Caiet de Sarcini Tip - Upload

CAIET DE SARCINI
-REZISTENTA-
CUPRINS:
1. Date generale
2. Betoane
Date generale
Standarde si normative de referinta
3. Cofraje
Date generale
4. Armatura
Date generale
5. Plansee din beton armat
Date generale
6. Stalpii si pereti din beton armat
Date generale
7. Zidăria
Date generale
8. Săpătura şi fundaţiile
Date generale
9. Sarpanta
Date generale
10. Realizarea lucrarilor de hidroizolatii
Date generale
11. Confecţii metalice
Date generale
12. Măsuri de protecţia muncii
1.7. Obiectul caietului de sarcini:
Caietul de sarcini pentru partea de structura de rezistenta cuprinde sarcinile generale care
descriu elementele tehnice menţionate în planşele de structura aferente obiectivului de investiţie din
cuprinsul lucrării şi prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare desenelor.
Dupa definitivarea prezentului caiet de sarcini, orice modificari sau derogari se pot face la
propunerea unei parti – proiectant, beneficiar sau constructor, cu acordul celorlalte doua.
Constructorul are obligatia să respecte in afara caietului de sarcini toate acele normative,
care reprezinta reglementari pentru aceasta categorie de constructii (normative, instructiuni tehnice,
standarde, etc.).
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, proiectantul sau
beneficiarul pot dispune intreruperea lucrarilor.
Executarea remedierilor se va face numai pe baza de dispozitie de santier scrisa, data de
proiectant cu acceptul beneficiarului.
1.8. Nominalizare planşe care guverneaza lucrarea:
Plansele care guverneaza lucrarea sunt plansele predate la faza PT+DE nominalizate in
continuare:
1.
2.
1.9. Descrierea soluţiilor tehnice
Interventiile propuse constau in:
2
BETOANE
2.1. Date generale
La baza executarii lucrarilor de beton va sta Codul de practica pentru executarea lucrarilor
din beton, beton armat si beton precomprimat, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul
nr. 59/N din 24 august 1999, precum si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat, Partea 1 : Producerea betonului, NE 012-1/2007.
Cerinte de durabilitate :
- clasa de expunere XC2 pentru fundatii si XC1 pentru celelalte betoane ;
- continutul maxim de cloruri Cl 0.2
- gradul de impermeabilitate minim P4 ;
- tipul de ciment : - ciment Portland compozit (tip II) ; II B-32.5 pentru betoane de
clasa C4/5, C8/10, II A-32.5 pentru betoane de clasa C12/15, C16/20, C18/22.5, II
AS-32.5R pentru betoane de clasa C20/25 ;
- raportul A/C maxim, dimensiunile maxime ale agregatelor precum si consistenta
betonului sunt in functie de clasa betonului.
Betoanele se prepara numai in statii atestate.
Compozitia betoanelor se stabileste pe baza de incercari pentru fiecare marca de beton, de
fiecare data in functie de lotul de agregate aprovizionat si de sortimentul de ciment ce se va utiliza.
Transportul betoanelor se va face cu autoagitatorul. Transportul local se va face cu bene,
tomberoane, benzi, jgheaburi. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite
pierderea laptelui de ciment.
Durata maxima de transport cu autoagitatorul nu va depasi 45 minute.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
 fisa tehnologica pentru betonarea obiectului a fost insusita de beneficiar
 sunt indeplinite masurile pregatitoare, exista materialele necesare, inclusiv piesele ce vor fi
inglobate, sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare ;
 au fost receptionate calitativ si au fost incheiate procesele verbale corespunzatoare lucrarilor
premergatoare: sapaturi, cofraje, armaturi, pozitionare goluri tehnologice si de instalatii,
pozitionarea pieselor inglobate ;
 la fundatii sunt asigurate mijloacele de indepartare a apei infiltrate ;
 suprafetele de beton turnate anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat,
vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa
prezinte zone necompactate sau segregate si trebue sa aiba rugozitatea necesara asigurarii
unei bune legaturi intre cele doua betoane ;
 in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada de peste 6 luni
este necesara o inspectare a starii armaturilor de catre o comisie alcatuita din beneficiar,
executant, proiectant si reprezentantul ISC care va decide oportunitatea expertizarii starii
armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei.
In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperii
turnarii betonului de catre responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului si in cazul
fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, in conformitate cu programul de control al
calitatii lucrarilor.
Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru, atestat pentru conducerea
lucrarilor de executie in constructii care va supraveghea respectarea stricta a prevederilor NE
012/1999 si a procedurii de executie
Betonul va fi pus in opera in max. 15 min. de la aducerea lui pe santier si nu mai tarziu de
60 min. de la preparare.
3
Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidariile cu care va veni in contact betonul proaspat vor
fi udate cu apa 2-3 ore inainte de turnare si imediat inainte de turnare
Inaltimea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 3 m la elementele cu cu latimea
de maxim 1.0 m si de 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii)
Se vor lua masuri pentru a se evita deplasarea sau deformarea armaturilor
Se va urmari inglobarea completa in beton a armaturilor respectandu-se stratul de acoperire
prevazut in proiect.
Compactarea se va face prin vibrare. In locurile cu armaturi dese se vor folosi pentru
indesare sipci, vergele metalice si baterea cu ciocane din lemn a cofrajelor.
Se vor preleva probe de beton la turnare conform NE 012/1999.
Pentru crearea conditiilor favorabile de intarire si reducerea deformatiilor din contractie,
betonul se va mentine umed cel putin 7 zile dupa turnare. Se va proceda la acoperirea cu materiale
de protectie (folie, rogojini, nisip), numai dupa ce betonul a capatat suficienta rezistenta si nu adera
la materialele.
2.2. Standarde si normative de referinta:
Standarde:
STAS 790 - 84 Apa pentru betoane si mortare
STAS 388 - 80 Lianti hidraulici, ciment portland
STAS 1667 - 76 Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare cu lianti
minerali
STAS 10107/0 - 90 Calculul si alcatuirea elemetelor din beton, beton armat si
beton precomprimat
STAS 8600 - 79 Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si
ansambluri in constructii, sistem de tolerante
STAS 10265 - 75 Tolerante in constructii, calitatea suprafetelor, termeni si
notiuni de baza
STAS 10265/1 - 84 Tolerante in constructii, tolerante la suprafetele de beton
armat
STAS 12400/1 - 85 Constructii civile si individuale, performante in constructii,
notiuni si principii generale
Coduri:
NE 012-1999 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat.
Normative:
Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton
C.140 - 86
armat
* Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile
normativului C.140-86 din anexa I.1 a acestuia.
2.3. Cimentul
Sortimentele de ciment care se vor utiliza sunt cele prevazute in tabelul I.2.1 din Codul de
practica NE 012-1 :2007 corespunzatoare claselor de expunere XC1 si XC2.
Cimenturile se fabrică, în marea lor majoritate, în baza standardului SR EN 197-1:2002 care
reprezintă versiunea românească obţinută prin traducerea Standardului European EN 197-1:2000.
Standardul SR EN 197-1:2002 (Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale) prezintă condiţiile fizice, chimice şi mecanice necesar a fi
4
îndeplinite de 27 de tipuri uzuale de ciment considerate tradiţionale şi bine verificate de către
organismele Naţionale de standardizare din Comitetul European de Standardizare.
Acest standard este armonizat cu Directiva Europeană CE 89/106 Produse pentru construcţii.
Standardul SR EN 197-1:2002 înlocuieşte următoarele standarde Naţionale:
SR 388:1995 – Ciment Portland;
SR 1500:1996 – Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV şi V;
SR 6232:1996 – Cimenturi, adaosuri minerale şi aditivi.
Condiţiile impuse cimenturilor se bazează pe rezultatele încercărilor de laborator efectuate
în conformitate cu :
SR EN 196-1:1995(*) – Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenţelor
mecanice;
SR EN 196-2:1995(*) – Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a
cimenturilor;
SR EN 196-3:1995(*) – Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de
priză şi a stabilităţii;
SR EN 196-5:1995(*) - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 5: Încercarea materialelor
puzzolanice;
SR EN 196-6:1994 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineţii;
SR EN 196-7:1995 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare şi
pregătire a probelor de ciment;
SR EN 196-8:2004 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 8: Căldura de hidratare. Metoda
prin dizolvare;
SR EN 196-9:2004 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 9: Căldura de hidratare. Metoda
semiadiabatică;
SR EN 196-21:1994 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 21: Determinarea conţinutului de
cloruri, dioxid de carbon şi alcalii din cimenturi;
Toate aceste standarde reprezintă versiunile româneşti obţinute prin traducerea standardelor
europene corespondente de către Institutul Roman de Standardizare (IRS). Standardele marcate (*)
au fost revizuite în mai 2005.
Controlul calitatii se va face conform prevederilor din Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat– Indicativ NE 012/1999.
Condiţii chimice şi de durabilitate
Pentru alegerea unui anumit tip de ciment se v-a consulta Documentul Naţional de Aplicare a SR
EN 206-1:2002.
Standardul SR EN 197-2:2002 (Ciment. Partea 2: Evaluarea conformităţii) este utilizat în
vederea aplicării în practică a standardului de specificaţii pentru cimenturile uzuale (SR EN 197-
1:2002), standard care este armonizat cu Directiva Europeană 89/106 Produse pentru construcţii şi
care transpune cerinţele esenţiale ale acestei directive.
Standardul SR EN 197-2 specifică schema de evaluare a conformităţii cimenturilor cu
standardele de specificaţii corespunzătoare produsului, inclusiv certificarea conformităţii de către
un organism de certificare. Standardul prevede reguli tehnice pentru controlul producţiei în fabrică
de către producător şi pentru sarcinile organismului de certificare. De asemenea, prevede reguli
pentru acţiunile ce trebuie urmate în caz de neconformitate, procedura pentru certificarea
conformităţii şi condiţiile pentru centrele de expediţie.
2.4. Agregatele
Se vor folosi agregate naturale grele.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667/76.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile 0-3, 3-7, 7-16, 16-31.
5
Livrarea agregatelor de la balastiere/cariere se va face insotita de certificatul de calitate
pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitarii. Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate, avand pante si rigole
pentru evacuarea apelor. Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Se vor respecta toate prevederile Standardului SR EN 12620:2003 (Agregate pentru beton):
Dimensiunea maximă nominală superioară a granulei de agregat trebuie stabilită ţinând
seama de grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor precum şi de dimensiunea minimă a
secţiunii elementelor.
La alegerea tipului de agregate folosite în reţeta betonului, se va avea în vedere următoarele:
 Un conţinut ridicat de parte fină de formă angulară necesită mai multă apă de preparare
pentru realizarea unui beton de o anumită lucrabilitate;
 Mortarul să nu poată fi eliminat cu uşurinţă din golurile dintre granulele grosire de agregat.
Este important ca golurile dintre granulele de agregat să fie cât mai mici pentru a se preveni
curgerea pastei proaspete de ciment prin ele şi astfel separarea sa;
 Prezenţa granulelor aplatizate poate afecta în mod negativ durabilitatea betonului deoarece
în betonul proaspăt au tendinta să se orienteze în plan orizontal, favorizând separarea apei şi
formarea de pori sub ele;
 Forma granulelor de agregat (rotunjită, neregulată, solzoasă, angulară, alungită etc.)
influenţează considerabil rezisţentele betonului.
 Textura (sticolasă, netedă, granulară, rugoasă, cristalină etc.) suprafeţei agregatului
influenţează considerabil rezistenţele betonului, în special rezistenţa la întindere. O textură
mai rugoasă caracteristică agregatelor de concasaj asigură forţe de adeziune mai mari între
granulele de agregat şi matricea liantă, lucru extrem de important în cazul betoanelor de
înaltă performanţă şi a celor rutiere.
2.5. Apa
Standardul SR EN 1008:2003 (Apă de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare,

încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale
industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton) înlocuieşte STAS 790-80 (Apă pentru betoane
şi mortare), stabileşte condiţiile necesar a fi îndeplinite de către o apă corespunzătoare producerii
betonului (conform SR EN 206-1:2002) şi descrie metode de evaluare a aptitudinii de utilizare a
acesteia.
Apa potabilă (conform Directivei Europene 98/893/EC) este considerată drept corespunzătoare
în beton. Această apă nu necesită nici o încercare specifică. Standardul oferă condiţii şi procedee de
încercare pentru examinarea preliminară a apei de preparare.
2. COFRAJELE
3.1. Date Generale
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care
montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele
propriu-zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care
contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 - 90 si ele trebuie sa fie astfel
alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, revazute in proiect, pentru
elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in
6
Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat
indicativ NE 012-99 Anexa III.1.
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie.
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate,
sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sa permita, la decofrare, o prelare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;
- sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul -
a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de
inceperea turnarii betonului;
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
IN AFARA PREVEDERILOR GENERALE DE MAI SUS COFRAJELE VOR TREBUI
SA MAI INDEPLINEASCA SI URMATOARELE CONDITII TEHNICE:
- sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton;
- sa permita compactarea cat mai buna in zonele de legatura dintre diafragmele nou introduse si
stalpii existenti;
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;
- cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu
betonul.
- sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj.
3.2. Standarde si normative de referinta
Standarde:
STAS 7009 - 79 Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si ansambluri
in constructii, terminologie
STAS 8600 - 79 Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si ansambluri
in constructii, sistem de tolerante
STAS 10265 - 75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor. Termeni si
notiuni de baza
STAS 10265/1 - 84 Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele de beton armat
STAS 12400/1 - 85 Constructii civile si individuale. Performante in constructii.
Notiuni si principii generale.
STAS 10107/0 - 90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si
beton precomprimat
Normative:
C.140 - 86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat
* Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile
normativului C.140-86 din anexa I.1 a acestuia.
3.3. Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul
de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Inginerului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
7
 curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se
face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer);
 tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa
usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se
folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact
cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate
astfel:
 preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile
de cofraje si sustineri;
 in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor;
 final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese
verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse";
3.4. Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea

cofrajelor in timpul intaririi
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel
incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face
astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
3.5. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje:
 preliminar se verifica lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si

sustineri ;
 in cursul executiei, verificandu-se pozitia in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor ;
 final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in registrul de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Abaterile maxime fata de dimensiunile prevazute in proiect ale cofrajelor nu vor depasii
valorile specificate în NE019/99.
3.6. Decofrarea
Elementele pot fi decofrate in momentul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a
putea prelua integral sau partial, dupa caz sarcinile pentru care au fost proiectate.
Pentru termenele de decofrare se vor respecta recomandarile date in Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat NE 012/1999.
3. ARMATURA
8
4.1. Date generale
Otelurile pentru armaturi folosite sunt BST500C.

Livrare, marcare, transport si depozitare
Documentele ce insotesc livrarea trebuie sa contina :
 denumirea si tipul de otel, standardul utilizat
 toate informatiile pentru identificarea loturilor
 greutatea neta
 valorile determinate privind criteriile de performanta
Otelul livrat de furnizorii intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor
care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producator.
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si
depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura
si/sau betonul sau aderenta beton-armatura.
Ele trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate astfel incat sa se
asigure :
 evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii ;
 evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
 marcarea si identificarea facila a sortimentelor si diametrelor.
Standarde:
STAS 438/1 - 80 Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice

generale de calitate
STAS 438/2 -80 Sarma trasa pentru beton armat
STAS 438/3 -80 Plase sudate pentru beton armat
ansambluri in constructii, terminologie
ansambluri in constructii, sistem de tolerante suprafetele
de beton armat
STAS 12400/1 -85 Constructii civile si individuale. Performante in
constructii. Notiuni si principii generale.
STAS 10107/0 - 90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat
si beton precomprimat
 Normative:
C.140 - 86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton
armat
4.3. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta

conformitate cu prevederile proiectului.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulate astfel incat sa se evite deteriorarea mecanica, ruperi
ale sudurilor in carcase si plase sudate, contactul cu substante care pot afecta proprietatile de
aderenta sau pot produce procese de coroziune.
9
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. Barele taiate si fasonate vor fi
depozitate in pachete si etichetate.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10o C.
Inadirea armaturilor se face in prezentul proiect prin suprapunere sau prin suprapunere si sudura
in conformitate cu STAS 10107/0-90 şi specificatiile de pe planse.
4.4. Stratul de acoperire cu beton
Acoperirea cu beton a armaturii trebuie asigurata in grosime de 2.5 cm pentru stalpi si grinzi, de
1.5 cm pentru placi, 3,5 cm pentru fundatii cu strat de egalizare, 5 cm pentru fundatii, stalpi, grinzi
in contact cu pamantul, 1,5 cm pentru etrieri sau armaturi transversale din carcase sudate. In acest
sens se vor folosi distantieri din material plastic sau mortar de ciment. Este interzisa folosirea
distantierilor din cupoane metalice sau din lemn. Pentru mentinerea la pozitie a armaturilor si
asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut in proiect se vor prevedea :
 cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete
 cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau de stalp
 cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2 ml de grinda in zona cu
armaturi pe doua sau pe mai multe randuri
Pentru mentinerea la pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor prevedea
capre din otel beton, sprijinite pe armatura inferioara, sau pe distantieri si dispuse cate 1 buc/mp in
camp si 4 buc/mp in zonele cu placa in consola. Este interzisa folosirea distantierilor din otel beton,
sau rezemarea caprelor direct pe cofrajul placilor.
4.5. Montarea armaturilor
Montajul poate sa inceapa dupa indeplinirea urmatoarelor conditii :

 fisa tehnologica pentru montarea armaturilor a fost acceptata de beneficiar ;
 cofrajele au fost receptionate calitativ .
4.6. Inlocuirea armaturilor
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate

proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.
Abaterile limita la confectionarea şi montarea armaturilor se iau conf. NE 012/99.
4.7. Controlul calitatii armaturii puse in opera
Se face permanent in timpul executiei.

La terminarea armarii, receptia se face de catre conducatorul lucrarii si reprezentantul
beneficiarului, care vor proceda la verificarea pozitiei, numarului de bare, diametrelor, distantelor
intre bare, calitatea otelului comparandu-se cu prevederile din proiect.
De asemenea se va verifica existenta elementelor de mentinere la pozitie(distantieri, capre) si
starea de curatenie a cofrajului si a armaturii.
Rezultatele acestor verificari se vor consemna intr-un proces verbalde lucrari ascunse care va fi
parte la Cartea constructiei.
4. PLANSEELE DIN BETON ARMAT
5.1. Date generale
1
Planseele trebuie alcatuite ca saibe rigide orizontale si in acest sens se impune respectarea
grosimii si orizontalitatii acestora.
In acest sens se vor respecta cu strictete configuratia cofrajului, grosimea planseului, precum
si armarea acestuia. Golurile pentru instalatii se vor poza inainte de turnarea betonului, fiind
interzisa practicarea acestora prin spargera planseului. Turnarea betonului se va face numai dupa ce
in prealabil a fost receptionata calitativ si cantitativ armatura si calitativ cofrajul, conform
programului de control anexat.
Armarea planseelor se va face conform cu detaliile de executie si pentru respectarea
acoperirii cu beton a armaturile se vor respecta cele indicate la capitolul armaturi.
5. STALPII SI PERETI DIN BETON ARMAT
6.1. Date generale
Stalpii si peretii se vor arma si cofra respectand plansele de executie. Rosturile de turnare a
stalpilor vor fi obligatoriu ghidate la nivelul fundurilor grinzilor sau centurilor. Suprafata rostului,
inainte de turnare se va curata si spala iar pelicula superficiala de lapte de ciment se va curata cu
peria de sarma. Se va acorda o atentie deosebita nodurilor de cadru in sensul indesirii cu etrieri a
nodului. Turnarea betonului se va face numai dupa ce a fost receptionata armatura si cofrajul.
6. ZIDARIA
7.1. Date generale
Materialele si produsele utilizate vor fi :

 blocuri ceramice cu goluri rotunde din grupa 1 (STAS 457-86) sau caramizile rezultate prin
anularea zidurilor existente care corespund din punct de vedere calitativ.
 mortar M5-Z
CR6-2006- Cod de proiectare pentru structuri de zidarie.

