PROIECT

INSTALAŢII FRIGORIFICE

Student: Lupașcu Gabriel

Grupa: 3333 a
Disciplina: Instalaţii frigorifice I

1
 TEMA DE PROIECTARE

Să se proiecteze o instalaţie frigorifică cu comprimare mecanică de vapori în două trepte

pentru răcirea unui agent tehnologic utilizat în industria chimică, cunoscând următoarele date de
proiectare:

1.Datele de calcul:

- Puterea frigorifică a instalaţiei Q0 = 150.88 [kW];

- Temperatura agentului tehnologic răcit, la intrarea în vaporizator
 ts1 = – 17 ºC
- Temperatura agentului tehnologic răcit, la ieşirea din vaporizator
 ts2 = ts1 – 5 ºC = – 22 ºC
- Temperatura apei la intrarea în condensator
 tw1 = 34 ºC
- Temperatura apei la ieşirea din condensator
 tw2 = tw1 + 5 ºC = 39 ºC
- Agentul frigorific – NH3 (R717) (amoniac);

2
 BREVIAR DE CALCUL

2. Calculul termic al ciclului teoretic

2.1 Alegerea schemei instalaţiei frigorifice şi a agentului frigorific.

Reprezentarea ciclului în diagrama lgp-i

V – vaporizator;
SR – subrăcitor de lichid
C1, C2 – compresoare mecanice;
K – condensator;
SL – separator de lichid;
VL1, VL2 – ventile de laminare;
BRI – butelie de răcire intermediară;

3
Ciclul termodinamic teoretic:

2.2 Determinarea parametrilor în punctele caracteristice

Pct. caract Procese Caracteristici Aparat

1-2 Comprimare Adiabatică (s=ct) C1
2-2’’ Subrăcire Izobară (p=ct) BRI
2’’-3 Comprimare Adiabatică (s=ct) C2
3-3’ Subrăcire Izobară (p=ct) K
3’-4 Condensare Izoterm-izobară (t=ct; p=ct) K
4-5 Răcire Izobară (p=ct) SR
5-6 Laminare Izentalpică (i=ct) VL2
6-2’’ Vaporizare Izoterm-izobară (t=ct; p=ct) BRI
5-7 Subrăcire Izobară (p=ct) BRI
7-8 Laminare Izentalpică (i=ct) VL1
8-1 Vaporizare Izoterm-izobară (t=ct; p=ct) V

4
Determinarea temperaturii şi presiunii de vaporizare:

- Temperatura de vaporizare:
 t0= ts2 - ∆t0= -22-3⁰C= -25 ⁰C

- Presiunea de vaporizare:
 p0=f(t0)=f(-25 ⁰C)= 1,52 [bar]

Determinarea temperaturii şi presiunii de condensare:

- Temperatura de condensare:
 tk = tw2 + ∆tk = 39 + 3⁰C= 42 ⁰C
- Presiunea de condensare:
 pk=f(tk)=f(42 ⁰C)= 16,43 [bar]
- Presiunea intermediară din BRI, pi:
 pi= f(ti)= 5,74 [bar]

5
- Temperatura intermediară, t1:

 ti=(to+tk)/2 = 8 ⁰C
- Temperatura de subrăcire a lichidului în subrăcitor (SR):
 tSR = t5 = tw1 + ∆tSR = tw1 + 4 ⁰C =34 + 4 =38 ⁰C

- Temperatura amoniacului lichid la ieşirea din BRI:

 t7 = ti + 10 ⁰C = 8 ⁰C + 10 = 18 ⁰C

Valorile parametrilor temperatură (t), presiune (p), entalpie (i), volum specific (v):

Pct. t p i v Starea agentului frig.

