Nematelminţii sunt metazoare triploblastice cu simetrie bilaterală şi de
formă cilindrică (viermi rotunzi), la care corpul este acoperit de cuticulă groasă. Cavitatea viscerală este largă, considerată un rest al blastocelului embrionar, ceea ce clasifică aceşti viermi rotunzi ca pseudocelomate. Mezenchimul este redus, constituind un pseudocel sau schizocel. Tubul digestiv este complet, format din intestin anterior, mijlociu şi posterior. Lipsesc aparatele circulator şi respirator iar organele de simţ sunt superficiale. Sexele sunt separate, rar hermafrodite. Dezvoltarea embrionară se face prin năpârliri. Nematodele sunt libere, răspândite în mediu acvatic şi terestru, comensale şi endoparazite, la plante şi la animale. un lichid, în care plutesc celule Clasificare: mezenchimatice. Clasa Nematoda Tubul digestiv este rectiliniu. Gura, Clasa Acanthocephala situată anterior se deschide prin trei Clasa Rotatoria buze, ornate cu papile senzitive. Aceste buze sunt armate cu structuri Clasa Nematoda chitinoase (fig. 25), servind la sfărâmarea hranei (nematodele sunt Cuprinde viermi cilindrici, ascuţiţi la carnivore, fitofage, sau se hrănesc cu capete şi cu corpul acoperit de o alţi paraziţi). cuticulă inextensibilă . Sunt forme libere şi parazite. Nematodele au dimensiuni de la câteva sutimi de microni până la câţiva metri. Având sexe separate, masculii sunt mai mici decât femelele. Tegumentul, este format dintr-un epiteliu unistratificat, acoperit de o cuticulă groasă, protectoare. Această epidermă, este îngroşată prin două creste latero-longitudinale, in interiorul cărora se află tubii Fig. 25. Armătura bucală -nematod excretori şi încă două creste în care se află cordoanele nervoase. Între Intestinul, este continuat cu anusul câmpurile formate de aceste creste, ce se deschide ventral, prin orificiul sunt localizate celulele musculare de anal la femelă şi orificiul cloacal la tip mioepitelial, cu rol contractil mascul care se deschide subterminal. (miofibrile), racordate la cordonul Sistemul nervos este compus dintr- nervos ventral sau dorsal. un inel periesofagian de unde Pseudocelul nematodelor pornesc trunchiuri nervoase. prezintă importanţă, fiind umplut de Aparatul excretor este format din mm diametru este mai mic de cât puţine celule excretoare specializate femela, prezintă un anus subterminal şi de canale excretoare care se varsă ventral. lângă care se găsesc doi într-un por excretor ventral, situat spiculi copulatori. Femela (25 cm înapoia gurii. lungime, 5-6 mm ) prezintă atât un Reproducerea este sexuată. anus subterminal cât şi un orificiu Dimorfism sexual. Dezvoltarea, în genital, aflat în treimea anterioară a general este indirectă, adesea cu 5 corpului . (fig. 26). stadii larvare între care intervin 4 năpârliri. Se întâlneşte şi partenogeneza printre nematode. Aparatul genital-este tubular, dublu la femelă şi simplu la mascul. Ovarele lungi şi subţiri se continuă cu două oviducte şi două uretere care se unesc în treimea anterioară a corpului şi se continuă cu vaginul care se deschide prin orificiul genital, pe partea ventrală. Masculul are aparatul genital tot filamentar, doar cu o singură gonadă. Testiculul lung, se continuă cu canalul deferent, vezicula seminală şi canalul ejaculator care se deschide în cavitatea cloacală.
Dintre formele parazite, distingem:
1) nematode cu o singură gazdă, fără stadiu liber: Oxyurus, Ascaris, Trichocephalus 2) nematode cu o singură gazdă, cu stadii libere: Ancylostoma, Strongylus. Ascarizii sunt viermi de talie mare, localizaţi în intestinul gros al unor Fig. 26. Organizatia unui nematod mamifere.Din Genul Ascaris fac parte: Ascaris suum -limbricul de porc; Parascaris equorum -la cal; Toxocara canis –la câine; Ascaris Ciclul vital. Ouăle eliminate lumbricoides-la om . de femela adultă în număr foarte mare ajung în mediu exterior odată Ascaris suum cu fecalele. Ele sunt, acoperite de o La partea anterioară, mai subţire, se coajă groasă mamelonată (fig. 27). află orificiul bucal cu trei buze. În mediu exterior, în ouă se Masculul de cca. 15 cm lungime, 2-4 formează în 2-3 săptămâni o larvă vermiformă, care rezistă în această caracterizată prin diaree cu fecale formă câteva luni. gălbui sau cu sânge, anemie .
Oxiurus (sin. enterobius)
vermicularis infestează intestinul copiilor. Femela depune ouăle la marginea anusului care provoacă mâncărime. Aceste ouă sunt infestante din momentul embrionări. Omul ingeră aceste ouă prin auto infestare. Eclozarea are loc în intestinul subţire (fig. 28).