P100-1/2006 –Code de proiectare seismica –Partea I –prevederi de proiectare pentru cladiri
STAS 10104 -83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor
structurale
STAS 457 – 86 - Caramizi ceramice pline STAS 5185/1(2)-86
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale
STAS 10109/1-92- Lucrari dr zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
STAS 10101/OA-77 Clasificarea si gruparea actiunilor actiunilor pentru constructii civile si
industriale
STAS 10101/O1-78 Greutati tehnice ci incarcari permanente
STAS 10102/2-75 Incarcari datorate procesului de exploatare
STAS 10101/20-90 Incarcari date de actiunea vantului
STAS 10101/21-90 Incarcaridate de zapada
STAS 10101/23A-78 Incarcari date de temperatura exterioara in constructii civile si
industriale.Limite admisibile si parametri de izolare fonica
STAS 1026 - 75 - Tolerante in constructii. Termeni si notiuni de baza
C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica
C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii ale cladirilor
C300-94 Normativ de prevenirea si sttingerea a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatiile aferente acestora
1
P2 – 85 - Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in contructii civile si social-
culturale. Limite admise si parametri de izolare acustica
C56-85 Normativ pentru verifificarea calitatii lucrarilor in constructii si a instalatiilor aferente
C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatilor
aferente
C125-87 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor
acustice la cladiri
STAS 388-81 Ciment Portland
STAS 790-73 Apa pentru mortare si betoane
STAS 43 8-74 Otel beton
STAS3910/1-76 Var pentru constructii
STAS 902-78 Var hidratant in pulbere pentru constructii
STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala .Modul de incarcare
STAS 1030-70 Mortare obisnuite zidarie si tencuieli.Clasificarea conditiilor tehnice.
C126-75 Normativ pentru alcatuirea si executarea zidariilor din caramida si blocuri ceramice
STAS 457-86 Lucrari de zidarie din caramida.Caramizi pline presate
STAS 10101/2A1-87- Actiuni în constructii. Încarcari tehnologice din exploatare
pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice.
STAS 10101/23-75 - Actiuni în constructii. Încarcari date de temperatura
exterioara.
STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,
beton armat si beton precomprimat.
STAS 10107/1-90 - Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii
generale de proiectare
STAS 10107/2-92 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton
precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire
. STAS 10107/3-90 - Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton
precomprimat. Prescriptii de proiectare
STAS 10107/4-90 - Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare
SR EN 1991-1-1 - Eurocod 1 Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-1: Actiuni
generale. Greutati specifice , greutati proprii, incarcari utile pentru
cladiri.
SR EN 1991 - pr. NA - Eurocod 1 Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-1: Actiuni
generale. Greutati specifice , greutati proprii, incarcari utile pentru
cladiri. Anexa nationala.
- serii de standarde europene
SR EN 771-1 – Elemente pentru zidarie de argila arsa
SR EN 771-2 - Elemente pentru zidarie de silico-calcar
SR EN 771-3 - Elemente pentru zidarie din beton
SR EN 771-4 - Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat
SR EN 771-5 - Elemente pentru zidarie din piatra artificiala
SR EN 771-6 - Elemente pentru zidarie din piatra naturala
SR EN 772-1 - Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 1:
Determinarea rezistentei la compresiune
Determinarea prin cântarire hidrostatica a volumului net si a
procentului de goluri al elementelor pentru zidarie din argila arsa
Determinarea continutului de saruri solubile active al elementelor
1
pentru zidarie din argila arsa
Determinarea absorbtiei de apa prin fierbere pentru ruperea
capilaritatii elementelor pentru zidarie din argila arsa
R EN 772-11 - Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11:
Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a
elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala
si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a elementelor
pentru zidarie din argila.
Determinarea densitatii aparente si absolute în stare uscata a
elementelor pentru zidarie (cu exceptia pietrei naturale).
Determinare dimensiuni
Determinarea dilatarii la umiditate a elementelor ceramice cu
goluri orizontale mari pentru zidarie de argila
SR EN 998-1- Specificatie a mortarelor pentru zidarie. Partea 1 : Mortare
pentru tencuire si gletuire
SR EN 998-2 - Specificatie a mortarelor pentru zidarie. Partea 2 : Mortare
pentru zidarie
SR EN 1015-1 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidarie – Partea 1 :
Determinarea distributiei granulometrice (analiza prin cernere)
SR EN 1015-2 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 2:
Luarea probelor de mortar din gramada si pregatire încercari
Determinarea cantitatii de aer din mortarul proaspat
Determinarea duratei de lucrabilitate si timpului de corectie a
mortarului proaspat
Determinarea densitatii aparente a mortarului întarit
SR EN 1015-11 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 11 :
Determinarea rezistentei la încovoiere a mortarului întarit
Determinarea continutului de saruri solubile din mortarele
proaspete
Determinarea coeficientului de absorbtie a apei datorata actiunii
capilare a mortarelor întarite
SR EN 1052-1 - Metode de încercare a zidariei. Partea 1:Determinarea rezistentei
la compresiune
SR EN 1052-2 - Metode de încercare a zidariei. Partea 2 :Determinarea
rezistentei la încovoiere.
SR EN 1052-3 - Metode de încercare a zidariei. Partea 3: Determinarea rezistentei
initiale la forfecare.
SR EN 1052-4 - Metode de încercare a zidariei. Partea 4: Determinarea rezistentei
la forfecare tinând seama de umiditatea inclusa.
SR EN 1745 - Zidarie si elemente pentru zidarie – Metode pentru determinarea
valorilor termice de calcul
SR EN 13501-1 Clasificarea produselor pentru constructii în functie de
1
comportarea la foc – Partea I : Clasificarea în functie de
rezultatele încercarilor de reactie la foc
ETAG 003-1998 Guidelines for european technical approval for internal partition
kits for use as non-loadbering walls. EOTA, Brussels ,1998
SR EN 1996-1-1 Eurocod 6 . Proiectarea structurilor din zidarie. Partea1-1. Reguli generale pentru
structuri de zidarie armate sau nearmate.
7.3. Lucrari pregatitoare
Inainte de realizarea peretilor din caramida sunt necesare urmatoarele :

 structura de rezistenta sa fie receptionata (cu eventualele deficiente remediate )
 suprafetele suport sa nu prezinte abateri de la planeitate si verticalitatea mai mari decat cele
admisibile in prescriptiile tehnice in vigoare.
7.4. Reguli generale de executie
Inainte de inceperea lucrarii, constructorul va executa un fragment de perete-monstra,

utilizand materialele, produsele, accesoriile si tehnologiile specificate pentru intreaga lucrare.
Panoul se va executa la santier unde se va construi (dupa obtinerea aprobarii de catre diriginte) a
panoului – monstra, element de comparatie pentru intreaga lucrare. Pe durata intregii lucrari nu se
va distruge sau deteriora panoul-monsta.
Rezistenta la compresiune a caramizilor pentru zidarie se va testa conform STAS456-75.
Se vor folosi numai caramizi conform STAS 456-86 confectionate in tehnologia omologata
cu Gu-1-C2/7 si STAS 457-86.
Caramizile pentru zidarie vor fi rezistente si nu vor prezenta fisuri, sparturi sau alte defecte,
care ar putea impiedica asezarea lor corespunzatoare sau ar afecta rezistenta, aspectul sau
durabilitatea constructiilor. Caramizile vor fi lipsite de materiale ce ar putea deteriora tencuiala sau
coroda piesele metalice.
Se va examina zonele si cantitatiile in care urmeaza a fi puse in opera zidariile.
Inainte de inchiderea cu zidarie a golurilor sau spatiilor inacesibile se va indeparta rosturile
si se va curata zona care urmeaza a fi inchisa.
Caramizile se vor pune in opera conform panoului- montaj aprobat .
In timpul executiei lucrarilor de zidarie se vor lasa goluri pentru instalarea diferitelor
echipamente. Aceste goluri se vor umple dupa montarea echipamentelor, corespunzator zidariei din
jur.
Rosturile orizontale si verticale vor fi de aproximativ 10 mm grosime. Se vor umple rosturile
verticale pe toata inaltimea caramizii. Fiecare rand va fi bine fixat la colturi si la intersectii.
Daca este necesar zidaria se va arma cu bare din otel F6 cate doua la cca 60cm, la interval de
5-7 asize pe verticala. Armaturile se inglobeaza complet in mortar.
Acoperirea de mortar la exteriorul rostului, a armaturii, va fi minim 2cm. Armaturile se vor
petrece cel putin 100mm. Se vor folosii si ancoraje locale inglobate in nodurile orizontale ale
zidariei si fixate prin impuscare de elementele de beton structurale, iar in dreptul golurilor de
ferestre sau alte goluri mai mari de 300mm se vor prevedea ancoraje suplimentare ale captuselii la
maxim 1 m distanta intre ele. La intersectii armatura din rosturile orizontale se vor amplasa in
rosturi alternante pe verticala astfel ca sa se suprapuna in acest rand.
7.5. Curatirea si protectia lucrarilor
Zidaria trebuie sa ramana curata, fara urme de mortar, cu mortarul din rosturi intarit.
Protectia lucrarilor : suprafete de zidarie vor fi protejate pe toata durata executarii lucrarilor de
constructii, atuncii cand nu se lucreaza direct pe ele. Pe timp de ploaie sau in cazul intreruperii
1
lucrarilor, zidurile expuse se vor proteja la partea superioara cu o folie rezistenta, hidrofuga, care nu
pateaza si este bine fixata.De asemenea se va asigura stabilitatea la rasturnare a zidariei pe timp de
vant si nici un caz dupa terminarea programului nu se va lasa zidaria neimpanata sau asigurata la
actiunea vantului.
7.6. Reguli si metode de verificare
La realizarea lucrarilor de zidarie se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si

