Basarabia-Prima provincie ce s-a unit cu patria-mama a fost Basarabia.

Aceasta a survenit pe fondul dezmembrarii

Imperiului Tarist. In 1917 s-a construit in provincie Partidul National Moldovean, ce a coordonat miscarea de
eliberare nationala. Pe 25 septembrie/18 octombrie1917 s-a constituit un organ reprezentativ numit Sfatul Tarii.
Ca coordonator al sau a fost format Consiliul Directorilor. Acesta a anuntat autonomia Basarabiei. Presedinte al sau
a fost ales Ioan Inculet. Si intr-adevar, la 27 martie 1918, "In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara:
Republica Democratica Moldoveneasca, in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagra si vechile granite cu
Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si
dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru
totdeauna se uneste cu Mama sa Romania". Basarabia se daruise Vechiului Regat.

Bucovina-În decursul lunii noiembrie 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial, în timp ce Austro-Ungaria se
recunoaște înfrântă pe data de 3 noiembrie, românii și ucrainenii din Ducatul Bucovinei revendică unirea ținuturilor
unde erau majoritari, cu Regatul României și cu Republică populară Vest-ucraineană, frontiera fiind în negociere
deoarece ambele comunități revendicau orașe precum Cernăuți, Rădăuți sau Siret.Pe 12/25 octombrie 1918, la
Cernăuți a fost înființat Comitetul Regional Ucrainean, avându-l președinte pe Omelian Popowicz, cu scopul de a
reprezenta Bucovina în Rada Națională Ucraineană. Pe 19 octombrie/1 noiembrie 1918, la Liov (Galiția), Rada
Națională Ucraineană a proclamat Republica Populară a Ucrainei Occidentale. Noul stat revendica și partea de nord-
vest a Bucovinei, cu orașele Cernăuți, Storojineț și Siret. În replică, pe 14/27 octombrie 1918, la inițiativa lui Sextil
Pușcariu, la Cernăuți a fost convocată o adunare națională română numită „Adunarea Constituantă”, care, sub
președinția fruntașului Dionisie Bejan, a ales un Consiliu Național format din 50 de membri din toate județele și
păturile sociale, avându-l în frunte pe Iancu Flondor..Pe 21 octombrie/3 noiembrie, Comitetul Regional Ucrainean a
organizat o amplă adunare publică la Cernăuți care a cerut ca Bucovina să fie alipită Ucrainei și, pe 24 octombrie/6
noiembrie, a preluat „de facto” puterea în partea de nord a Bucovinei, inclusiv în orașul Cernăuți, în timp de „de
jure” Bucovina era încă sub autoritatea guvernatorului austriac Joseph Etzdorf.Pe 29 octombrie/11 noiembrie, la
solicitarea Consiliului Național Român, Divizia 8 Română condusă de generalul Iacob Zadik a intrat în
Bucovina„pentru a ocroti viața, avutul și libertatea locuitorilor de orice neam și credință împotriva bandelor de
criminali care au început opera lor de distrugere”, conform proclamației generalului.La 2/15 noiembrie, Consiliul
Național Român convoacă Congresul General al Bucovinei, care a votat în unanimitate, cu sprijinul majorității
reprezentanților germani și polonezi, unirea cu România. .

Transilvania a fost a treia provincie care s-a unit cu patria-mamă. Unirea Transilvaniei cu România de la
1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui
deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii.La încheierea Primului Război Mondial, în contextul
prăbuşirii Dublei Monarhii, Ungaria îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul său şi Transilvania.
În aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional Român şi românii din Partidul Social Democrat înfiinţează
Consiliul Naţional Român la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad,
guvernul Ungariei semnează armistiţiul cu Antanta, fixând o linie de demarcaţie, care lăsa sub controlul
Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiţii, românii
organizează la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Naţională la Alba Iulia la care
desemnează 1228 delegaţi.In aclamatiile a peste 100.000 de romani, este citit textul Rezolutiei de
la Alba Iulia de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, in care "Adunarea Nationala a tuturor
Romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti
la Alba-Iulia in ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a
tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul
inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare."
O delegatie este trimisa regelui Ferdinand pentru a-i inmana Rezolutia Unirii, iar el o primeste
zicandu-le ca "[...] Dupa Basarabia si Bucovina, mai lipsea o piatra dintre cele mai scumpe:
Ardealul, cu tinuturile din Ungaria locuite de romani. Azi ne-ati adus si aceasta ultima piatra a
cladirii, care incoroneaza marea opera de unire. Putem privi cu incredere in viitor, caci temeliile
sunt puternice."
Imnul Romaniei
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Regele Ferdinand I al Romaniei

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi. [..]

Drapel

Ion I.C. Bratianu

Harta