Text memorialistic

M-am născut la Râmnicu Vâlcea , la spital , precum majoritatea bebelușilor , în 2005, în ziua
de 27 februarie, la ora 3 dimineața.

Mama a fost încântată sa aibă o fetiță, deoarece spunea că îi sunt mai dragi fetele decât
băieții, în schimb tatăl meu voia să aibă un băiat , dar până la urmă a descoperit frumusețea în a fi
tatăl unei fete.

La naștere, părinții mi-au dat numele Ilina Crina-Elena; Ilina reprezintă numele de familie al
tatălui meu , Crina deoarece atunci când m-am născut bunicul meu a spus că sunt ,,frumoasă ca un
crin ,, și Elena fiindcă acesta este și numele bunicii mele din partea mamei , dar și pentru faptul că
acest cuvânt are origine grecească și se traduce prin ,, rază de soare ,, .

Am fost singură la părinți , nu am avut mai alte surori sau alți frați . Copilăria mea a fost una
fericită, lipsită de griji , părinții îmi cumpărau mereu jucării și tot ce îmi poftea inima , când eram
răcită încercau să mă însănătoșească doar cu ajutorul medicamentelor și siropurilor , pentru a nu fi
nevoită să stau prin spitale sau să fac injecții dureroase . A fost o copilărie ferită de loviturile și de
asprele realități ale vieții .

Ambii părinții erau foarte grijulii cu mine când eram copil . Erau mereu atenți să nu cad , să
nu-mi julesc genunchii sau să mă accidentez în vreun fel .Unii oameni spuneau despre ei că mă
protejau prea mult și că nu mă lăsau să învăț din propriile greșeli.

Mama mea era din Drăgășani, iar tata era din Govora , satul Guișoara .După ce m-am născut
aceștia au hotărât să rămânem în Drăgășani.

Mama lucra ca și funcționar la primărie , la departamentul de achiziții . Avea mereu foarte

multe documente de redactat la calculator , hârtii de completat și deoarece era perfecționistă și
punctuală, rămânea de multe ori și peste program pentru a termina tot ce avea de făcut . Din acest
motiv , venea în timpul săptămânii destul de târziu de acasă , dar pentru a se revanșa pentru timpul
pe care nu l-a petrecut cu mine , îmi aducea în fiecare zi câte o jucărie , o revistă pentru copii , o carte
de colorat sau dulciuri și îmi citea povești înainte de culcare .Tatăl meu era preot, întrucât lucra
sâmbăta și duminica . Astfel , sfârșiturile de săptămână le petreceam o bună parte cu mama , iar
celelalte zile cu tata .

În zilele în care petreceam mai mult timp cu mama, ea mă ducea în parc ,la cofetărie și
câteodată mergea și la cumpărături. Apoi ,când ajungeam acasă , ea mergea în bucătărie să-mi
pregătească o prăjitură , în timp ce eu mă uitam la desene . Totuși , după ceva timp , s-a gândit că ar
trebui să înceapă să mă învețe câteva lucruri elementare până să merg la grădiniță , așa că în zilele
noastre de distracție a introdus și o lecție de matematică , învățându-mă să număr, mai întâi până la
10 , iar apoi mai mult și o lecție de limba română , învățându-mă să îmi scriu numele și literele
alfabetului . Din acel moment , am început să o consider pe mama ca fiind severă , însă ea își dorea
doar să fiu cu un pas înaintea celorlalți , considerând că astfel voi avea un viitor strălucit .

În zilele în care petreceam mai mult timp cu tata , mergeam mai întâi la primărie ca să o
vizitez pe mama, la locul de muncă , apoi mergeam prin parc sau acasă la bunicii din partea mamei,
aceștia stând în Drăgășani , în timp ce bunicii tatălui meu locuiau în Govora. Tata îl mai ajuta pe
bunicul în grădină , iar în acest timp eu culegeam flori , mai urmăream câte un fluture în speranța că
o dată și o dată o să îl prind sau stăteam cu bunica în bucătărie și ea începea să îmi spună povești
despre mama mea pe când aceasta era ,,de-o șchioapă ,, așa ca mine .