3
Carac. [⁰C] [bar] [kJ/kg] [m /kg]

1 -25 1.52 1434 0.675 Vapori saturaţi uscaţi

2 66 5.74 1617 0.25 Vapori supraincalziti
2’’ 8 5.74 1473 0.20 Vapori saturaţi uscaţi
3 84 16.43 1619 0.10 Vapori supraincalziti
3’ 42 16.43 1493 0.095 Vapori supraincalziti
4 42 16.43 396 0.001735 Lichid saturat
5 38 16.43 384 0.001735 Lichid subrăcit
6 8 5.74 384 0.02 Vapori umezi
7 18 16.43 284 0.001735 Lichid subrăcit
8 -25 1.52 284 0.10 Vapori umezi
9 -25 1.52 86 0.001489 Lichid subrăcit

6
3.Determinarea puterilor termice specifice şi energetice ale instalației:

- Puterea frigorifică specifică masică:

q0 = i1 - i8 =1434-284 = 1150 [kJ/kg]

- Puterea frigorifică specifică volumică:

q0v= q0 / v1=1150/0.675 = 1703.704 [kJ/kg]

- Puterea specifică de condensare:

qk = i3 - i4 =1619-396 =1223 [kJ/kg]

- Puterea specifică de subrăcire:

qSR = i4 - i5 =396-384 = 12 [kJ/kg]

- Lucrul mecanic specific în prima treaptă de comprimare:

l1= i2 - i1=1617-1434 =183 [kJ/kg]

- Lucrul mecanic specific în treapta a doua de comprimare:

l2= i3 - i2’’ =1619-1473 =146 [kJ/kg]

- Debitul masic de agent frigorific vehiculat in prima treapta de comprimare

¿ Q0
m1=
q0 = 150.88/1150= 0.13 [kg/s]
- Debitul masic de agent frigorific din treapta a doua de comprimare
¿ ¿ i2−i7
m2=m1⋅ ¿¿
i2} } - i rSub { size 8{6} } } } } {¿¿ ¿ = 0.13· (1617-284)/(1473-384)=0.16 [kg/s]
- Puterea termică a condensatorului:
¿
Q K =m2⋅q K = 0.16·1223=196.41 [kW]

- Puterea termică a subracitorului:

¿
QSR =m2⋅qSR =0.16·12= 1.93 [kW]

7
 - Puterea termică pe butelia de răcire intermediară:
¿ ¿ ¿
QBRI =(m2−m1 )⋅(i2} } - i rSub { size 8{6} } \) = {m} cSup { size 8{ cdot } } rSub { size 8{1} } cdot \( i rSub { size 8{2} } - i rSub { size 8{2 )+m1⋅(i5−i7 ) =
0.13·(1617-1473)+0.13·(384-284)=32.01 [kW]

- Puterea adiabată în prima treaptă de comprimare:

¿
Pa 1=m1⋅l 1 = 0.13·183=24.01 [kW]

- Puterea adiabată în treapta a doua de comprimare:

¿
Pa 2=m2⋅l2 = 0.16·146=23.45 [kW]

3.1 Bilanţul energetic global al instalației:

- Q0+Pa1+Pa2= Qk+QSR
- T1 = Q0+Pa1+Pa2=150.88+24.01+23.45= 198.34 [kW]
- T2 = Qk+QSR= 196.41+1.93=198.34 [kW]
T 1−T 2
- Er = ⋅ 100=( 198.34−198.34 ) · 1000/198.34=0.00 %
T1

3.2 Eficiența frigorifică (coeficientul de performanță):

Q0
ε f (COP )=
- Pa 1 + Pa 2 = 150.88/(24.01+23.45)=3.18

2. Alegerea compresoarelor mecanice şi a motorului electric

2.1Determinarea coeficienţilor energetici de lucru

m=1
c0 = 0,05
pa =0,05 bar
Ta= 5 K
λet = 0,97

8
Primul compresor

Coeficientul spațiului mort sau vătămător:

λ0 = 1 – c0 · [(Pref / Pasp)1/m – 1] = 1 – c0 · [(Pi / P0)1/m – 1] = 1-0.05·[(5.74/1.52)1/1 -1]=0.86

Coeficientul de laminare:

λe = 1- [(1 + c0) · pasp]/(λ0 · pasp) = 1- [(1 + c0) ·pasp]/(λ0 · p0) =

1-[(1+0.05) ·0.05]/(0.86·1.52) = 0.96

Coeficientul de încălzire:

λT = Tasp/(Tasp + Ta) = (t0 +273.15)/(t0 + 273.15 + 5) =(-25+273.15)/(-25+273.15+5) = 0.96

Coeficientul de etanșeitate:

λet = 0.97

Randamentul volumic al compresorului:

λ = λ0 · λe · λT · λet =0.86·0.96·0.96·0.97=0.77

Al doilea compresor

Coeficientul spațiului mort sau vătămător:

λ0 = 1 – c0 · [(Pref / Pasp)1/m – 1] = 1 – c0 · [(Pk / Pi)1/m – 1] =1-0.05·[(16.43/5.74)1/1 -1] = 0.91

Coeficientul de laminare:

λe = 1- [(1 + c0) · pasp]/(λ0 · pasp) = 1- [(1 + c0) · pasp]/(λ0 · p0) =

1-[(1+0.05) ·0.05]/(0.91·5.74)=0.99

Coeficientul de încălzire:

λT = Tasp/(Tasp + Ta) = (t1 +273.15)/(t1 + 273.15 + 5) = (8+273.15)/(8+273.15+5)=0.97

9
 Coeficientul de etanșeitate:

λet = 0.97

Randamentul volumic al compresorului:

λ = λ0 · λe · λT · λet =0.91·0.99·0.97·0.97=0.84

2.2 Determinarea puterilor reale

b = 0,001
pfr = 0,5 · 105 N / m2
ηtr = 1

Primul compresor

Vt1 = m1 ·υ1 = 0.13·0.675=0.08 m3 / s

Vr1 = Vt1/λ1 =0.08/0.77= 0.11 m3 / s

Randamentul indicat

ηi = λT +b·tasp = λT +b·t0 =0.96+0.001·(-25)= 0.94

Puterea indicată

Pi = Pa1/ ηi = 24.01/0.94=25.64 [ kW ]

Puterea consumată suplimentar față de puterea indicată, pentru învingerea frecărilor

Pfr = (pfr · Vr1)/1000 = (40000·0.11)/1000=4.58 [ kW ]

Pfr = 0.4 · 105

Puterea efectivă

Pef = Pi + Pfr =25.64+4.58 =30.22 [ kW ]

Puterea totală
10
Ptot1 = Pef/ ηtr = 30.22/1=30.22 [ kW ]

Al doilea compresor

Vt2 = m2 · υ2” =0.16·0.2 =0.03 m3 / s

Vr2 = Vt2/λ2 =0.03/0.84=0.038161 m3 / s

Randamentul indicat

ηi = λT +b·tasp = λT +b·ti = 0.97 + 0.001·8=0.97

Puterea indicată

Pi = Pa2/ ηi =23.45/0.97= 24.08 [ kW ]

Puterea consumată suplimentar față de puterea indicată, pentru învingerea frecărilor

Pfr = (pfr · Vr2)/1000 =(40000·0.038)/1000= 1.52 [ kW ]

Pfr = 0.4 · 105

Puterea efectivă

Pef = Pi + Pfr = 24.08+1.52=25.61 [ kW ]

Puterea totală

Ptot2 = Pef/ ηtr =25.61/1=25.61 [ kW ]

Bilanțul energetic global al instalației

Q0+Ptot1+Ptot2=QK+QSR

T1 = Q0+ Ptot1+Ptot2 =150.88+30.22+25.61 =206.71 [kW]

T2 = Qk+QSR= 196.41+1.93=198.34 [kW]

Er = (T1 – T2) ·100/T1 =(206.71-198.34) ·100/206.71= 4.05 %

2.3 Determinarea COP real

11
εf ( COP ) = Q0/(Ptot1 + Ptot2) = 150.88/(30.22+25.61)= 2.70

12
13
14