prezentele specificatii.
Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind
cele spuse mai sus.
7.7. Livrarea, depozitarea si manipulare.
La livrare materialele vor trebui sa aiba specificate :

 denumirea producatorului
 data fabricatiei
 denumirea si tipul blocurilor, dimensiunea lor
Se vor asigura pentru toate tipurile de caramizi cantitatile complete de la unul si acelasi
producator. Se va procura o cantitate suficienta de pentru fiecare tip de de caramizi specificate
astfel poate sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare.
Caramizile se vor depozita in stive sau lazi in locuri ferite sau protejate impotriva
patrunderii umezelii si a precipitatiilor atmosferice.
Zidaria de umplutura se leaga de stalpi si diagragmele de beton armat cu ajutorul unor
mustati de 6-8 mm diametru lasate de stalpi la cate 60 cm pe inaltime sau prin ancorare cu ajutorul
unei sine, care se fixeaza in pozitie verticala de elementul de beton si a unei platbande care se
fixeaza in pozitie orizontala de blocurile caramida din 60in 60cm. Zidaria de umplutura a pertilor
exteriori si interiori se va impăna la partea superioara.
La partea inferioara, peretii se vor executa pe un pat de mortar, iar la tavan se va impana.
Se recomanda acoperirea cu plasa de rabitz zincata a rosturilor de la legatura intre peretii
realizati din materiale diferite in vederea evitarii aparitiei de fisuri.
Viteza de executie a zidariei pe ialtime nu se va depasi ½ nivel in 24 ore.
Radiatoarele si spalatoarele se vor monta pe suporti verticali sau console fixate in zidarie.
Se va evita montarea pe console a obiectelor grele, acestea urmand a fi rezemate numai pe
suporti fixati in pardoseala sau planseu.
Compozitia mortarului de zidarie va fi cea aratata in fisa tehnica si in instructiunile conform
agrementului tehnic al blocurilor de zidarie, respectic mortarului adeziv pentru zidarie.
Inainte de executia zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stalpilor sau
diafragmelor se va aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementul
de structura va fi umplut complet cu mortar.
Punerea in opera se va face cu personal calificat si instruit, care sa respecte toate regulile
specifice acestor categorii de lucrari, sub control de specialitate. In mod obligatoriu se vor face
instructaje speciale, se vor consemna procese verbale de instructaj cu muncitorii de pe santier, astfel
ca acestia sa cunoasca prescriptiile tehnice referitoare la tehnologia de executie a zidariei si
caracteristicile specifice acestei zidarii, legate de stabilitatea si rezistenta redusa a zidariei in
perioada de intarire a mortarului.
7.8. Receptionarea lucrarilor
Receptia de lucrari se va face pe baza verificarii planeitatii, verticalitatii si orizontalitatii cu

instrumente specifice.
1
Verificarea calitatii zidurilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor conform prevederilor
din normativul C56-85, de catre seful de echipa si maistru, iar la lucrarile ascunse de catre ajutorul
sefului de brigada si reprezentantul beneficiarului.
La incheierea fazei la rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora
comisia de receptie incheiate in proces verbal in care se consemneaza, verificarile efectuate,
rezultatele obtinute si concluziile cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor.
7. SAPATURA SI FUNDATIILE
8.1. Date generale
Inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi, beneficiarul va pune la dispozitia constructorului

(prin proces verbal de predare a amplasamentului) terenul liber de sarcini. Lucrarile se vor ataca
dupa imprejmuirea zonei, eventual semnalizarea pe timp de noapte daca se deranjeaza circulatia
rutiera. Sapatura generala se va executa mecanizat iar sapaturile in santuri si izolate se vor executa
manual. Nu sunt necesare epuismente.
Inainte de executia lucrarilor de sapaturi se va face trasarea prin fixarea, conform
proiectului, a pozitiei constructiilor pe amplasamente proiectate.
In conditii de timp friguros nu se admite executia ultimului strat de sapatura fara a se lua
masuri impotriva inghetului (rogojini sau alte materiale termoizolante)
Umpluturile compactate intre fundatii, la exteriorul cladirilor sau sub pardoseli se vor
executa, de regula, cu pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura.
Este interzisa realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri,
prafuri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari, etc.
La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative:

Standarde romanesti:
STAS 6054 - 77 Terenul de fundatie. Adancimi de inghet
STAS 2745 - 90 Terenul de fundatie. Urmarirea tasarii constructiilor
STAS 1913/1 - 82 Terenul de fundatie. Pamanturi. Determinarea umiditatii.
STAS 2916 - 87 Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea talazurilor si santurilor.
STAS 9824/0 - 74 Trasarea constructiilor. Prescriptii generale
STAS 9824/1 - 87 Trasarea constructiilor.
STAS 5091-71 Terasamente. Prescriptii generale ;
Normative romanesti de executie:

C. 169 - 88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.
C. 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente.
C. 56 - 85 Verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiile aferente.
C. 61 - 74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarilor.
C. 29 – 85 Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice.
C. 182 – 87 Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de
drumuri.
NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
1
Alte prescriptii romanesti:
Ordin IGSIC nr.8/07.11.1981, referitor la incercarile de laborator
pentru verificarea compactarii terenului.
P. 7 - 88 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe
pamanturi sensibile la umezire.
P.70 - 79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor
fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari.
TS Norme de deviz pentru terasamente
8.3. Tolerante de executie
Sapatura generala si sapaturile pentru fundatii se realizeaza numai dupa trasarea constructiei
si verificarea acesteia. Dupa executia fundatiilor se reface trasarea. Se admit deviatii de 5-10 cm
pentru fundatii continui. La structuri pe cadre deviatiile mai mari de 5 cm ale fundatiilor fata de
proiect se aduc la cunostinta proiectantului iar pentru axarea stalpilor nu se permit deviatii mai mari
de 2-3 cm.
8.4. Receptia sapaturilor
Receptia sapaturilor se face in faza determinanta pentru controlul cotei si naturii ternului de
fundare, prezenta elaboratorului studiului geotehnic fiind obligatorie.
8. SARPANTA
9.1. Date generale
Calculul si dimensionarea elementelor din lemn s-a facut tinand cont de conditiile de
exploatare a constructiei si drept urmare ea a fost incadrata in clasa I de exploatare, caracterizata
prin umiditatea continuta de materialul lemons corespunzatoare unei temperaturi de 20 C si a unei
umiditati relative a aerului mai mica decat 80%.
Elementele sarpantei sunt prevazute a fi executate din lemn de brad cu clasa de calitate I sau
II, care la punerea in opera va avea o umiditate mai mica de 18%.
Pentru piesele metalice folosite la executia sarpantei se va folosi otel pentru construcii OB
37.
Toate materialele ce se vor pune in opera vor fi insotite de certificate de calitate si buletine de
analiza.
La algerea materialului lemnos se tine seama de umiditatea, de defectele si anomaliile
admisibile precum si de corelare acestora cu categoriile pieselor si elementelor din lemn prevazute
in STAS 857-75.
Contravantuirea sarpantelor se asigura pe directia transversala prin prinderea cu clesti a
popilor si capriorilor, iar pe directia longitudinala prin contrafisele panelor.
Sarpantele se ancoreaza de cladire cu mustati lasate din centuri de pe conturul cladirii sau cu
buloane si in dreptul fiecarui pop .
Conditii tehnice materiale
Cherestea de diferite specii de rasinoase (STAS 8689-80 pentru dimensiuni si STAS 3575-
80calitate)
Conditii de admisibilitate al defectelor lemnului :
-putregai- nu se admite
-crapaturi strapunse – nu se admite
1
-crapaturi nestrapunse- nu se admit
-noduri sanatoase- se admit cu diametrul de maxim 50mm
-noduri putrede- se admit cu diametrul de maxim 20mm cu distanta intre ele de 150mm
-tesituri- se admit fara sa a depasi 50%din grosimea scandurii
- coloratii diferite- se admit cu conditia sa nu diminueze rostul lemnului
Umiditatea admisa a lemnului la livrare va fi de maxim 24%
Toate elementele se trateaza antiseptic cu sulfat de cupru si bicromat de sodiu.
Ignifugarea se face pe santier conform ‘’ Instructiuni de montare a prefabricatelor de tip SCL
elaborate deICIPIL Disan I si II.
Metode de verificare:
- verificarea defetelor lemnului si asamblare se face vizual
- verificarea dimensiunilor se face cu aparate obisnuite de masurat
-veridicarea umiditatii se face cu aparate electrice de masurat umiditatea
-verificarea calitatii se face de furnizor de un controlor CTC bucata cu bucata, efectuarea acestui
control fiind confirmat de stampila pe documentele de livrare.
Receptia se face pe baza unei verificari de lot, prin sondaj asupra unor esantioane prelevate
din loturile respective.
Verificarea lotului se efectueaza conform cu STAS3160-72, cu un nivel de control Nc-III,
plan plan dublu de control normal, cu nivelul de calitate acceptabil AGL4.0. Lotul respins la
verificare poate fi resortat.
Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se va face de comisia de receptie prin :
-examinarea existentei si continutul certificatelor de calitate
-examinarea directa a lucrarilor, executate prin sondaj, urmarindu-se invelitorile sa indeplineasca
functiile de indepartarea apelor plubiale si etanseitatea la apa vant si zapada.
La examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte goluri prin care se
vede lumina din exterior.
Se masoara prin sondaj a elementelor geometrice, ale acesteia, distanta de minimum 10cm
intre cosurile de fum si partile lemnoase.
Abaterile de la planeitate cu dreptarul de 3.00 m trebuie sa nu depaeasca 5mm in lungul
pantei si 10 mm perpendicular.
9.2. Standarde si normative de referinta:
C37-88 –normativ pentru alcatuirea si executarea sarpantei.

