Tema nr.

1 Contractul de vînzare – cumpărare

Schema 1. Contractul de vînzare – cumpărare

Contractul de vînzare-cumpărare – contractul în baza

căruia o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în
proprietatea celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se
obligă să preia bunul şi să plătească preţul. (art.753
CC al RM

Vînzătorul se obligă să remită concomitent cu

predarea bunului, documentele referitoare la
bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de
vănzare-cumpărare nu este prevăzut altfel.

Cheltuielile de Cheltuielile de vînzare

vînzare a unui bun a unui bun imobil
mobil (art.754 CC al (art.755 CC al RM)
RM)

- Cheltuielile de predare a bunului mobil, În sarcina persoanei care cumpără un

în particular de măsurare, cîntărire şi
ambalare, sunt puse în sarcina
vînzătorului;
- Cheltuielile de primire şi transportare a
bunului din locul încheierii contractului
de vînzare-cumpărare sunt puse în
sarcina cumpărătorului, dacă în
contract nu este prevăzut altfel.
teren sau un alt bun imobil, sunt puse
cheltuielile ce ţin de:
- întocmirea;
- autentificarea notarială;
- înregistrarea contractului de
vînzare-cumpărare în registrul
bunurilor imobile;
- preluarea documentelor
necesare.
 Schema 2. Natura juridică a contractului de vînzare-cumpărare

- Caracterul sinalagmatic al contactului de vînzare-cumpărare denotă faptul că

odată fiind încheiat, acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi interdependente
pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din părţi avîndu-şi
cauza juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi;
- Caracterul oneros presupune că fiecare parte urmăreşte să obţină în urma
încheierii contractului un interes patrimonial (folos, echivalent) în schimbul
prestaţiei la care se obligă, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi contractante
incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;
- Contractul de vînzare-cumpărare este consensual, deoarece se consideră
valabil încheiat din momentul în care părţile au realizat un acord în privinţa
tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;
- Caracterul comutativ al contactului presupune faptul că existenţa certă şi
întinderea determinată a drepturilor şi obligaţiilor reciproce sunt cunoscute de
către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de faptul, dacă s-a produs
sau nu un eveniment;
- Caracterul translativ de proprietate presupune faptul că odată fiind realizat
acordul de voinţă al părţilor contractante şi, potrivit regulii generale, predarea
bunului, are loc transferul dreptului de proprietate de la vînzător la cumpărător

Schema 3. Preţul bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.756 CC al RM)

Preţul bunului reprezintă

suma de bani pe care o datorează
cumpărătorul în schimbul bunului
transmis de către vînzător

- Preţul bunului trebuie să fie fixat în bani;

- Dacă în contractul încheiat între comercianţi
preţul bunului nu este determinat, în mod
expres sau implicit, sau printr-o dispoziţie care
permite să fie determinat, se va considera, în
lipsa unor prevederi contrare, că părţile s-au
referit la preţul practicat în mod obişnuit în
momentul încheierii contractului în ramura
comercială respectivă, pentru aceleaşi bunuri
vîndute în împrejurări comparabile;
- Dacă preţul este stabilit în raport de greutatea
bunului, greutatea netă este ceea care, în caz de
îndoială, determină preţul
 Schema 4. Termenul predării bunului (art.757 CC al RM)

Termenul predării bunului

Vînzătorul este obligat să predea bunul

- la data stabilită în contract sau la data care poate fi

dedusă din contract;
- în orice moment în cursul perioadei stabilite în
contract sau determinate prin referire la contract, cu
excepţia cazului în care din împrejurări rezultă că
alegerea datei revine cumpărătorului;
- într-un termen rezonabil calculat de la data încheierii
contractului, în celelalte date.

Contractul de vînzare-cumpărare
se consideră încheiat cu clauze de
executare strict la data stabilită
dacă din contract rezultă clar că,
la încălcarea acestui termen,
cumpărătorul pierde interesul faţă
de executarea contractului.
Vînzătorul poate executa
contractul cu clauze de executare
strict la data stabilită, înainte de
acest termen sau după el numai cu
consimţământul cumpărătorului.

Schema 5. Obligaţiile vînzătorului

 Obligaţiile vânzătorului

- predarea în termen a bunului în proprietate împreună cu

documentele de însoţire ale acestuia;
- asigurarea dobîndirii dreptului de proprietate asupra
bunului;
- respectarea condiţiilor cu privire la cantitatea bunului;
- respectarea condiţiilor cu privire la calitatea bunului;
- respectarea condiţiilor cu privire la asortimentul,
completivitatea, garnitura sau ambalaj.

Schema 6. Obligaţiile vînzătorului la expedierea bunului (art.758 CC al RM)

1. Vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului un aviz de expediţie care

specifică bunul în caz dacă, în conformitate cu contractul vînzătorul predă
bunul către cărăuş şi dacă bunul nu este clar individualizat, potrivit
contractului, prin aplicarea unui semn distinctiv pe el, prin documentele de
transport sau prin orice alt mijloc.
2. Dacă este obligat să ia măsuri pentru transportarea bunurilor, vînzătorul
trebuie să încheie contracte necesare pentru ca transportul să fie efectuat:
a) pînă la locul prevăzut;
b) cu vehicule adecvate circumstanţelor;
c) în condiţiile obişnuite pentru un astfel de transport.
3. Dacă nu este obligat să asigure bunul pe timpul transportării, vînzătorul
urmează să transmite la cererea cumpărătorului toată informaţia de care
dispune, necesară pentru încheierea contractului de asigurare.
Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de vînzare-
cumpărare (art.759 CC al RM)

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului

Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului sunt transferate cumpărătorului

în momentul în care vînzătorul si-a executat obligaţiile contractuale privind
punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului

În cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate

cumpărătorului din momentul încheierii contractului

Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute

vînzătorului sau a căror existenţă nu putea să nu o cunoască la încheierea
contractului rămîn ale vînzătorului.

În cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător

anterior individualizării bunului.

Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului (art.760 CC al RM)

Momentul executării obligaţiei de predare a bunului

se consideră a fi

Momentul predării bunului Momentul punerii bunului la

către cumpărător sau către dispoziţia cumpărătorului sau
persoana indicată de el a persoanei indicate de el,
dacă bunul urmează să fie
predat la locul aflării lui

Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura

transportarea bunului sau predarea lui la locul aflării cumpărătorului,
obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră executată de la
dara predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi
transportat la cumpărător, dacă contractul nu prevede altfel.

Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică a bunului (art.763- 764 CC al RM)

 Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)

Bunul este lipsit de vicii, dacă

Corespunde Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă

destinaţiei ce reiese caracteristici care există în mod obişnuit la
din contract bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le
poate aştepta ţinând cont de felul bunului

Excepţie
Inclusiv şi cele, pe care cumpărătorul
le poate accepta conform
Cazul în care specificaţiile specificaţiilor publice ale
nu puteau influinţa decizia vânzătorului, producătorului sau ale
de cumpărare reprezentantului acestora, îndeosebi
prin reclamă

Vicii materiale

Cînd asamblarea convenită În cazul în care vînzătorul predă:

contractual a fost realizată - numai o parte a bunului;
defectuos de către vînzător sau - un alt bun;
de ajutoarele lui - bunul într-o cantitate mai mică
decât ceea convenită

Excepţie Cînd este viciată numai o parte a bunului

Cazul când viciul nu

exercită o influenţă
substanţială asupra utilizării
bunului

Schema 10. Viciile de natură juridică în contractul de vînzare-cumpărare

(art.764 CC al RM)
 Viciile de natură juridică

Vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii de

natură juridică (liber de drepturile unui terţ asupra lui),
cu excepţia cazului când cumpărătorul a consimţit să
încheie contractul cunoscând drepturile terţului asupra
bunului

Se consideră viciu de natură juridică şi

situaţia în care în registrul bunurilor
imobile este înscris un drept inexistent

Schema 11. Evicţiunea în contractul de vînzare-cumpărare (art.766-767 CC al RM)

 Obligaţia de verificare a calităţii bunului

Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sun t excluse dacă, în

momentul încheierii contractului, cunoştea aceste vicii

Cumpărătorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezultă din

viciul pe care nu l-a cunoscut în urma unei culpe grave când vînzătorul a
trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru
existenţa unei caracteristici

Cumpărătorul care este comerciant trebuie să verifice sau să pună pe

cineva să verifice bunul într-un termen atât de scurt, cât permit
împuternicirile, iar în cazul constatării viciilor, să-l informeze neîntârziat
pe vînzător

Cumpărătorul pierde dreptul de a invoca viciul dacă nu l-a comunicat

vînzătorului într-un termen rezonabil din momentul în care a constatat sau
trebuia să constate viciul şi felul lui. Vînzătorul nu poate invoca
dispoziţiile acestui aliniat dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul

Vînzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului

sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în
mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei
caracteristici

Schema 12. Obligaţia vînzătorului în cazul evicţiunii (art.766 CC al RM)

 Răspunderea vânzătorului în cazul evicţiunii (art.767 CC al RM)

Dacă un terţ, în temeiul dreptului său asupra unui bun apărut înainte de
încheierea contractului de vînzare-cumpărare, intentează o acţiune de
evicţiune împotriva cumpărătorului, acesta din urmă este obligat să atragă în
calitate de copîrît pe vînzător şi poate opune terţului toate excepţiile care le-
ar fi putut opune vînzătorului

Neatragerea vînzătorului în calitate de copîrît îl eliberează pe acesta de

răspundere faţă de cumpărător dacă va dovedi că atragerea sa ar fi prevenit
evicţiunea cumpărătorului

În cazul evicţiunii cumpărătorului în baza drepturilor unui terţ asupra

bunului care s-au constituit înainte de încheierea contractului de vînzare-
cumpărare, vînzătorul repară prejudiciul cauzat cumpărătorului

Schema 13. Restituirea şi repararea prejudiciului în contractul de vânzare-cumpărare

(art.768-769 CC al RM)
 Remedierea (art.768 CC al RM)

Posibilitatea cumpărătorului de a solicita la alegerea sa

înlăturarea viciului sau livrarea unui bun fără viciu în cazul în
care bunul prezintă vicii

Vînzătorul suportă cheltuielile de remediere utile, îndeosebi

cheltuielile de transport, de drum, de executare a lucrărilor şi de
procurarea materialilor

Vînzătorul poate refuza remedierea viciilor dacă acestea

necesită cheltuieli neproporţional de mare

În cazul în care în locul remedierii viciilor livrează un bun fără

vicii, vînzătorul poate cere cumpărătorului restituirea bunului
cu vicii în conformitate cu regulile privind efectele rezoluţiunei
contractului

Efectele imposibilităţii restituirii bunului

Dacă cumpărătorul nu poate restitui vînzătorului bunurile în

starea în care le-a primit, el pierde dreptul de a declara
rezoluţiunea contractului sau de a cere vînzătorului predarea
unor bunuri de înlocuire

Experţii

Cazuri în care imposibilitatea de restituirea bunurilor se datorează:

- acţiunii sau inacţiunii vînzătorului;
- inutilităţii bunurilor;
- dacă alterarea lor este o consecinţă a nerespectării condiţiilor
de predare (inclusiv asamblarea);
- dacă bunurile au fost utilizate până a se constata
neconformitatea lor

Pierderea de către cumpărător a dreptului de a declara rezoluţiunea

contractului sau de a cere vînzătorului predarea bunurilor de
înlocuirea nu afectează dreptul lui la alte mijloace de protecţie
juridică, prevăzute de lege sau de contract

Schema 14. Dreptul de înstrăinare a bunului (art.781 CC al RM)

 Dreptul de înstrăinare a bunului

Partea obligată să Dacă bunul este posibil Partea care a vîndut bunul
conserveze bunul este în de pieire sau de alterate remite suma încasată
drept să-l vîndă la un (deteriorare) rapidă şi având dreptul de a reţine
preţ convenabil, în cazul dacă conservarea lui ar cheltuielile rezonabile de
în care cealaltă parte genera cheltuieli conservare şi vînzare
tergiversează exagerat disproporţionale, partea
preluarea lui sau plata obligată să-l corserveze
cheltuielilor de îl poate vinde
conservare, dacă a
înştiinţat cealaltă parte
despre intenţia de a
vinde

Schema 15. Executarea în natură (art.782 CC al RM)

Dreptul de a cere executarea în natură a

obligaţiilor

Cumpărătorul este în drept să ceară executarea în natură a

obligaţilor contractuale, dacă o astfel de cerinţă este
îndreptăţită pentru părţi şi pentru protecţia drepturilor
cumpărătorului, referitor la bunurile unice, la bunuri
individualizate pentru contractul în cauză sau la alte bunuri pe
care cumpărătorul nu le poate achiziţiona de la alte persoane
sau dacă aceste acţiuni de achiziţionare nu au efect.

Schema 16. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare

 Termenul de răspundere a vînzătorului pentru viciile
bunului (art.783 CC am RM)

Cumpărătorul are dreptul să înainteze vînzătorului îndată ce a

descoperit viciile bunului nedeclarate de acesta până la vînzare,
pretenţii dar nu mia târziu de termenul stabilit de contract.

Dacă în contract nu este stabilit un termen, pretenţiile pot fi înaintate

în cel mult 6 luni din ziua predării bunului, iar în privinţa imobilelor,
cel mult un an.

Dacă este imposibilă stabilirea zilei de predare a bunului care

urmează să fie înregistrat sau dacă bunul este predat cumpărătorului
înainte de încheierea contractului, termenul de înaintare a pretenţiilor
se calculează din ziua înregistrării bunului în modul stabilit.

Termenul de prescripţie pentru acţiunile privind

viciile bunului (art.785 CC al RM)

Poate fi intentată acţiune privind viciile bunului în termen de un an

din data înaintea pretenţiilor, iar dacă nu au fost înaintate pretenţii
sau nu poate fi stabilită data înaintării lor, în termen de un an din data
expirării termenelor stabilite privind răspunderea vânzătorului pentru
viciile bunului şi de înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în
termen de garanţie.