Fig.27. Ou de nematod
Aceste ouă înghiţite de gaazdă odată
cu apa sau alimentele, ajung în intestin unde eclozează şi din ele iese o larvă care va efectua o migrare prin corpul gazdei astfel: traversează peretele intestinului, iar pe cale sangvină ajunge în ficat, cordul drept şi de aici în plămân. În plămân traversează bariera (peretele) alveolară, urcă prin branhiole – bronhii, trahee până la faringe. Din faringe, trec în esofag, ajung din nou în intestin, unde devin adulţi. Aceste migraţii au loc în circa două luni de la infestaţie. La nivelul intestinului, prezenţa acestor larve crează disfuncţii de ordin mecanic (ocluzii), gasro-intestinale –colici-, diaree sau disfuncţii nervoase soldate cu crize epileptiforme .
Trichocephalus vulpis (gr.
trichos=păr; kephale=cap) (sin. Trichuris vulpis) este un nematod de 3-5 cm care produce la rumegătoare, porc, om şi carnivore, Fig.28. Oxiur şi ou infestaţia intestinului gros, Ancylostoma duodenale(fig.29) Trichinella spiralis (fig. 30) (femela măsoară 1-2 cm, este un parazit adultă=3,5 mm; masculul adult mai intestinal al cărui ciclu necesită o mic, 1,5 mm), este un parazit care se fază de viaţă liberă (exogenă). găseşte ca adult în intestinul subţire Adultul trăieşte în duoden -în la aproape toate mamiferele, iar ca mucoasă, unde provoacă hemoragii larvă în musculatura striată. Boala urmate de anemii grave. Ouăle, se numeşte trichineloză. Femela eliminate la exterior au nevoie de este ovovivipară, eliminând larve mediu umed şi cald pentru vii, de cca. 100 microni care, străbat dezvoltare. Larele, în contact cu peretele intestinal şi pe cale pielea omului pătrund prin efracţie, limfatică invadează toate organele şi ajung pe cale sagvină în pulmon, musculatura. intestin. Se mai numeşte şi boala minerilor.
Fig.30. Larve cu chişti de Trichinella
Larvele din musculatura striată,
bine oxigenate, se inchistează şi astfel pot supravieţui zeci de ani . Trebuie ca gazda, să fie mâncată de o altă gazdă (un răpitor mâncat de altul, un porc să mănânce un rozător contaminat cu chişti; omul să mănânce carne de porc infestată, pentru a se transmite boala. Acest ciclu este numit autoheteroxen.
Filaria de Medina Dracunculus
medinensis este un nematod filiform, Fig.29. Ancylostoma uneori de 1 m lungime. Adultul parazitează la om, trăieşte în vasele Ancylostoma caninum se localizează limfatice sau ţesutul subcutanat şi în intestinul subţire la câine. provoacă o hipertrofie a membrelor subţire al porcului. Sexele sunt inferioare numită elefantiazis. separate, masculul fiind mai mic Larvele sunt eliminate în mediul decât femela. Ouăle sunt alungite şi exterior (apă) unde sunt înghiţite de conţin un embrion numit acantor. un copepod (Cyclops) iar aici îşi Larvele acestor paraziţi le găsim la continuă dezvoltarea. Când omul bea gândacii de bucătărie sau la unele apă infestată cu copepode specii de cărăbuşi ori crustacee parazitate, larvele ajung în intestin, acvatice. Multe specii de apoi se localizează subcutan mai acantocefali sunt parazite in ales pe mâini şi pe picioare, ajung intestinul peştilor, broaştelor, adulte şi femelele depun larve. păsărilor. Unele vertebratele Clasa Nematomorpa (Gordiacea) constituie gazde paratenice (gazde de aşteptare) în care larvele Sunt o clasă de nematelminţi acantocefalilor se închistează. filiformi, la care adulţii sunt forme Aceste gazde nu sunt necesare în libere, acvatice sau paraziţi ai unor desfăşurarea ciclului vital insecte. Masculii şi femelele se acuplează formând ghemuri Clasa Rotatoria încurcate. Larvele sunt în schimb Cuprinde animale numite şi rotifere - parazite pe insecte sau crustacee. fiindcă se rotesc prin intermediul După câteva săptămâni de unui aparat rotator- (fig. 31). Sunt dezvoltare, adultul părăseşte gazda viermi de dimensiuni microscopice traversând peretele corpului. întâlniţi îndeosebi în ape dulci ca forme libere, servind drept hrană Clasa Acanthocephala pentru unele specii de peşti.
Cuprinde paraziţi ai intestinului
subţire la unele vertebrate superioare şi peşti. Larvele acestor viermi parazitează artropodele. Indivizii acestei clase posedă la extremitatea anterioară o trompă protractilă numită proboscis prevăzută cu ţepi, alcătuind un aparat care serveşte la fixarea parazitului adult. (gr. macros=mare,akantha=ţep/spin, Fig.31. Rotifere cu aparat rotator kephalos= cap, cefalic). Macracanthorhynchus hirudinaceus este cel mai mare acantocefal (60 cm - femela), parazitând intestinul