Pentru a forma buni cetăţeni, şcoala trebuie să încurajeze participarea

elevilor la selecţia, planificarea, organizarea şi derularea activităţilor şcolii. În

general, există o puternică tendinţă din partea adulţilor de a subestima competenţa
copiilor de a participa la luarea deciziilor. Mulţi profesori sunt ei înşişi rezistenţi la
ideea unui parteneriat cu elevii, uitând că aceştia nu sunt doar materia primă a unei
instituţii şcolare, ci şi grupul care este direct afectat de schimbările şi inovaţiile în
educaţie, nu sunt numai scopul final al reformelor din învăţământ, ci şi parteneri în
procesul de schimbare.
Este nevoie să extindem procesul de democratizare a şcolii şi participare la
luarea deciziilor și asupra elevilor pentru că:
 • şcoala trebuie să-i familiarizeze pe elevi cu practicile şi instituţiile democratice
care există în societate. Dacă acordăm elevilor responsabilităţi, posibilitatea de a-şi
exprima opiniile, de a lua decizii şi a participa la viaţa şcolii, nu facem decât să le
dăm şansa de a-şi forma şi a exersa competenţe necesare într-o societate de succes;
• în cadrul unor organisme ale elevilor precum Consiliul clasei sau Consiliul şcolii,
elevii pot trăi experienţa personală a unui sistem democratic cu reprezentanţi aleşi;
 • documentele internaţionale stipulează  dreptul copiilor de a-şi face auzite
opiniile, a primi informaţii şi de a participa la luarea deciziilor care îi afectează
direct;
 • în unele domenii sau situaţii, elevii se pot dovedi mai buni în a planifica diferite
activităţi sau a rezolva diverse probleme deoarece, în unele cazuri, ei cunosc mai
bine decât profesorii aspecte care ţin strict de viaţa lor.  
O şcoală mai democratică pentru elevi nu înseamnă anarhie şi lipsa structurilor
ierarhice, ci este o şcoală în care organismele şi structurile de putere sunt clar
definite, dar în care relaţiile dintre membrii instituţiei se bazează mai puţin pe
teama faţă de superiori şi mai mult pe încredere şi respect reciproc. Într-o astfel de
şcoală, copiilor li se acordă posibilitatea să-şi exprime temerile, primesc
responsabilităţi în chestiuni care privesc funcţionarea şcolii şi li se oferă condiţii de
implicare activă şi creativă în probleme care îi privesc direct.
Niveluri de participare a copiilor
  Termenul de participare se referă, în general, la implicarea în luarea deciziilor
care influenţează viaţa noastră şi a comunităţii. Participarea stă la baza unei
democraţii şi este un standard cu care aceasta se măsoară.
Înţelegerea acestui concept şi competenţele legate de el nu pot fi dobândite
decât treptat şi numai aplicându-le şi exersându-le. Dacă acceptăm ideea că rostul
şcolii este şi acela de a forma buni cetăţeni, atunci este necesar să ne gândim, ca
educatori, în ce fel putem să-i punem pe elevii noştri în situaţia de e exersa direct
practicile democratice şi de a şi dezvolta abilităţile de care vor avea nevoie mai
târziu ca adulţi. În acest sens, în cadrul unor organisme ale elevilor precum
Consiliul elevilor, elevii pot dobândi experienţa personală a unui sistem
democratic cu reprezentanţi aleşi.
  În foarte multe școli din lume, inclusiv în țara noastră și în instituția noastră,
vocea elevilor se face auzită printr-un organism reprezentativ numit Consiliul
Elevilor. Acesta este un organism ales în mod democratic al cărui rol este să
reflecte şi să reprezinte interesele elevilor.  Pentru a-şi putea îndeplini acest rol în
mod eficient, un Consiliu al Elevilor (C.E.) are nevoie de un anumit statut în cadrul
şcolii, iar autoritatea sa trebuie să fie recunoscută şi respectată de cadrele
didactice. Un C.E urmăreşte ca elevii să-şi exprime opinia în legătură cu
problemele şcolare care-i afectează direct.
 C.E. sprijină managementul școlii:
  stilurile managementului democratic funcţionează mai bine decât cele autoritare
şi sunt mult mai eficiente;
 consiliile încurajează cooperarea şi nu revolta, utilizează energiile elevilor şi
reduc izolarea şi înstrăinarea acestora;
  consiliile pot constitui puncte de plecare pentru consensul personalului didactic
şi al elevilor împotriva actelor antisociale care ar reduce calitatea vieţii comunității;
  elevii vor accepta regulile mult mai uşor dacă au contribuit la stabilirea lor;
  consiliile elevilor pot conduce la creşterea motivaţiei acestora pentru învățătură.