Schema 17. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare

 Termenul de înaintare a pretenţiilor pentru viciile
bunului în termen de garanţie (art.784 am RM)

În cazul când pentru bunul vândut este stabilit un termen de garanţie,

pretenţiile pentru viciile depistate pot fi înaintate în acest termen

Termenul de garanţie al bunurilor principale şi a

celor accesorii

În cazul în care pentru accesorii sunt Dacă pentru accesorii în contract sunt
stabilite prin contract termene de stabilite termene de garanţie mai mari
garanţie mai scurte decât pentru decât pentru bunul principal,
bunul principal, cumpărătorul este în cumpărătorul este în drept să
drept să înainteze pretenţiile înainteze pretenţiile ce ţin de viciile
referitoare la viciile accesoriilor în accesoriilor în perioada lor de
perioada de garanţie a bunului garanţie.
principal

Schema 18. Răscumpărarea (art.786 – 791 CC al RM)

 Răscumpărarea

Dacă în contractul de vînzare-cumpărare vînzătorul şi-a rezervat

dreptul de răscumpărare, aceste se face prin declaraţia
vînzătorului faţă de cumpărător că va exercita dreptul de
răscumpărare. Declaraţia nu necesită forma stabilită pentru
contractul de vînzare-cumpărare

Accesoriile

Revânzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de

răscumpărare bunul împreună cu accesoriile lui

Preţul de răscumpărare

Răscumpărare se efectuează la preţul

de vânzare

Revânzătorul este în drept să Dacă bunul pe care trebuie să îl

ceară compensarea cheltuielilor
aferente bunului cumpărat până
la răscumpărare în cuantumul
egal cu creşterea valorii bunului
datorită acestor cheltuieli.
Dacă pînă la exercitarea
dreptului de răscumpărare a
dispus de obiectul contractului,
cumpărătorul este obligat să
înlătura drepturile terţelor
asupra bunului
restituie a fost dotat cu un
accesoriu, cumpărătorul îl poate
reţine dacă nu dăunează
bunului.
Se consideră că revînzătorul a
dispus de bun şi în cazul în care
bunul a fost înstrăinat în cadrul
procedurii de executare silită
sau a fost înstrăinat de către
administratorul procesului de
insolvabilitate

Termenul de răscumpărare

Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în

contract, care nu poate fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi
de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu pot fi
prelungite.

Schema 19. Dreptul de preemţiune (art.793-797 CC al RM)

 Cumpărarea în baza drepturilor de preemţiune

Titularul dreptului de În cazul în care de dreptul de

preemţiune poate face uz de el
în cazul în care persoana
obligată încheie cu un terţ
contract de vînzare-cumpărare
preemţiune beneficiază câteva
persoane împreună, acest drept
poate fi exercitat numai în comun
dacă legea sau contractul nu
prevede altfel.

Dreptul de preemţiune nu este transmisibil şi nu trece prin

succesiune dacă contractul dintre persoana obligată şi
titularul dreptului de preemţiune nu prevede altfel

Persoana obligată urmează să informeze neîntîrziat

titularul dreptului de preemţiune drept intenţia sa şi
condiţiile vînzării. Informarea poate fi executată de terţul
cu care vînzătorul intenţionează să încheie contractul de
vînzare-cumpărare.

Schema 20. Exercitarea dreptului de preemţiune (art.795 CC al RM)

Dreptul de preemţiune se exercită pe calea informării persoanei

obligate

După primirea informaţiei despre Persoana obligată poate cere ca

intenţia de vînzare, dreptul de dreptul de preemţiune să se extindă
preemţiune poate fi exercitat în asupra tuturor bunurilor care nu pot fi
termenul de 1 lună în cazul separate fără a fi dezavantajate
terenurilor şi în termen de 10 zile în
cazul altor bunuri dacă acordul dintre
părţi nu prevede altfel

Prin declaraţie faţă de persoana Dacă terţului i s-a amînat

obligată, între ea şi persoana
împuternicită se încheie un contract
de vînzare-cumpărare în condiţii
stabilite de persoana obligată şi de
terţ
achitarea preţului de cumpărare,
cel care are dreptul de preemţiune
poate beneficia de amânare dacă
oferă o garanţie pentru suma ce
urmează a fi plătită

Schema 21. Vînzarea cumpărare la licitaţie (art.809-816 CC al RM)

 Modalităţile de vînzare

Benevolă Silită
Preţul sau alte condiţii

Vînzătorul poate stabili preţul sau alte condiţii de vânzare.

Această stipulaţie nu este opozabilă adjudecatarului dacă
nu a fost comunicată persoanelor prezente până la
primirea ofertelor

Denunţarea identităţii

Vînzătorul are dreptul să nu-şi demente identitatea la

licitaţie, dar dacă identitatea lui nu a fost comunicată
adjudecatarului, adjudecătorul răspunde personal
pentru toate obligaţiile vînzătorului

Momentul vînzării Contractul de vînzare a imobilului

Vînzarea la licitaţie este încheiată Vînzătorul şi adjudecatarul

prin adjudecător ultimului unui imobil trebuie să
ofertant. Înscrierea în registrul întocmească contractul de
adjudecătorului a numelui sau a vînzare-cumpărare a
denumirii adjudecatului şi a imobilului în termen de 10
ofertei acestuia face proba zile de la cererea celeilalte
vânzării, dar, dacă lipseşte o părţi
asemenea înscrierea, este admisă
proba cu martori
Schema 22. Consecinţele neachitării preţului în contractul de vînzare-cumpărare la licitaţie
(art.815 CC al RM)

Consecinţele neachitării preţului în contractul de

vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al RM)

În cazul în care adjudecatarul nu Adjudecatarul nu are dreptul să

achită preţul în condiţiile participe din nou la licitaţie şi este
contractului, adjudecătorul are obligat să plătească diferenţa dintre
dreptul, pe lângă remediile pe preţul cu care bunul i-a fost vândut şi
care dispune vînzătorul, să preţul cu care a fost revîndut, dacă
revîndă bunul la licitaţia acesta este mai mic, dar nu are
următoare în conformitate cu dreptul să pretindă excedentul.
uzanţele şi numai după notificarea
corespunzătoare a adjudecatarului

Adjudecatarul răspunde, de asemenea, în cazul

vînzării silite, faţă de vînzător, de persoana în a cărei
favoare a fost sechestrat bunul şi faţă de creditorul
care obţinuse o hotărâre judecătorească pentru
dobînzile, costurile şi prejudiciile cauzate prin
neexecutare.

Schema 23.Vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru consum (art.803-808 CC al RM)

Legea Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor din 13.03.2003

Inversarea sarcinii probaţiunii

Dacă un consumator procură de la întreprinzător un bun mobil

(cumpărarea de bunuri pentru consum) şi, în termen de 6 luni de la
transferul riscului, constată un viciu al bunului, se prezumă că bunul a
fost viciat în momentul transferării riscului, cu excepţia cazului în care
prezumţia nu este compatibilă cu felul bunului sau al viciului.

Prevederi speciale pentru garanţii

Trimiterea la drepturile Toate menţiunile necesare

legale ale pentru a se putea beneficia
consumatorului şi la de garanţie
faptul că prin garanţie
acestea nu vor fi limitate

Durata Aplicabilitatea în
protecţiei spaţiu a
prin protecţiei prin
garanţie garanţie

Schema 24. Vînzarea cu utilizarea aparatelor automate (art.806 CC al RM)

 Vînzarea cu utilizarea
aparatelor automate

Dacă la vînzarea bunului se Contractul se consideră încheiat în

utilizează aparat automat, momentul efectuării acţiunilor
proprietarul acestuia trebuie să necesare pentru recepţionarea
informeze cumpărătorul afişând pe bunului.
aparat (sau în alt loc): În cazul în care aparatul automat
- denumirea vînzătorului; este utilizat pentru schimbarea
- date pentru relaţii cu el; monedelor, valutei, procurarea
- denumirea bunului; tichetelor, sunt aplicabile normele
- preţul bunului; cu privire la vînzarea-cumpărarea
- instrucţiunea despre de bunuri pentru consum, dacă din
acţiunile pe care esenţa obligaţiei nu rezultă altfel.
cumpărătorul urmează să le
efectueze pentru plata şi
recepţionarea bunului

