PAȘTELE LA ROMÂNI: OBICEIURI ȘI TRADIȚII

Nume și prenume elev: Irimescu Ștefania-Bianca

Clasa: a X-a F
Școala: Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab”
Localitatea: Râmnicu Vâlcea
Județul: Vâlcea
Profesor îndrumător: Găitănaru Georgeta

Dragă Maríe,

În urma schimbului meu de experiență din Franța, am învațat foarte multe, așa că am decis să
împărtășesc câteva din tradițiile românești. Pentru că tocmai am sărbătorit Paștele, am hotărât sa îți
prezint câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri.

Pregătirea pentru Paște începe încă din ultima zi de luni din post, adică Săptămână Patimilor.

Gospodarii renunță la muncă și se concentrează pe casă, fac curățenie și încep pregătirile pentru
bucate și vopsirea ouălelor.

In Joia Mare femeile vopsesc ouăle deoarece se spune că ar fi proaspăte mai mult timp, iar aceasta
zi ar păstra prospețimea ouălelor strânse până anul viitor. În aceasta zi nu consumam urzici și oțet
deoarece Iisus a fost bătut cu urzici și stropit cu oțet pe cruce.

Eu și mama mea vopsim ouăle tradițional, in foaie de ceapă și sfecla roșie. Adaugăm o foaie de
pelin, patrunjel sau trifoi pe ou pentru a creea un model cât mai frumos. Se crede că ouăle reprezintă
pietrele cu care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce iar culoarea roșie reprezintă sângele vărsat de
Mântuitor pentru noi.

Avem bineînțeles, câteva bucate specifice Paștelui, precum pasca și carnea de miel. Pasca este
pregătită în ajunul Învierii. La Cina cea de Taină, Iisus și apostolii au mâncat miel după ritualul
evreiesc, iar azima este reprezentată de pască. Pentru noi, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu
semnificații: mielul este Iisus Hristos, care își accepta sacrificiul, pasca frântă și vinul turnat
semnifică sacrificiul.

Pe lângă acestea, gospodinele mai pregătesc și alte mâncăruri, precum drob, ciorbe, cozonaci și alte
prăjituri.

Joi seara, mergem la biserică pentru a asculta Cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului. La noi
în sat, această slujbă este cunoscută și sub numele de Cele 12 Denii. Se aprind 12 lumânări pentru
fiecare pasaj.
Vineri seara mergem la Prohodul Domnului, reprezentând slujba de înmormântare. Fiecare om
primește o floare după terminarea slujbei le care o duce acasă și o păstrează la o icoană. Aceasta
aduce prosperitate casei. De asemnea, cu lumânarea cu care am dat înconjur bisericii de 3 ori,
trebuie sa dam înconjur și casei pentru a alunga spiritele rele.

Sâmbătă seara are loc Învierea Domnului. Fiecare creștin merge la biserică, în haine noi și curate, ia
lumina învierii și o duce acasă, păstrând lumânarea. În caz de boală se aprinde pentru a alunga răul,
lumânarea de la Înviere având puteri miraculoase. Tot în această seară, se ia toaca de la biserica si
se duce la cimitir, unde este pazită de tineri. Dacă nu au păzit-o bine sau dacă a fost furată, a doua zi
sunt pedepsiți să dea o petrecere atât pentru „hoți”, cât și pentru „păgubași”. Dacă cei care încearcă
să fure toaca nu reușesc, ei sunt cei care se vor ocupa de ospat.

Duminică dimineața este bine să te speli pe față cu apă proaspătă în care să pui un ou roșu, un bănuț
de argint și un fir de iarbă verde pentru a fi vesel, prosper, frumos tot anul.

În fiecare an, familia noastră se strânge și mâncăm împreună toate cele pregătite anterior.

Cel mai important lucru rămâne ciocnirea ouălor, în care noi salutăm cu Hristos a Înviat! si
Adevărat a Înviat!, semnifică deschiderea mormântului din care a înviat Hristos”. Se spune că cei cu
care ciocnești cu aceia te vei întâlni în viața de apoi. Cojile de ouă nu trebuie aruncate, acestea se
pun la tulpina unui pom pentru a oferi roade din belșug. Bunica îmi spunea mereu să pastrez un ou
de la Paște, 40 de zile. Dacă acesta nu se strica, urma să am noroc tot anul.

Maríe, sper că ai aflat ceva nou despre tradițiile românești de Paște, iar anul viitor te aștept aici, să
petrecem împreună.

Cu drag, Ștefania!