C56-85- normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C107-82 normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la cladiri.
C58-85 –norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile.
D290-77 norme generale de protectie PSI
P118-83 Norme tehnice privind protectia PSI
STAS 3303/1.2-88 Pantele invelitorilor
STAS 771/1-81 Masuri de asigurare contra incendiilor, determinarea rezistentei la foc a elementelor
de constriuctii
STAS 6793 -86 Detalii de strapungere si racorduri la cosuri si canale de fum
9.3. Executia
Executia lucrarilor se face de catre o echipa specializata in astfel de lucrari si numai dupa ce
structura de rezistenta este terminata. Se vor respecta detaliile din proiect specifice fiecarei operatii
sau categorii de lucrari.
Inainte de executarea invelitorii se vor verifica :
- stratul suport al invelitorii - planeitatea;
1
- se va asigura o distanta de minim 100 mm intre cosurile de fum si pelementele din lemn sau
combustibile ale suportului ;
- se va asigura antiseptizarea si ignifugarea tuturor materialelor incombustibile ;
- imbinarile intre diferite elemente si ancorajele sarpantei fata de elementele structurii de rezistenta ;
- sectiunile nete ale elementelor sarpantei ;
- prinderea carligelor pentru jgheaburi.
Avand in vedere ca de calitatea lucrarilor de invelitori depinde gradul de asigurare a
protectiei fata de intemperii, lucrarile vor fi conduse direct de seful punctului de lucru.
Materialul metalic folosit este otelul pentru constructii OL37 prevazut in STAS 500/1.2-68.
Conditiile care trebuie sa indeplineasca imbinarile
-prin mijloace de imbinare utilizate, trebuie sa se asigure o repartizare uniforma a eforturilor in
elementele componente ale barelor compuse ; suprasolicitarea unor elemente apare datorita
inexactitatilor de execurtie a imbinarilor si a prezentei unor deformatii initial inegale.
-sa se realizaze pe cat posibil , fractiunea elmentelor de transmitere a eforturilor (tije cilindrice sau
lamerale , pene prismatice sau inelare), asigurandu-se astfel un numar
mai mare de sectiuni de lucru si prin urmare o rezistenta si o siguranta sporita a imbinarilor chiar in
cazul prezentei unor defecte (noduri, crapaturi medulare) ;
- imbinarile trebiue astfel realizate incat sa se evite defectele defavorabile ale contractiilor si
umflarii si sa nu faciliteze aparitia fenomenului de biodegradare (prin stagnarea apei sau
impiedicarea aerisirii imbinarii )
-tipul de imbinare ales trebuie sa se potriveasca cu materialul lemnos folosit si cu solicitarile din
piese, de exemplu :
-imbinarile incleate nu se pot utiliza decat la lemn ecarisat sub forma de scanduri sau dulapi vand
umiditatea de echilibru maxim 18%
- imbinarile prin chertare transmit numai eforturi de compresiune la piesele din lemn rotund sau din
lemn ecarisat de tip grinzi sau rigle.
-imbinarile cu inele necesita material ecarisat de calitate superioara , nu se pot realiza constructii
exterioare imbinate cu cuie, chiar in cazul protejarii acestora, intrucat ruginesc din cauza umiditatii
relative mari a aerului exterior
- imbinarile trebuie astfel realizate incat sa nu reduca sensibil capacitatea portanta a pieselor
imbinate ; slabirea sectiunii trebuie sa fie minima ;
-imbinarile trebuie astfel concepute incat sa fie usor de executat si intretinut ; se recomanda ca la
realizarea constructiilor din lemn sa se aleaga tipuri de imbinare ce se pot realiza industrializat si se
pot ansambla usor pe santier (de exemplu : imbinari incleate, imbinari cu placute miti-cuie,
ansamblaje metalice), sau care necesita manopera mai putin calificata(imbinari cu buloane sau cuie)
;
-imbinarile trebuie astfel concepute incat sa mentina axialitatea eforturilor in bare ; excentricitatile
prezente la noduri maresc sectiunile barelor datorita faptului ca acestea lucreaza la solicitari
compuse (intindere sau compresiune excentrica)
-datorita modului de lucru diferit al diverselor tipuri de imbinari nu este permisa transmiterea
aceluiasi efort folosirea imbinarilor de diferite tipuri ; se permite transmiterea eforturilor prin
diferite mijloace de imbinare , dar intregral si succesiv.
Pentru protejarea lemnului pe durata exploatarii se impun urmatoarele masuri :
-se vor lua masuri de protectie impotriva actiunii parazitiilor, ciupercilor, prin utilizarea substantelor
antiseptice, calitatea acestora va corespunde conditiilor cerute de STAS 650-83 si 651-81 :
-impregnarea lemnului cu substante ignifuge ;
Abateri dimensionale admisibile sunt stbilite conform SR EN 390.
Structura sarpantei se receptioneaza inainte de executarea invelitorii in faza determinanta conform
cu programul de control al receptiei lucrarilor, verificarile constand in:
- respectarea prevederilor din proiect;
- existenta proceselor verbale de receptie pe parcursul lucrarilor;
1
- existenta certificatelor de calitate pentru materialele puse in opera;
- se verifica vizual calitaea lucrarilor si pentru neconformitati majore se dispune refacerea totala sau
partiala.
Terminarea lucrarilor se constata dupa ce dupa ce au fost executate si receptionate toate
lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier. Se incheie proces verbal de receptie a
categoriei de lucrari.
9.4. Ignifugarea si antiseptizarea elementelor din lemn
Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile, este obligatorie

utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si dupa caz cu
agrement tehnic.
Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii.
Producatorii si, dupa caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livreze numai
produse corespunzatoare standardului de firma sau normei interne, si sa obtina avizul
Comandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificari
ale caracteristicilor produselor existente.
Dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pe baza de lemn si
a materialelor textile trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in
continuare.
Intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina
posibilitatile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate si alte masuri de protectie contra
incendiilor.
Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop, cu
respectarea stricta a instructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de aplicare,
consum specific sa.).
Executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate
prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate.
La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si
asigurarea conditiilor de eficienta ; ele vor fi anexate la Cartea constructiei.
9. REALIZAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
10.1. Date generale
Pentru hidroizolatii si lucrarile aferente acestora se vor utiliza urmatoarele materiale:

 panza bitumata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046 - 78
 tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000, conform STAS 10126- 86
 cartoane bitumate tip CA 333, CA 400 conform STAS 138 - 80
 impaslituri din fibre de sticla bitumate tip IA 1100, conform STAS 7916- 80 si IA 1100 R
conform NTR 8067 - 85
 bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 80/90 conform STAS 7064 - 78.
Pentru alte materiale auxiliare se va consulta normativul C.112 - 86.
Hidroizolatia pardoselilor incaperilor ude amplasate peste cota ±0.00 se va prevedea din
panza sau tesatura bituminata PA 55,PA 45, in doua straturi lipite cu mastic de bitum, IB 78-95 cu
1.5 Kg/m la fiecare strat si un strat de carton CA400, lipit cu mastic de bitum pe o amorsa, din
solutie sau emulsie de bitum minim 300g/m sau din folie de polietilena de mare densitate de tip
FONDALINE 2.
Hidroizolatia pardoselilor acestor incaperi se va ridica cu minimum 30 cm pe peretii si stalpi
interiori.
2
Hidroizolatia orizontala de la nivelul inferior se va aplica pe betonul de egalizare peste o
sapa de mortar de ciment.
Standarde:
STAS 2355/1 - 85 Constructii civile, industriale si agro-zootehnice. Lucrari de
hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie
STAS 2355/2 - 87 Constructii civile, industriale si agro-zootehnice. Hidroizolatii
din material bituminoase la elementele de constructii.
Prescriptii generale de proiectare si executie
STAS 7009 - 79 Constructii civile, industriale si agro-zootehnice. Tolerante si
ansamblari in constructii, terminologie.
STAS 8600 - 79 Constructii civile, industriale si agro-zootehnice. Tolerante si
ansamblari in constructii. Sistem de tolerante
STAS 10265 - 75 Tolerante in constructii. Calitatea finisate.Termeni si notiuni de
baza.
Normative:
C.112 - 86 Normativ pentru proiectare si executarea hidroizolatiilor din
materiale bituminoase la lucrari de constructii
10.3. Verificarea calitati lucarilor de hidroizolatii
Lucrarile de izolatii find lucrari ascunse calitatea lor se verifica pe masura executiei lor
incheindu-se un proces verbal din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele :
 calitatea suportului- rigiditate,aderenta, planeitate, umiditate
 calitatea materialelor de hidroizolatii
 pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de raspuns sau rost
 calitatea amorsajul si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei ( suprapuneri,
decalari,racordari)
 etapele si succesiunea etapelor
 strangerea flanselor si platbandelor de strangere aferente strapungerilor si rosturilor
Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele condiitii :

 straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continui cu mastic de bitum, fara zone nelipite
 panta catre gurile de scurgere este conform proiectului, fara stagnari de apa
 este continua si nu prezinta umflafuri
 racordarea cu elementele de strapungere, la rosturi si guri de scurgeri asigura etanseitatea
perfecta
 protectia este asigurata conform prrevederilor dinn proiect
 protectia verticala la atice, reborduri, strapungeri este aderenta fara deplasari
Se verifica lucrarile de tinichigerie eferente hidroizolatiei, daca indeplineste urmatoarele

conditii:
 copertinele, sorturile, paziile sunt bine ancorate si bine lipitesau cu falturi corect executate
care sa asigure etanseitatea si protectia hidroizolatiei
 jgheaburile sunt lipite etans au pante minime pentru scurgerea apelor, fara stagnare, iar
burlanele sunt fixate cu bratari si etanse
2
 gurile de scurgere care au gratar montat si functioneaza normal la turnarea apei in punctele
cele mai inalte ale acoperisului
 daca se considera necesar pe suprafetele mai mari de 20mp cu avizul scris al proiectantului
de rezistenta se va face verificarea cu inundarea cu apa de 2-4 cm grosime la punctele cele
mai inalte cu gurile de scurgere in prealabil infundate
La aceasta proba tavanul nu trebuie sa prezinte urme de umezeala dupa 72 ore de mentinere
a stratului de apa
Toate materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de
standardele in vigoare si vor fi insotite de certificatele de calitate si de agremente tehnice.
10. CONFECTII METALICE
11.1. Date generale
Executia si conditiile de receptie si calitate a imbinarilor sudate se vor efectua conform

Normativului C 150-1999 - Normativ pentru calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor
civile, industriale şi agricole.
In caz de dubiu asupra calitatii materialelor , uzina furnizoare va efectua sau va solicita unei
institutii specializate efectuarea incercarilor de control a calitatii (sudabilitate, analize
metalografice).
Profilele si materialele laminate necesare structurii vor corespunde conditiilor de calitate
prevazute de standardele in vigoare si vor fi insotite de certificarea de calitate a furnizorului
(furnizorilor) purtand marcarea marcii otelului.
La elementele structurii metalice se va folosi urmatorul tip de otel: otelul OL 37-2k (STAS
500/2-80).
- STAS 767/0 - 88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate.
- STAS 767/2 - 78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari
cu suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie
- STAS 500/1 - 89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de
calitate.
- C 150 - 99 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole.
- SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor.
- C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii aferente.
-Toate standardele si normativele specificate mai jos.
11.3. Materialele de adaos
Pentru imbinarile sudate manual cu electrod invelit se vor utiliza electrozi cu invelis titanic
(STAS 1125/2-81) si tabelul 4 din C 150-99.
Pentru imbinarile sudate sub strat de flux se va utilize sarma din otel pentru sudare S 10 Mn
1 Ni 1 (STAS 1126-87). Fluxurile vor fi de calitate corespunzatoare materialului de baza si sarmei ,
respectiv flux FB 20 (STAS 9477/1-79) si vor poseda certificate de calitate elaborate de firma
furnizoare.
2
Inainte de folosire fluxul se va usca , conform indicatiilor firmei furnizoare , astfel ca
umiditatea lui san nu depaseasca 0.11.
Pentru definitivarea tehnologiei de sudare , uzina furnizoare , va efectua verificarea
materialului de sudare , conform STAS 11400-80 . In acest sens , pentru imbinarile capla cap , se
vor preleva epruvete prelucrate , conform STAS 5540/1-82 , cu formele si dimensiunile pentru:
-incercarea la tractiune a imbinarilor sudate , conform STAS 5540/2-82 ;
-incercarea la indoire frontala , conform STAS 5540/3-82 ;
-incercarea la incovoiere prin soc cu crestaturi in “V” , conform STAS5540/4-86 ;
-incercarea de duritate si analize metalografice , conform STAS 5540/5-82 si STAS 10952/1-77.
Pentru imbinarile sudate se vor preleva epruvete pentru incercarea de duritate si analiza
metalografica , conform STAS 976-77 si STAS 10955/1-77.
Pentru materialul depus prin sudare se vor efectua incercari mecanice conform STAS
7356/1-80 , la sudura manuala cu electrozi inveliti STAS 7356/2-80 ; la sudura cu arc electric sub
flux si STAS 7356/3-80 , la sudura cu arc electric in mediu de gaz protector.
Imbinarile de montaj pe santier se executa cu suruburi nepasuite , executate conform STAS
6220-69 ; piulite conform STAS 6246-60 si saibe Grower sau prin sudura.
Uzina furnizoare a structurii metalice va solicita fabricii producatoare a materialului de imbinare
certificatele de verificare a calitatii conform STAS 2700/5-84.
11.4. Tehnologia de executie
Tehnologia de executie a elementelor structurii metalice va respecta prevederile STAS

9407-75 pentru categoria de executie “B” a elementului metalic definite conform STAS 767/0-88.
Laminatele cu defecte interioare ca : stratificari , suprapuneri , sufluri , incluziuni de zgura ,
nu se vor admite la lucrare . Indreptarea prealabila a laminatelor este optionala pentru toate pozitiile
din proiect , abaterile trebuind sa se inscrie in tolerantele admise prin STAS 3461-83 si SREN
29692/94.
Trasarea si marcarea pieselor se va efectua conform STAS 3461-83.
11.5. Prelucrarea tablelor
Taierea tablelor se va efectua cu fierastraul mecanic , cu flacara de oxigen sau plasma ,

respectandu-se conditiile de calitate prevazute de STAS 10564/1-81 si STAS 10564/2-82 si tabelul
3 din Normativul C 150-99.
Muchiile taiate se vor curata cu zgura , iar crescaturile se vor inlatura prin polizare .
Verificarea calitatii taieturilor se va efectua cu comparator cu cadran (STAS 4293-79) si
subler (STAS 1373/3,3,…73) . De asemenea , se vor folosi mostre de taieturi din tabla de otel OL37
(STAS 500/2-80).
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi curatate si polizate pe o latime de 30mm pe ambele
parti.
11.6. Asamblarea si prinderea provizorie
Se admit urmatoarele tolerante la asamblarea pieselor :

-denivelari maxime a muchiilor pieselor ce se imbina :1mm , pentru grosimile 10…20mm ,
respectiv 1.5mm pentru grosimi mai mari de 20mm;
-deplasarea in trepte in planul imbinarii va fi cel mult 3mm.
Tolerantele pentru deschiderea rosturilor , se vor inscrie in limitele STAS 6726/85 si STAS 9502-75
, pentru clasele de calitate specificate.
La imbinarile cu sudura de colt:
-deschiderea rosturilor dintre piesele ce se sudeaza va fi de maxim 1mm;
2
-dezaxarea fata de axul teoretic va fi de maxim 2mm;
-inclinarea talpilor fata de inima va fi cel mult 1,5mm.
11.7. Sudarea pieselor subansamblurilor
Executia imbinarilor sudate se realizeaza utilizand procedurile de sudare calificate conform

SREN288-1,2,3-1995 , SREN 288-5,6-1996 si SREN 288-7,8-1997.
Sudarea in uzina se va efectua la o temperatura de peste +5ºC si ferit de umezeala .
Prinderile provizorii (heftuirile) pieselor se vor executa manual , de sudori calificati; lungimea
heftuirilor va fi cuprinsa intre 40 si 60mm , iar grosimea max. 3mm.
Inceperea sudarii nu va fi permisa daca:
-asamblarile si heftuirile nu corespund cu planul de executie si cu indicatiile
caietului de sarcini;
-sunt depasite tolerantele de prelucrare si asamblare;
-marginile ce se sudeaza si zonele invecinate , nu sunt curate;
-placutele terminale , nu sunt bine asezate sau nu corespund indicatiilor din
procesul tehnologic.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. La sudura sub flux indepartarea fluxului se va face la
o distanta de cel putin 500mm de arcul voltaic.
La sudurile cap la cap completarea cu sudura la radacina se va face dupa curatirea rostului.
Sudarea incepe si se termina pe piesele tehnologice.
Sudarea in uzina , in alte pozitii decat cea orizontala sau usor inclinata , nu este permisa
decat pentru prinderea rigidizarilor.
11.8. Conditii de calitate ale imbinarilor sudate
Imbinarile sudate vor respecta conditiile de calitate prevazute in SREN 729-2,3,4-1996 si