Schema 25. Preţul şi preschimbarea bunului pentru consum (art.807-808 CC al RM)

 Preţul bunului

Preţul, alte clauze esenţiale ale contractului de

vânzare-cumpărare a bunurilor pentru consum se
stabilesc în mod egal pentru toţi cumpărătorii

Preschimbarea bunului

- cumpărătorul are dreptul ca, în decursul a 14 zile din

momentul recepţionării bunului nealimentar, daca
vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare, sa preschimbe
bunul la locul cumpărării lui sau în alt loc, stabilit de
vînzător, cu un bun similar de o alta mărime, forma, gabarit,
model, culoare sau completare etc., cu efectuarea, în cazul
diferenţei de preţ, a recalculării.
- dacă lipseşte bunul necesar pentru preschimbare,
cumpărătorul are dreptul sa restituie bunul cumpărat, iar
vînzătorul este obligat sa-i restituie suma plătită.
- cererea cumpărătorului de a preschimba bunul sau de a-l
restitui urmează sa fie executată dacă:
o bunul nu este utilizat,
o nu şi-a pierdut calităţile de consum
o dacă există probe că a fost cumpărat de la vînzătorul
respectiv.
- bunurile care nu pot fi preschimbate sau restituite în temeiul
prezentului articol se stabilesc prin lege sau prin alte acte
normative

Schema 26. Vînzarea-cumpărarea întreprinderii ca un complex patrimonial unic (art.817-

822 CC al RM)
 Contractul de vînzare-cumpărare a
întreprinderii

Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii este

contractul, în baza căruia vânzătorul se obligă să dea în
proprietate cumpărătorului întreprinderea în calitate de
complex patrimonial unic, cu excepţia drepturilor şi
obligaţiilor inalienabile

În baza contractului se transmit

cumpărătorului

- mijloace de - mijloacele de
individualizare a individualizare a
întreprinderii; lucrărilor şi serviciilor;
- mijloace de - drepturile de folosinţă
individualizare a asupra mijloacelor de
producţiei individualizare.

Schema 28. Evaluarea patrimoniului întreprinderii (art.819 CC al RM)

Evaluarea patrimoniului întreprinderii

Componenţa întreprinderii şi valoarea ei se determină în baza

actului (procesului verbal) de inventariere întocmit în conformitate
cu regulile inventarierii

Actele ce urmează a fi întocmite şi examinate la

semnarea contractului

- actul de inventariere;
- bilanţul contabil;
- concluzia auditorului independent asupra componenţei şi
valorii întreprinderii;
- lista datoriilor vânzătorului incluse în componenţa
întreprinderii;
- creditorii întreprinderii;
- caracterul datoriei;
- cuantumul executării obligaţiilor;
- termenele de executare a obligaţiilor

Schema 28. Predarea întreprinderii (art.821 CC al RM)

 Predarea întreprinderii

Predarea întreprinderii către cumpărător se efectuează în baza

actului de predare în care se indică datele despre bunurile predate,
faptul că sunt înştiinţaţi creditorii, viciile întreprinderii

Momentul predării întreprinderii

Se consideră că întreprinderea este predată către cumpărător în

momentul semnării actului de predare de către ambele părţi.
Din acest moment , riscul pieirii sau deteriorării fortuite a
întreprinderii trece la cumpărător

Speţe
 Speţa 1. VM a depus cererea de chemare în judecată împotriva AM şi SU cu privire la
anularea contractului de vînzare-cumpărare.
În motivare a indicat că la 16 septembrie 2004, între AM şi SU a fost încheiat un
contract de vînzare - cumpărare a apartamentului nr.22 din str. AB, nr.2, or. Teleneşti.
Contractul menţionat este pasibil de anulare din motiv că VM, ca rezultat al divorţului cu pîrîta
AM, a devenit proprietar al unei părţi din apartamentul menţionat. Acest apartament era alcătuit
din patru odăi şi s-a format din reamenajarea a două apartamente, nr. 22 şi nr. 23 din str. AB.
nr.2.
Pîrîta ,fără a anunţa pe fostul soţ, a vîndut partea sa din apartament, încălcînd dispoziţiile
art.325,739,794,795, ale Codului Civil.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 2. Cetăţenii ME şi RE au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui MA şi

RV cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, motivînd prin
nerespectarea dreptului de preemţiune la vînzarea de către MA a unei odăi ce constituia cota-
parte a lui din apartamentul deţinut în coproprietate pe cote-părţi cu ei, lucru prin care li s-au
lezat drepturile.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 3. RD a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului de Executare

Ştefan Vodă cu privire la anularea rezultatelor licitaţiei.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că s-a adresat în instanţă cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, obiect al acţiunii fiind şi depozitul din.
strada A, nr.15 or Ştefan Vodă, ce aparţine cu drept de proprietate privată ÎI „D”, care a fost
vîndut la licitaţie în vederea executării hotărârii judecătoriei economice de circumscripţie din
03 mai 2006, prin care a fost încasată suma de 30.900 lei. Reclamanta a considerat rezultatele
licitaţiei ilegale şi cere anularea acestora, deoarece ea a cerut suspendarea vînzării depozitului
până la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti la cererea cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 4. I.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.B. cu privire la
recunoaşterea nulă a contractului de vînzare - cumpărare a lotului de pământ.
 În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că pîrîtul C.B. refuză să-i achite plata
cuvenită în sumă de 5000 lei pentru terenul vîndut cu suprafaţa de 0,2347 ha, situat în
extravilanul satului Urîta r-nul Dubăsari. A considerat că părţile la încheierea contractului
l-au indus în eroare.
Vînzarea terenului era determinată de situaţia în care se află el.
I.S. a solicitat declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a lotului de
pămînt cu destinaţie agricolă din 14 martie 2003.
La 25 mai 2003 I.S. a decedat. În proces ca succesori în drepturi au fost admişi A.D.,
fosta soţie şi P.S., tatăl defunctului, care au motivat acţiunea suplimentar prin aceea că terenul
vîndut este un bun al gospodăriei ţărăneşti cu via plantată, care a fost folosit de membrii GŢ
„SPI” al cărei membru a fost I.S.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 5. Î.I.”B” şi Consiliul mun. Bălţi au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui SN, EE, LB şi VC, cu privire la recunoaşterea nulă a contractelor de vînzare-
cumpărare, transmitere-primire a casei de locuit şi anularea titlului de autentificare a dreptului
deţinătorului de teren pe numele lui VG. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 31
octombrie 2002, în baza deciziei Primăriei mun. Bălţi nr.30/7 şi contractului de arendă nr.
1912 a primit în arendă un teren cu o suprafaţă de 456 m2 pe str.C.120 mun. Bălţi, pe care
anterior a fost situată o construcţie locativă care la 12 aprilie 1999, în urma unui incendiu,
a ars din temelie. Deşi casa de locuit nu exista, în privinţa acesteia s-au întocmit contracte
translative de proprietate, care se solicită a fi anulate.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 6. SV şi SE au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui VG ,VN şi VS