 Probleme ce pot fi incluse pe agenda întrunirilor C.E.:
  uniforma şcolară;
  condiţii mai bune pentru elevi
  excursii şcolare;
  probleme legate de conduită;
  activităţi caritabile şi pentru strângere de fonduri;
  şcoala şi mediul înconjurător;
  gunoiul din curtea şcolii.
  orarul zilei de şcoală;
  problemele legate de programa şcolară;
  planificarea temelor şi proiectelor;
  planul de dezvoltare al şcolii.
Organizarea de întâlniri regulate cu toţi elevii şcolii pot stimula interesul
acestora faţă de problemele generale ale şcolii şi dezvoltarea legăturilor şi relaţiilor
dintre clase şi grupuri de elevi, fapt care contribuie la crearea sentimentului de
apartenenţă la comunitatea şcolii şi la afirmarea identităţii acesteia. O astfel de
întâlnire are ca scopuri principale:
 1. Optimizarea comunicării intrainstituţionale şi informarea tuturor elevilor şi
profesorilor în legătură cu activităţile şcolii.
 2. Dezvoltarea unui sentiment de apartenenţă (a sense of belonging) la
comunitatea educaţională a şcolii.
 3. Dezvoltarea stimei de sine la elevii ale căror succese sunt menţionate în cadrul
întâlnirilor.
 4. Îmbunătăţirea activităţii prin semnalarea unor aspecte care nu funcţionează
conform regulilor, ROI şi standardelor şcolii.
 5. Promovarea de bune practici şi succese la nivel individual şi de clasă care pot
servi ca modele şi pot fi preluate de alţi elevi/ clase.
 1. Acordarea  de responsabilităţi în clasă şi în şcoală –prin care elevii să contribuie
la bunul mers al vieţii şcolare, ca de exemplu: responsabil cu activităţile
extraşcolare, conduita, revista clasei /şcolii, grup ecologist, emisiuni radio etc. Se
recomandă ca elevii să concureze pentru poziţiile respective, prezentându-şi un
“program managerial”propriu.
 2. Consultarea elevilor în vederea elaborării regulilor şcolii – în ideea că în acest
fel aceştia vor fi mai motivaţi să le respecte. Regulile trebuie să fie corecte şi să
corespundă nevoilor elevilor. Dacă elevii consideră că anumite reguli nu sunt
necesare sau sunt discriminatorii, conducerea şcolii şi personalul didactic trebuie
să le permită să propună schimbări sau să le modifice.
 3. Implicarea elevilor în amenajarea mediului fizic şcolar - de ex., prin acordarea
de responsabilități în ceea ce privește selectarea și expunerea lucrărilor în sala de
clasă sau pe holurile școlii, amenajarea curții/ grădinii școlii.
 4. Crearea unui mediu bazat pe încredere – prin folosirea unor modalităţi de
desfăşurare a activităţilor care să le permită elevilor să lucreze împreună, să-şi
dezvolte stima de sine, să comunice, să-şi exprime părerea în legătură cu diferite
aspecte ale vieţii şcolare.
 5. Informarea permanentă a elevilor în legătură cu tot ce se planifică şi se întâmplă
în şcoală –o bună circulaţie a informaţiei în şcoală nu numai că va sprijini
desfăşurarea activităţii, dar este un mod eficient de a-i face pe toţi să se simtă
importanți şi implicaţi în comunitatea educațională a şcolii.
 Printre modalităţile de a optimiza comunicarea, menţionăm:             
 - organizarea de afişiere în locurile de acces maxim pe coridoare şi în fiecare
clasă care să conţină informaţie despre ce se întâmplă în şcoală;          
 - editarea şi distribuirea de Buletine informative ale şcolii;             
 - un flipchart pe hol pentru anunţuri zilnice etc.
Implicarea elevilor din gimnaziu, în proces de decizie are loc la Consiliul de
administrație, unde un elev al Consiliului de elevi este ca membru conform
Regulamentului-cadru cu privire la funcționarea consiliului de administrație al
instituției de învățământ general , conform capitolului III, punctul 11, consiliul de
administrație are în componență cel puțin 5 membri, iar puncului 12, aceștia sunt
aleși pe o perioadă de 5 ani, iar la subpunctul 5 este stipulate despre reprezentantul
elevilor care este ales de către consiliul elevilor din cadrul gimnaziului.
 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Direcția Generală Educație și Cultură Fălești
IP Gimnaziul ,,Tudor Dron” s. Mărăndeni, r. Fălești

Notă informativă: Implicarea elevilor în

procesul decizional cu referire la calitatea
procesului educațional

Mod de totalizare: Consiliu profesoral

Perioada: martie 2021

Raportor: Grachila Ludmila,

director adjunct responsabil de educație