STAS 9407-1975.
Forma si dimensiunile cusaturilor
-pentru cusaturile cap la cap latimea maxima admisa va fi in conformitate cu STAS 9407-75, tabelul
7;
-suprainaltarile maxime admise vor fi conform STAS9407-75, tabelul 8 si9 ;
-dimensiunile catetelor cusaturilor de colt se vor inscrie in limitele din tabelul 10 al aceluias STAS
9407-75;
-abaterile admise la grosimea cusaturii de colt vor fi de 1mm.
Defectele , conform SREN 25817-1993 si SREN 26520-1994.
Defectele neadmise la imbinari sudate:
-fisuri
-cratere neumplute
-scurgeri de metal topit
-nepatrunderi
-zone cu arsuri
-zone supraincalzite
Caracteristicile mecanice ale metalului imbinator , determinate pe epruvete extrase din
piesele tehnologice , vor corespunde valorilor prevazute in tabelul 3 din STAS 3407-75.
Clasa de calitate a imbinarilor sudate va fi C , conform normative C 150-99 , pentru categoria de
executie B a structurii metalice , conform STAS 767/0-88.
Controlul de calitate al cordoanelor de sudura se face pe parcursul executiei in toate fazele
de catre maistri si organele CTC ale executantului conform tabelului 5 din C150-99. Controlul
consta in urmatoarele:
2
a) Controlul dimensional si examinarea exterioara. Locurile cu defecte se vor marca spre
remediere;
b) Controlul ultrasonic care se va aplica in proportie de :10% pentru clasa de calitate a imbinarilor
sudate C si se va efectua conform prevederilor STAS 9552-74;
c) Controlul cu radiatii penetrante(raze x sau gamma) se aplica la imbinarile avand clasa de calitate
C in functie de rezultatul controlului ultrasonic. Controlul cu radiatii penetrante se va efectua
conform prevederilor din STAS 6606/1-86, STAS 10137-77 si STAS 10137-78. Locurile cu defecte
se vor marca pentru remediere.
d) Controlul cu lichide penetrante se aplica sudurilor dupa remediere lor si se efectueaza conform
STAS 10214-84.
11.9. Prelucrarea cusaturilor sudate , tratamente termice
Cusaturile sudate se vor poliza , fara a reduce grosimea cordonului sub valoarea din proiect.
Directia de polizare trebuie sa fie paralela cu directia efortului principal din piesa.
Tratamentele termice admise la executia structurii halei sunt:
-preincalzirea marginilor pieselor care urmeaza a fi sudate ;
-detensionarea subansamblurilor dupa sudura.
11.10. Abateri limita la forma si dimensiunile pieselor sudate
Abaterile admise dupa efectuarea sudurii, la forma si dimensiunile subansamblurilor se vor

incadra in limitele prescrise in tabelul 6 din Normativul C 150-99.
Gaurirea pieselor si subamsamblurilor care se imbina cu suruburi se va face numai dupa terminarea
lucrarilor de sudare , la un diametru corespunzator cu cel din proiect.
11.11. Prelucrarea suprafetelor metalice si acoperirea de protectie
Toate subansamblurile si piesele separate ale structurii vor fi prelucrate si pregatite pentru
grunduire conform GP 035-98 (Ghid de proiectare , executie si explorare privind protectia
impotriva coroziunii a constructiilor din otel).
In uzina se va efectua acoperirea cu grund anticoroziv.
11.12. Receptia si livrarea structurii
La receptie uzina furnizoare prezinta subansamblurile montate in intregime (cele imbinate

prin suruburi).
Uzina furnizoare va prezenta comisiei de receptie urmatoarele documente:
-proiectul de executie , cu eventualele modificari pe parcursul executiei;
-caietul de sarcini;
-proiectul tehnologic , elaborat de uzina;
-schitele subansamblurilor , cuprinzand numarul sarjelor laminatelor , numerele
poansoanelor sudurilor , numarul si pozitia cliseelor radiografice;
-lista materialelor folosite cu copiile certificatelor de calitate;
-rezultatele controalelor radiografice ale cusaturilor sudate ;
-lista rezultatelor probelor si incercarilor mecanice asupra materialelor si
imbinarilor sudate ;
-fisele de masuratori dimensionale ale subansamblurilor ;
-certificatul de receptie interna a subansamblului sau elementului structurii.
Dupa receptia in uzina a subansamblurilor , aceste se vor vopsi cu grundul de protectie
anticoroziva conform GP 035-98.
2
La livrarea subansamblurilor sau elementelor structurii , uzina furnizoare va transmite
beneficiarului urmatoarea documentatie :
-procesul-verbal intocmit de comisia de receptie ;
-documentatia prevazuta la punctual 4.2.
Expedierea elementelor structurii (sau a subansamblurilor) se va efectua coform prevederilor
STAS 3461-75 . La expediere se vor lua masuri de protejare impotriva deformarii pieselor in timpul
incarcarii in mijloacele de transport si pe timpul transportului . Se va acorda atentie sporita
protejarii marginilor si talpilor in zona de imbinare pe santier prevenind deformarea acestora .
Receptia pe santier a elementelor structurii (sau a subansamblurilor) se va efectua in cadrul
receptiei structurii si va viza urmatoarele :
-concordanta dimensionala a subansamblurilor si a pieselor detasate cu proiectul
de executie;
-starea suprafetelor elementelor (sablare , vopsire cu grund) ;
-concordanta dupa asamblare a dimensiunilor structurii ( stalp , rigla etc) cu cotele
din proiect ;
-asezarea corecta in pozitie de imbinare ;
-alezarea gaurilor la diametru din proiect si starea imbinarilor cu eclise .
Vopsirea definitiva a structirii metalice se va efectua dupa executarea pe santier a
montajului si receptia acesteia .
11.13. Imbinari cu suruburi
a) Controlul vizual
Pentru examinarea vizuala se verifica daca suruburile au saibele si contra piulitele ( sau eventual
alte piese care au scopul de a impiedica desurubarea piulitelor – saibe Grover) prevazute in proiect ,
daca extremitatile suruburilor sau piulitelor se sprijina pe toata suprafata pe piesele stranse sau pe
saibe si daca partea filetata a surubului iese in afara cu 5…10mm.
Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbinarilor .
Suruburile care prezinta defecte vor fi inlocuite .
b) Controlu dimensional prin care se verifica :
Corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axele imbinarii , a distantei
intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele elementului;
Grosimea totala a saibelor sa nu depaseasca 70% din diametru respectiv , iar capul surubului sa
depaseasca piulita cu doua pasuri de filet;
• Daca exista suruburi oblice nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din grosimea
pachetului de piese stranse , numarul de suruburi cu oblicitate sub limita admisa nu trebuie sa
depaseasca 15% din numarul de suruburi al imbinarii respective .
Controlul se face la toate suruburile imbinarilor . Masurarea se face cu sublerul sau cu rigla gradata
in mm.
Abaterile la limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt :
La maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0.5mm
La maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5…1,0mm
In total, abateri de cel mult 35% din numarul total al suruburilor din element.
c) Controlul prin desfacerea suruburilor
La imbinarile cu suruburi care lucreaza la intindere se va efectua controlul prin desfacere a 5% din
numarul suruburilor fiecarei imbinari , dar cel putin a unui surub la fiecare imbinare . Dupa
desfacere se verifica daca diametrul surubului si al gaurii , corespund prevederilor proiectului , daca
marginea gaurii dinspre capul de asezare este zencuita pe o latime de 1-3mm , daca marginea gaurii
2
dinspre piulita nu este debavurata. La toate suruburile imbinarii se vor remedia deficientele
constatate .
La suruburile care lucreaza la forfecare , se verifica prin desfacerea saibei , daca capatul interior al
portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii saibei . Numarul
incecarilor , tehnica controlului precum si masurile ce trebuie luate in cazul in care nu sunt
respectate conditiile de calitate vor fi identice ca la pct.b) de mai sus .
d) Controlul prin strangere cu chei obisnuite
Controlul prin strangere cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul suruburilor fiecarei
imbinari si cel putin a unui surub la fiecare imbinare . Controlul se va efectua pentru verificarea
strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere . Daca la cel putin unul din
suruburile controlate se constata strangerea insuficienta se vor controla toate suruburile imbinarii si
se vor efectua strangerile corecte. Nu se admit suruburi cu piulita sudata la tije .
11.14. Verificarea calitatii lucrarilor la montare
Montarea elementelor oricarei constructii se va putea incepe numai dupa efectuarea

urmatoarelor verificari care sa ateste :
a) intocmirea de catre intreprinderea care efectueaza lucrarile de montare , a
documentelor(proiectului) pentru tehnologia de montare , care trebuie sa aiba continutul minim
prevazut in anexa 1 ;
b) executarea integrala si de buna calitate de catre uzina a completarilor sau remedierii deficientelor
de calitate (in eventualitatea stabilirii necesitatii acestora cu ocazia verificarilor din cadrul receptiei
la primirea pe santier a elementelor din otel), in conformitate cu avizul scris al proiectantului si
prevederile prescriptiilor
tehnice . Verificarea existentei si a continutului de atestare a calitatii pieselor si materialelor
metalice folosite la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au constatat deficiente;
c) exactitatea axelor principale ale constructiei precum si a elementelor in raport cu axele
constructiei;
d)existenta si continutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de constructii care
constituie suporturi sau reazeme pentru constructia metalica si care sa ateste ca sunt
corespunzatoare proiectului , prescriptiilor tehnice ;
e) pozitia in plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare . Daca buloanele nu sunt betonate
sau lasate in fundatii gauri , care se vor betona la montare , se va verifica exactitatea pozitionarii
lor , daca au fost bine protejate si daca au adancimea suficienta ;
f) indreptarea de catre constructor a pieselor sau barelor elementelor din otel , deformate in timpul
manipularilor , depozitarii sau transportul pe santier. Indepartarea deformatiilor mai mari decat
abaterile din STAS 767/0-88 sa fie executata in conformitate cu solutia aprobata in scris de
proiectant ;
g) instruirea suficienta si insusirea corecta a tehnologiei de executie de catre echipele care executa
imbinarile cu suruburi;
h) existenta si pozitionarea corecta a elementelor provizorii de sustinere , ancorare etc.
Toate verificarile de la acest punct vor fi efectuate de conducatorul tehnic al lucrarii , impreuna cu
delegatul beneficiarului sau CTC , conform reglementarilor in vigoare.
Receptia lucrarilor ce devin ascunse se va putea efectua in conformitate cu “Instructiunile
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse in constructii si instalatii aferente”.
Urmarirea respectarii conditiilor de calitate in perioada de executie a diferitelor etape ale
lucrarilor de montare , se efectueaza conform prezentului caiet de sarcini . Conditiile de calitate si
metodele de verificare vor fi acelea indicate in proiectul pentru tehnologia de montare , in proiectul
de executie si in prescriptiile tehnice .
In cazul constatarii unor deficiente de calitate sau depasirea abaterilor admise la lucrarile de
montare , acestea vor fi consemnate in mod detaliat in pocesele verbale de costatare , insotite de
2
releveele necesare usoarei identificari a locurilor unde au fost constatate . Remedierea sau
consolidarile se executa cu respectarea stricta a prevederilor normativului C 150-99.
La terminarea fiecarei faze a lucrarilor de montare (prin care in specificul costructiilor
metalice se intelege lucrarile de montaj a fiecarei categorii de elemente din otel , pe sector dat) se va
efectua verificarea calitatii lucrarilor de montare executate care va cuprinde :
Examinarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii , care trebuie sa
cuprinda :
a) certificate de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele sau materialele metalice
folosite atat la montare , cat si eventualele refaceri , consolidari sau remedieri executate;
b) pocesele-verbale de lucrari ascunse , buletinele de incercare nedistructiva a sudurilor cap la cap ,
a caror executare la montare este prevazuta in proiectul de executie , buletinele unor eventuale
incercari dispuse prin dispozitiile de santier ale proiectantului , prin actele de control etc.;
c) tabele cu poansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de montare ;
d) fisele in care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipele speciale atestate ,
insarcinate cu receptia si controlul imbinarilor cu suruburi;
e) dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montarii, referatele
eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa structura metalica, procesele-verbale incheiate
de organelle de control in constructii;
f) pocesele-verbale de receptie a refacerii, consolidarii sau remedierii tuturor deficientelor de
confectionare sau montare constatate eventual cu ocazia receptiei elementelor si materialelor
metalice la primirea pe santier , verificarea calitatii in timpul montarii elementelor metalice ,
controalelor efectuate de proiectant , beneficiar sau organele de control in constructii;
g) piesele scrise si desenate ale proietului de executie cu toate modificarile si completarile