cu privire la declararea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare a odăii din
apartament.
În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că în luna iulie 2002 la propunerea pîrîtei
VR, au convenit de a cumpăra de la ultima o odaie din apartamentul nr.15 din str. 2/1 A,
mun. Chişinău, la preţul de 1200 dolari SUA. Conform înţelegerii, la 25 iulie 2002, ei i-au
achitat pîrîtei suma de 600 dolari SUA în contul vînzării – cumpărării odăii, instalîndu-se cu
domiciliul în odaia în litigiu, iar restul sumei urma să fie achitată după întocmirea
contractului de vînzare-cumpărare. Pentru a documenta primirea sumei, pîrîta a eliberat o
recipisă scrisă şi s-a obligat în scurt timp să întocmească actele necesare. Mai tîrziu, ei au
aflat că apartamentul pîrîtei nu era privatizat, însă pîrîta s-a obligat de a întocmi contractul
de vînzare-cumpărare după privatizarea apartamentului. Ulterior au achitat restul sumei,
apartamentul a fost privatizat însă pârâţii au început să se eschiveze de la întocmirea
contractului.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 7. B.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.S. cu privire la
anularea contractului de vînzare - cumpărare şi evacuarea lui din casa de locuit.
În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 19 septembrie 2003 a vândut lui
U.S. casa de locuit situată pe str. A., nr.59, or. Ialoveni. Preţul vînzării imobilului constituia
suma de 1500 dolari SUA, care urma să fie achitat de către vânzător până la 10 octombrie
2003. Pînă în prezent pîrîtul refuză să-şi onoreze obligaţia contractuală.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 8. C.E. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.I., cu privire la
declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare .
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 07 august 2003 a vândut lui P.I. terenul
agricol cu suprafaţa de 0,2342 ha la preţul de 10.000 lei. A considerat că ea, la o vârstă
înaintată, nu a avut capacitatea de a încheia acest contract, fapt pentru care a solicitat
anularea acestuia cu repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 9. Dolta a cumpărat de la Burlacu o parte dintr-o garnitura de mobilă cu 6000

lei: o masă, două fotolii, două scaune şi un dulap, refuzând canapeaua şi patru scaune. Părţile au
convenit că Dolta devine proprietar al bunurilor cumpărate din momentul încheierii contractului.
Plătindu-i lui Burlacu arvună în mărime de 1000 de lei, Dolta a promis să mai aducă încă 5000
de lei peste 3 zile şi tot atunci Burlacu a promis că îi va transmite mobila. După 3 zile Dolta nu
s-a prezentat să primească mobila, deoarece a fost bolnav. 5 zile mai târziu, noaptea, în urma
folosirii neglijente a unui aparat electric de către feciorul lui Burlacu, în vârstă de 19 ani, în
apartamentul acestuia s-a declanşat un incendiu şi ca rezultat toată mobila a devenit inutilizabilă,
cu excepţia unui fotoliu şi a canapelei.
Dolta a cerut de la Burlacu restituirea arvunei. Burlacu a obiectat, cerând, la rândul
său, de la Dolta să-i achite suma restantă, deoarece au pierit bunurile ce-i aparţineau deja lui
Dolta.
Soluţionaţi litigiul.
 Speţa 10 . Zavatin a cumpărat de la Feraru o geacă de piele la preţul de 2220 lei.
La încheierea contractului geaca a fost examinată minuţios de către cumpărător, care nu a
descoperit nici un defect. În curînd Zavatin a început reparaţia în casă şi în legătură cu
aceasta toate bunurile, inclusiv şi geaca , au fost strămutate într-o magazie (şură). Peste o
lună ,după ce a terminat reparaţia, Zavatin a decis să aducă bunurile înapoi în casă, dar,
depistând că în magazie era destul de umed, a considerat să usuce bunurile păstrate acolo.
Peste o săptămână, îmbrăcînd geaca, Zavatin a observat că aceasta a devenit mai
mică, pielea a devenit mai aspră şi pe alocuri s-a fisurat. Considerând că i-a fost vîndută o
marfă de proastă calitate, Zavatin a cerut rezilierea contractului şi restituirea de către
Feraru a sumei plătite. Feraru a refuzat să-i satisfacă cerinţele, invocînd faptul că însuşi
Zavatin este vinovat de deteriorarea hainei .Zavatin s-a adresat cu o acţiune în instanţă.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 11. Iarna Grigoriu a cumpărat de la Ciuchitu o vilă. În mai , dorind să se

instaleze în vilă, cumpărătorul a depistat că în două odăi locuia deja Sidorov cu familia .
Sidorov a declarat că anul trecut , vara , a încheiat cu Ciuchitu contract de închiriere a
două odăi din vilă pe un termen de 5 ani şi i-a plătit anticipat chiria pe tot termenul
contractului, deşi nu exista contract scris în acest sens. Grigoriu s-a adresat cu pretenţii
faţă de Ciuchitu, dar ultimul a declarat că Grigoriu cunoştea faptul că Ciuchitu închiria
sistematic vila şi la încheierea contractului de vînzare-cumpărare nu a pus întrebări referitor
la prezenţa sau lipsa chiriaşilor în vilă. În afară de aceasta , după cum a înţeles, Grigoriu era
interesat numai în perfectarea documentelor asupra vilei, neavând intenţia să folosească
vila, deoarece locuia permanent cu familia peste hotare. Grigoriu s-a adresat la avocat.
În calitate de avocat pronunţaţi-vă asupra cazului.

Speţa 12. Arhirii i-a vîndut lui Vasilev ceasul de mână la preţul de 5000 lei. Vasilev a
plătit 1000 lei, restul sumei promiţînd să o aducă peste 3 zile. Pînă la achitarea deplină,
ceasul se păstra la Arhirii. Vasilev nu s-a prezentat să ia ceasul timp de două săptămîni.
Atunci Arhirii a vîndut ceasul lui Burlacu. După aceasta a apărut Vasilev şi a lămurit că a
fost bolnav şi de aceea nu s-a prezentat să-şi ia cumpărătura. Arhirii era de acord să
restituie suma de 1000 lei primită de la Vasilev. Vasilev, însă, considera că 1000 lei au
fost lăsaţi în calitate de arvună şi de aceea Arhirii trebuie să-i restituie arvuna în
mărime dublă, adică 2000 lei, şi să execute real contractul (în natură).
 Deoarece Arhirii a refuzat satisfacerea acestor pretenţii, Vasilev s-a adresat în
instanţa de judecată cu acţiune, cerînd de la Arhirii plata a 2000 lei, iar de la Burlacu
transmiterea ceasului.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 13. În octombrie 2003 Burlacu a cumpărat de la Arhirii o bicicletă. În mai 2004
Burlacu l-a rugat pe Sineev să-i pregătească bicicleta pentru nişte eventuale călătorii, achitîndu-i
acestuia 20 lei. În procesul pregătirii bicicletei, s-au descoperit vicii ascunse. Burlacu s-a
adresat cu o acţiune împotriva lui Arhirii, cerînd rezilierea contractului şi restituirea preţului,
precum şi recuperarea prejudiciului în mărime de 20 lei. Arhirii a declarat că , în primul rînd, el
singur nu a cunoscut existenţa acestor vicii; în al doilea rând, Burlacu nu a prezentat
pretenţie, dar s-a adresat dintr-o dată cu acţiune în judecată şi că, în al treilea rând, a expirat
termenul de prescripţie, deoarece au trecut mai mult de 6 luni din momentul cumpărării
bicicletei.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 14. În baza contractului de vînzare-cumpărare întreprinderea de stat „Izvoraş” a

