au aspectul ▫ urs polari
și Cercul Polar de Sud unor deșerturi polare stâncoase, de roci și ▫ vulpe polară
(66º 33´ lat. S) cu petice reduse de vegetație de tundră în ▫ lup cu blană albă
▪ insulele din Oceanul Arctic locurile adăpostite ▪ Antarctica:
▪ Groenlanda ▫ pinguini
▪ regiuni acoperite de calote glaciare În apele oceanice:
▪ Insula Islanda ( ½ Sud – țărm scăldat de curent ▫ balenă
oceanic rece) ▫ focă
▪ Patagonia ( regiune situată în sudul Americii de ▫ morsă
Sud) ▫ delfinul alb
▫ balena ucigașă (orca)
▫ narvalul (Oceanul Arctic)