intervenite pe parcursul montarii , insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului
pentru fiecare in parte.
Verificari directe care se refera la :
a) terminarea integrala a lucrarilor de montare din cadrul fazei;
b) verificarea dimensionala si calitativa , bucata cu bucata , a imbinarilor si celorlalte lucrari de
montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective , inclusiv
eventualele refaceri , consolidari sau remedieri care au fost dispuse prin actele de la pct.b).
Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in STAS 767/0-88.
Verificarea calitatii la terminarea fazelor de lucrari de montare va fi efectuata de
conducatorul tehnic al lucrarii si de delegatul compartimentului CTC. In cazul in care aceste lucrari
sunt destinate a fi ascunse , verificarea si inregistrarea rezultatelor se va face conform instructiunilor
respective.
Fazele lucrarilor de montare si ordinea cronologica a acestora vor fi cele mentionate in
proiectul pentru tehnologia de montare . Eventual , in cazul nementionarii acestora in documentatia
pentru tehnologie si montare , fazele se stabilesc in scris la inceputul lucrarii, de conducatorul
tehnic .
Specificarea verificarilor efectuate , rezultatele obtinute in cadrul verificarii calitatii la terminarea
fiecarei faze de lucrari de montare , precum si concluziile cu privire la posibilitatea inceperii
lucrarilor in cadrul fazei urmatoare, masurile pentru remedierea deficientelor eventual constatate in
cursul verificarii etc. vor fi consemnate in procese verbale.
Receptia preliminara a obiectelor care contin constructii alcatuite integral din otel sau
mixte , se va efectua in conformitate cu “Regulamentul de efectuare a receptiei obiectivelor de
investitii”.
In cadrul receptiei preliminare a obiectului , verificarea calitatii elementelor din otel se efectueaza
prin verificarea existentei si continutul documentatiei care atesta calitatea precum si prin verificari
directe .
2
Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului receptionat , societatea care
monteaza, in colaborare cu beneficiarul , este obligata sa pregateasca si sa predea comisiei de
receptie (indosariate si insotite de borderou) urmatoarele:
a) documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel , a materilelor de montare (mentionate
la pct.1 si cele corespunzatoare lucrarilor de montare de la pct.3.3);
b) procesele verbale si actele de constatare incheiate cu ocazia verificarii prin incercari directe a
calitatii elementelor din otel si a materialelor metalice de montare (pct.2) , la inceperea lucrarilor de
montare (pct.3.1) , pe parcursul efectuarii lucrarilor (pct.3.2) si incercarile directe la terminarea
fazei de lucrari(pct.3.3).
Comisia de receptie preliminara , prin membrii sai de specialitate si prin specialistii din
afara ei (conform pct.20 al regulamentului de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii ) , in
cadrul verificarilor pe intregul obiectiv , va efectua pentru constructia metalica :
a) verificarea existentei si a continutului documentatiilor prevazute la pct.4.1 si a realizarii
frecventei incercarilor directe in conformitate cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice .
In cazul lipsei totale sau partiale a documentatiilor mentionate sau cand se va constata o frecventa
mai redusa a verificarilor , comisia de receptie va stabili daca este necesar sa fie facute noi incercari
, verificari sau daca este necesara expertizarea tehnica in scopul confirmarii calitatii elementelor sau
lucrarilor atestate prin documentele lipsa;
b) verificarea directa prin sondaje , in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra
indeplinirii calitatii lucrarilor cu prevederile documentatiei prezentate. In cazul ca o parte din aceste
verificari dau rezultate nesatisfacatoare , se va proceda conform normativului C 150-99.
In toate cazurile , in care documentele necesare lipsesc , sunt insuficiente sau consemneaza
rezultatele necorespunzatoare , comisia va proceda conform normativului C150-99.
11. MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Se vor respecta normele generale de protectie a muncii prevazute in Legea 300/2006,

precum si normele specifice de protectia muncii pentru diferite lucrari, pentru lucrul la inaltime si
pentru paza si stingerea incendiilor.
Se vor respecta deasemeni urmatoarele:
 Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii
 Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul muncii si ministerul sanatatii
cu ordinele 34/ 1975 si 60/ 1975 si completate cu ordinele 110/ 1977 si 39/ 1977.
 Norme Generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor
si instalatiilor, aprobate cu Decretul consiliului de Stat 290/ 1977.
 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind rprotectia la actiunea
focului. P.118 – 83
 Norme de protectia muncii in activitatea de constructii – montaj aprobate de MLPAT cu
ordinul nr.9N/15.03.1993.
 Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii ;
 Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996 , in mod
expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 – 3.9,
cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice , emise prin
Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj prefabricate si
finisaj constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);
 Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si
executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat , emise prin Ordinul MMPS nr.
136/1995 (cod7) ;
2
 Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea , transportul prin purtare cu
mijloace mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997
(cod 57) ;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime , emise prin Ordinul MMPS
nr. 235/1995 (cod 12) ;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azbocimentului , emise
prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap. III ,subcap. 1.

Caiet de Sarcini Tip - Upload

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Tip - Upload

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

1.8. Nominalizare planşe care guverneaza lucrarea:

1.9. Descrierea soluţiilor tehnice

Interventiile propuse constau in:

2.1. Date generale

2.2. Standarde si normative de referinta:

Se vor folosi agregate naturale grele.

Standardul SR EN 1008:2003 (Apă de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare,

3.1. Date Generale

3.2. Standarde si normative de referinta

3.3. Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare

3.4. Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

3.5. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje:

 preliminar se verifica lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si

Otelurile pentru armaturi folosite sunt BST500C.

4.2. Standarde si normative de referinta

STAS 438/1 - 80 Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice

4.3. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta

4.4. Stratul de acoperire cu beton

4.5. Montarea armaturilor

Montajul poate sa inceapa dupa indeplinirea urmatoarelor conditii :

4.6. Inlocuirea armaturilor

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate

4.7. Controlul calitatii armaturii puse in opera

Se face permanent in timpul executiei.

4. PLANSEELE DIN BETON ARMAT

5.1. Date generale

5. STALPII SI PERETI DIN BETON ARMAT

6.1. Date generale

7.1. Date generale

Materialele si produsele utilizate vor fi :

7.2. Standarde si normative de referinta

CR6-2006- Cod de proiectare pentru structuri de zidarie.

7.3. Lucrari pregatitoare

Inainte de realizarea peretilor din caramida sunt necesare urmatoarele :

7.4. Reguli generale de executie

Inainte de inceperea lucrarii, constructorul va executa un fragment de perete-monstra,

7.5. Curatirea si protectia lucrarilor

7.6. Reguli si metode de verificare

La realizarea lucrarilor de zidarie se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si

7.7. Livrarea, depozitarea si manipulare.

La livrare materialele vor trebui sa aiba specificate :

7.8. Receptionarea lucrarilor

Receptia de lucrari se va face pe baza verificarii planeitatii, verticalitatii si orizontalitatii cu

8.1. Date generale

Inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi, beneficiarul va pune la dispozitia constructorului

8.2. Standarde si normative de referinta

La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative:

Normative romanesti de executie:

8.3. Tolerante de executie

8.4. Receptia sapaturilor

9.1. Date generale

9.2. Standarde si normative de referinta:

C37-88 –normativ pentru alcatuirea si executarea sarpantei.

9.4. Ignifugarea si antiseptizarea elementelor din lemn

Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile, este obligatorie

9. REALIZAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII

10.1. Date generale

Pentru hidroizolatii si lucrarile aferente acestora se vor utiliza urmatoarele materiale:

10.2. Standarde si normative de referinta

10.3. Verificarea calitati lucarilor de hidroizolatii