procurat de la Călugăreanu o casă de locuit în or. Floreşti contra 30 mii lei. Contractul a fost
autentificat de autorităţile administraţiei publice locale, deşi în or. Floreşti exista birou
notarial. Procurorul a înaintat acţiune în judecată cu privire la recunoaşterea nulităţii
contractului de vînzare-cumpărare, bazîndu-se pe aceea că această casă a fost procurată nu
la preţ de inventar, care constituie 20 mii lei, ci la preţ de piaţă.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 15. Şargu a cumpărat de la magazinul universal un frigider la preţul de 5800 lei.
În timpul termenului de garanţie frigiderul s-a defectat de 2 ori, fiind reparat de atelierul de
garanţie. Dar şi după a doua reparaţie frigiderul a încetat să mai funcţioneze, iar atelierul de
garanţie i-a comunicat lui Şargu că nu sunt în stare să-l repare.
Şargu s-a adresat cu o acţiune în judecată împotriva magazinului, cerînd restituirea
costului frigiderului. Instanţa de judecată , din proprie iniţiativă, a atras în calitate de co-
pîrît atelierul de garanţie de la care a fost încasată suma de 5600 lei. Magazinul a fost
exonerat de răspundere. Refuzînd satisfacerea integrală a pretenţiilor reclamantului, instanţa
de judecată a menţionat în hotărîrea sa că reclamantul a folosit frigiderul în cadrul
termenului de garanţie. Nefiind de acord cu aşa o hotărâre, Şargu a făcut apel.
Ce hotărîre trebuie să pronunţe instanţa de apel?
 Speţa 16. La 9 martie 2005 Feraru a încheiat cu concubina sa Burlacu un contract
de vînzare - cumpărare prin care a înstrăinat imobilul format din casă cu două camere,curte
şi grădină la preţul de 6000 lei. După moartea lui Feraru în anul 2010 , fiul său a înaintat
acţiune împotriva lui Burlacu pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de vînzare-
cumpărare încheiat în 2003 şi restabilirii situaţiei anterioare încheierii acestuia, deoarece nu
a fost real, vînzătorul fiind alienat mintal.
Acţiunea a fost admisă, anulându-se contractul cu obligarea lui Burlacu de a restitui
imobilul, motivîndu-se că vînzarea-cumpărarea, de fapt o donaţie deghizată , a avut o cauză
imorală, fiind încheiată între 2 persoane care trăiesc în concubinaj.
1.Alienaţia mintală, pretinsă de reclamant, este oare o cauză de anulare a
contractului?
2.Vînzarea între concubini este valabilă? Hotărîrea pronunţată este legală?

Speţa 17. Axenti îi vinde lui Ionaşcu un televizor color cu preţul de 4000 lei.
Televizorul este de origine moldovenească şi are o vechime de 5 ani, fiind în stare bună de
funcţionare. Preţul se plăteşte şi televizorul este predat.
Soţia lui Axenti cheamă în judecată pe Axenti şi Ionaşcu, cerînd desfacerea
contractului, deoarece :a) preţul nu este serios (real) ,b) bunul este proprietatea ei exclusivă,
fiind dobîndit înaintea căsătoriei. Ionaşcu solicită respingerea acţiunii, deoarece la momentul
încheierii contractului nu cunoştea situaţia reală.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 18. Axenti, în calitate de vînzător, încheie cu Burlacu, în calitate de cumpărător,

un contract de vînzare-cumpărare constatat printr-un înscris cu privire la autoturismul Ford ,
fabricat în 2002, avînd rulaj de peste 300 mii km, contra preţ de 26 mii lei. A doua zi Axenti
încasează preţul şi predă lui Burlacu autoturismul şi toate documentele aferente acestuia.
Ulterior se constată că autoturismul funcţionează defectuos. De aceea se efectuează o
expertiză care atestă existenţa încă din momentul vînzării a unui viciu la motor. Burlacu îl
cheamă în judecată pe Axenti, cerînd desfacerea contractului şi restabilirea situaţiei existente
pînă la încheierea contractului din următoarele motive:
- contractul semnat nu a fost autentificat notarial, fiind deci nul absolut ( de aceea, organele
de poliţie au refuzat înmatricularea autoturismului pe numele cumpărătorului);
- chiar dacă actul semnat de părţi ar fi valabil, se cere rezilierea contractului pentru existenţa
viciilor ascunse, întrucât viciul existent nu putea fi depistat de cumpărător, care, fiind de
profesie artist, nu avea cunoştinţe în domeniu.
 Necontestînd existenţa viciului, pîrîtul a cerut respingerea acţiunii, deoarece nici măcar
el însuşi nu ştia despre existenţa viciului invocat.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 19. La 8 mai Şerbenco a procurat de la magazin un costum şi o pereche, în

prealabil măsurîndu–le şi examinîndu-le minuţios. Sosind acasă, Şerbenco a măsurat din
nou costumul, dar nu i-a plăcut nici fasonul, nici culoarea. Şerbenco a decis să schimbe
costumul duminica viitoare, la 12 mai. Costumul nu l-a mai îmbrăcat. La 11 mai, întorcându-
se de la serviciu, Şerbenco s-a împiedicat pe scări şi, sosind acasă, a depistat că talpa unei
cizme s-a dezlipit. La 12 mai Şerbenco a cerut magazinului preschimbarea costumului şi
restituirea costului cizmelor. Magazinul a refuzat să schimbe costumul, invocînd motivul că
acest costum este calitativ, de mărimea corespunzătoare şi nu există un motiv serios pentru
a-l preschimba. În ceea ce priveşte cizmele, magazinul a acceptat să le primească înapoi, dar
numai în schimbul unei alte perechi. Şerbenco s-a adresat cu acţiune în judecată.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 20. Magazinul universal i-a vîndut lui Beleaev un pian cu obligaţia de a-l
transporta la domiciliul cumpărătorului. În timpul transportării ,în urma ploii, pianul a fost udat
şi ,ca urmare ,a fost deteriorat. Cumpărătorul a refuzat să primească cumpărătura şi a cerut
restituirea banilor sau transmiterea unui alt pian calitativşi funcţionabil. La cererea sa Beleaev a
primit de la magazin următorul răspuns: Beleaev alegînd pianul şi plătind preţul a devenit
proprietar şi de aceea trebuie să suporte consecinţele deteriorării pianului, rezultat al unor
circumstanţe întâmplătoare. Beleaev s-a adresat cu acţiune în judecată, prin care cerea încasarea
de la magazin a costului pianului sau acordarea în schimb a unui frigider nou. Magazinul
universal cerea instanţei ,la rândul său, să-l oblige pe Beleaev să primească pianul
cumpărat.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 21. În decembrie 2003, Enache a procurat la magazin un televizor color .În
ianuarie 2004 s-a defectat tubul televizorului. Enache a cerut schimbarea televizorului.
Magazinul a refuzat să satisfacă aceste cerinţe şi i-a propus lui Enache să se adreseze în
atelierul de garanţie pentru schimbarea tubului. Peste 2 luni tubul a fost schimbat, dar
peste o săptămînă televizorul s-a ars. Ca rezultat, în apartament s-a declanşat un incendiu şi
au fost deteriorate multe lucruri ale cumpărătorului. Acesta s-a adresat în instanţă cu o
acţiune împotriva magazinului, cerând restituirea costului televizorului şi recuperarea
prejudiciului legat de deteriorarea bunurilor din apartament. Magazinul a cerut ca în proces
să fie atras şi producătorul de la care şi trebuie încasate sumele respective, deoarece,
conform concluziilor expertului, cauza incendiul a fost cauzat de un viciu de fabricare a
televizorului.
Cine trebuie să recupereze prejudiciul?

Speţa 22. Axenti a cumpărat un aparat de fotografiat în rate. Achitînd jumătate de

preţ, Axenti s-a concediat de la serviciu şi ,timp de cîteva luni, nu a achitat plăţile cuvenite.
În legătură cu aceasta, magazinul l-a chemat în judecată pe Axenti, cerînd încasarea
integrală a sumei restante , deşi pînă la expirarea termenului de plată a ultimei rate mai
erau 3 luni. Instanţa de judecată a satisfăcut cerinţele magazinului. Nefiind de acord cu aşa
decizie, Axenti a atacat hotărîrea instanţei, deoarece încasarea integrală a sumei restante
contravine conţinutului contractului, care prevede efectuarea unor plăţi periodice.
Ce hotărîre urmează să pronunţe instanţa superioară?

Speţa 23. Salariatul SA”Respect” Dolta a procurat un casetofon în rate de la magazinul

universal, cu amînarea achitării costului în termen de 12 luni, perfectînd în modul
corespunzător dispoziţia - obligaţiune în conformitate cu care SA deconta de două ori pe lună
plăţile periodice magazinului. După un timp decontările au încetat. Ulterior, a fost stabilit că
Dolta a trecut la un nou loc de muncă în parcul de troleibuze, iar casetofonul l-a vândut
surorii sale.
Magazinul doreşte să ştie:
1. este legală vînzarea unui bun neplătit şi poate magazinul cere casetofonul de la
sora lui Dolta?
2. pot fi prezentate pretenţii SA „Respect” cu privire la plata sumei restante, pe care
contabilitatea nu a reţinut-o la concedierea lui Dolta?
3. este valabilă dispoziţia-obligaţiune şi produce ea efecte în privinţa parcului de
troleibuze, unde în prezent lucrează Dolta?
4. în ce mod pot fi urmărite forţat sumele restante de la cumpărător?

Speţa 24. Liceul „I.Creangă” a încheiat cu SA „Respect” un contract de vînzare-

cumpărare, în conformitate cu care SA se obliga la 1 august să furnizeze liceului 15
calculatoare de producţie SUA pentru echiparea unei clase de studiu .SA nu şi-a executat
obligaţia şi liceul a înaintat acţiune în judecată cu privire la plata clauzei penale
contractuale în mărime de 4% din costul mărfii nefurnizate. În procesul examinării litigiului
s-a depistat că în contractul încheiat între părţi nu s-a indicat marca, configuraţia
calculatoarelor ce urmau a fi furnizate şi, de asemenea, nu au fost stabilite cerinţe referitor la
calitate şi modul de determinare a ei. Dat fiind că în contract nu s-au stipulat clauze referitor la
obiectul şi calitatea mărfurilor, instanţa de judecată a recunoscut acest contract neîncheiat şi a
refuzat satisfacerea pretenţiilor reclamantului.
Este corectă hotărîrea instanţei de judecată?

Speţa 25. Combinatul de panificaţie a înaintat acţiune în judecată împotriva SA

„MMM”, cerînd modificarea contractului de vînzare-cumpărare a făinii. Cumpărătorul a
propus introducerea în contract a unei sancţiuni pentru fiecare caz de neprezentare a
reprezentantului. SA, la cererea cumpărătorului, în caz de depistare a neconcordanţei dintre
calitatea şi cantitatea prevăzută în contract cu cantitatea şi calitatea mărfii furnizate de
vânzător. SA era împotriva introducerii în contract a unei atare sancţiuni. Instanţa de
judecată a admis pretenţiile reclamantului şi a introdus în contract clauza cu privire la
amendarea vînzătorului pentru fiecare caz de neprezentare, considerînd că aceasta va
contribui la asigurarea integrităţii mărfii.
Este legală hotărîrea instanţei de judecată?

Speţa 26 . Cooperativa „Style” a furnizat magazinului „Moda” un stoc de rochii şi

după expirarea termenului prevăzut în contract a prezentat cumpărătorului cererea de plată
a costului mărfurilor. Magazinul a refuzat să plătească marfa primită, invocînd faptul că
nu-i cerere la această marfă propunînd cooperativei rezilierea contractului şi restituirea
mărfii. Cooperativa nu a acceptat această propunere, înaintând acţiune împotriva magazinului
cu privire la încasarea sumei de 17500 lei, costul mărfii furnizate, precum şi a amenzii
pentru refuzul de a plăti marfa.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 27. SA „Tracom” a expediat în august 2008 în adresa SA „Prut” 10 tractoare.

În actul de recepţionare, întocmit la 20 septembrie cu participarea reprezentantului
vînzătorului şi a cumpărătorului, s-a prevăzut că tractoarele au fost examinate sub aspect
calitativ şi nu au fost depistate careva vicii.
Peste o lună după punerea în exploatare a tractoarelor, un tractor s-a defectat. O
comisie specială a constatat: defecţiunea a avut loc în urma confecţionării necalitative a
unei supape la motor, fapt ce a dus la deteriorarea unui cilindru.
 Motorul a fost reparat cu forţele şi mijloacele cumpărătorului. În iulie 2009
cumpărătorul a prezentat vînzătorului pretenţie cu privire la plata amenzii prevăzute de
contract în mărime de 20% din costul tractorului şi recuperarea cheltuielilor efectuate în
legătură cu înlăturarea viciului . SA ”Tracom” a refuzat satisfacerea pretenţiei, considerînd-o
ca neîntemeiată. Cumpărătorul a înaintat acţiune în judecată.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 28. Trustul „Monolit”, încălcînd contractul, nu a furnizat în primul trimestru al

anului 2008 8 tone de metal întreprinderii individuale „Sam”. În legătură cu aceasta, ÎI „Sam”
nu şi-a executat obligaţiile faţă de SA „Monolit” cu privire la executarea unor lucrări de
reparaţie, plătindu-i despăgubiri în mărime de 4 mii lei. ÎI „Sam” a înaintat acţiune împotriva
trustului cu privire la plata amenzii, în mărime de 6% din costul mărfii nefurnizate şi
recuperarea prejudiciului în mărime de 4 mii lei.
Obiectînd împotriva acţiunii, trustul a invocat faptul că nu există vinovăţia sa în
nefurnizarea mărfii, deoarece fosta administraţie a trustului, fiind necompetentă, a încheiat acest
contract de vînzare-cumpărare, nedispunând de această marfă.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 29. SRL „East” a înaintat acţiune împotriva Fabricii de Zahăr „Brătuşeni” cu
privire la încasarea amenzii în legătură cu nefurnizarea a 30% din marfă. Obiectînd împotriva
acţiunii, fabrica a invocat faptul că furnizarea mărfii n-a fost posibilă din lipsa vagoanelor pentru
încărcarea şi expedierea mărfii. Conform contractului de transport, calea ferată a livrat vagoane
pentru încărcarea numai a 70% din marfă, de aceea şi exclude vinovăţia vînzătorului.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 30. SRL”Alfa” a înaintat la 13 februarie 2007 acţiune împotriva SA „Steaua” cu

privire la încasarea costului ţesăturii, furnizate cu vicii ascunse, şi plata amenzii pentru
furnizarea unei mărfi necalitative. Ţesătura a fost primită de cumpărător la 12 septembrie
2006.La 10 decembrie cumpărătorul a înştiinţat vînzătorul despre descoperirea viciilor şi a
rugat prezenţa unui reprezentant al vânzătorului pentru întocmirea actului. Cu toate că au fost
expediate mai multe telegrame, reprezentantul vânzătorului nu s-a prezentat, atunci
cumpărătorul a invitat un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie pentru întocmirea
actului. În actul întocmit la 7 februarie 2007 au fost consemnate viciile depistate. Instanţa de
judecată a respins acţiunea, invocând depăşirea termenului de prescripţie, care a început a curge,
după părerea acesteia , la 13 octombrie 2006.
 Este corectă hotărîrea instanţei?

Speţa 31. Vînzătorul a expediat în iulie 2005 în adresa SA „Transcostrucţia” un

excavator. În iulie 2004, în cadrul termenului de garanţie, s-a defectat întrerupătorul automat
montat în excavator. Prin expertiză s-a stabilit că întrerupătorul a avut vicii datorate fabricării,
admise de producător. Cumpărătorul a înaintat acţiune în judecată cu privire la încasarea de la
vânzător a amenzii în mărime de 5 % din costul excavatorului şi recuperarea daunelor cauzate
de staţionarea lui neproductivă. Pîrîtul a obiectat împotriva acţiunii deoarece, în conformitate
cu condiţiile tehnice, termenul de garanţie, stabilit pentru excavator, nu se răsfrînge asupra
pieselor care se uzează uşor şi pe care cumpărătorul trebuie să le schimbe din contul
pieselor de rezervă, furnizate în garnitură cu excavatorul. Pîrîtul a rugat, de asemenea, să fie
luat în consideraţie şi faptul că întrerupătorul a fost produs de uzina electromecanică, care
trebuie să poarte răspundere pentru viciile ascunse ale întrerupătorului. În procesul examinării
litigiului s-a constatat că vînzătorul nu a inclus întrerupătorul în lista pieselor ce se uzează uşor
şi în garnitura pieselor de rezervă care a fost predată cumpărătorului odată cu predarea
excavatorului.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 32. La 14 decembrie cooperativa „Rest” s-a adresat uzinei electrice cu

propunerea de a i se vinde în această lună 75 de transformatoare, indicînd contul său şi
garantînd plata lor imediată. La 20 decembrie uzina a expediat cooperativei marfa
respectivă. Pretenţia uzinei cu privire la plata mărfii furnizate a rămas neexaminată de
către cooperativă, de aceea uzina a înaintat acţiune în judecată.
În procesul examinării litigiului, cooperativa a refuzat să recunoască pretenţiile
reclamantului, considerînd că contractul n-a fost încheiat, iar scrisoarea transmisă uzinei
trebuie calificată ca propunere de încheiere a contractului.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 33. Conform contractului, uzina chimică trebuia să furnizeze în iulie unui trust
de construcţie 6 tone de vopsea şi 500 kg de lac, dar de fapt a furnizat 1250 kg de
vopsea şi 300 kg de lac.
În legătură cu aceasta , vînzătorul a decontat benevol pe contul cumpărătorului
clauza penală şi a lămurit că nu şi-a putut executa obligaţiile din cauza prelungirii reparaţiei la
uzină. Trustul care la 1 octombrie trebuia să dea în exploatare un sanatoriu s-a adresat în
instanţa de judecată cu acţiune, cerînd obligarea uzinei de a furniza marfa rămasă nu mai
tîrziu de 1 septembrie.
Soluţionaţi litigiul.

Speţa 34. Dumbravă a cumpărat de la Ghimpu o garnitură de mobilă la preţul de 3000

lei, dintre care 1500 lei s-au plătit imediat, iar restul sumei urma să fie plătită peste 3 zile, la
momentul primirii bunurilor de către cumpărător. Părţile au convenit că cumpărătorul dobîndeşte
dreptul de proprietate asupra bunurilor din momentul încheierii contractului. După expirarea a 3
zile, cumpărătorul nu s-a prezentat să primească bunurile, din motiv de boală. După expirarea a
5 zile, ca rezultat al neglijenţei fiului major al vânzătorului, în apartamentul acestuia s-a
declanşat incendiu şi toată mobila s-a deteriorat. După 7 zile cumpărătorul s-a prezentat şi a
cerut de la vînzător restituirea sumei de 1500 lei. Vînzătorul a refuzat şi a cerut cumpărătorului
achitarea sumei restante, deoarece s-au deteriorat bunurile care aparţineau acestuia cu titlu de
proprietate .
1.1. În ce formă trebuia să fie încheiat contractul în speţă? Aveau dreptul părţile prin contract
să stabilească astfel momentul transferului dreptului de proprietate către cumpărător?
1.2. Cine va suporta prejudiciul cauzat? Argumentaţi răspunsul.
1.3. Soluţionaţi litigiu în esenţă.

Teste - grilă
1. După natura sa contractul de vânzare-cumpărare este un contract:
a) translativ de posesie;
b) translativ de posesie şi folosinţă;
c) translativ de proprietate.

2. Conform regulii generale, dreptul de proprietate asupra bunului mobil este transferat
cumpărătorului:
a) în momentul încheierii contractului;
b) în momentul predării bunului;
c) în momentul achitării preţului.

3. Vînzarea-cumpărarea este un act:

a) de constituire;
b) de dispoziţie;
c) de conservare.

4. Nu pot forma obiectul contractului de vînzare - cumpărare:

a) bunurile consumptibile;
b) bunurile necorporale;
c) drepturile prevăzute de lege.
5. Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura obligaţiei,
debitorul trebuie să execute obligaţia:
a) în termen de 7 zile de la data semnării contractului;
b) în termen de 7 zile de la data încheierii contractului;
c) în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.

6. Vînzătorul este obligat să-l garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii dacă:

a) cauza evicţiunii este anterioară vânzării;
b) vânzătorul a cunoscut cauza evicţiunii;
c) cumpărătorul nu a cunoscut cauza evicţiunii.

7. Dreptul de preemţiune apare dacă partea socială:

a) se vinde;
b) se schimbă;
c) se donează.

8. Contractul de vînzare-cumpărare este sinalagmatic deoarece:

a) se încheie valabil prin acordul părţilor;
b) dă naştere la obligaţii reciproce pentru ambele părţi;
c) pentru încheierea sa valabilă este necesar consimţământul a două părţi.

9. Are dreptul tutorele să încheie contract de vînzare-cumpărare cu persoana aflată sub

tutela sa:
a) da;
b) nu;
c) numai cu autorizaţia prealabilă a autorităţii tutelare.

10. Preţul bunului imobil trebuie să fie plătit:

a) la momentul stabilit de părţi;
b) la momentul autentificării contractului;
c) la momentul încheierii contractului.

11. În cazul evicţiunii cumpărătorului, acesta are dreptul de a pretinde de la vînzător:

a) reducerea preţului de cumpărare;
b) repararea prejudiciului cauzat;
c) remiterea unui alt bun liber de drepturile terţilor.

12. Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sunt excluse dacă, în momentul încheierii
contractului:
a) vînzătorul nu cunoştea aceste vicii;
b) cumpărătorul cunoştea aceste vicii;
c) calificarea cumpărătorului îi permitea cunoaşterea viciilor.

13. Încăperea neizolată:

a) poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare;
b) nu poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare;
c) poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare cu autorizaţia organelor
locale.

14. Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii se înregistrează:

a) în Registrul Bunurilor Imobile;
b) la Camera Înregistrării de Stat;
c) la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale.

15. Răscumpărarea se efectuează:

a) la preţul stabilit în contract;
b) la preţul de vînzare;
c) la preţul de piaţă al bunului existent la data răscumpărării.