Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea Postului Craciunului (15 noiembrie) si tin pana la

Sfantul Ioan (7 ianuarie). Este o perioada bogata in obiceiuri, diferite de la o zona la alta, avand in centru
marile sarbatori crestine praznuite in aceasta perioada. Reperele mai importante sunt: Postul
Craciunului, Craciunul, Anul Nou, Boboteaza si Sfantul Ioan. In functie de acestea, grupele de traditii si
obiceiuri difera.

Postul Craciunului este, in felul sau, un paradox: un post de bucurie; desi in traditia crestina
postul inseamna pocainta, asceza, intristare. Postul Craciunului insa inseamna toate acestea
numai in masura in care simbolizeaza intunericul in care se afla lumea inainte de venirea
Mantuitorului. Dar intrucat asteapta si prevesteste Nasterea lui Mesia, este un post de bucurie, un
post usor, cu dezlegare la peste in fiecare sambata, duminica si sarbatoare mai importanta.

Pentru cea mai așteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsură
la tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea
Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de
Iarnă, momentul în care natura dă speranțe că va renaște.

Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și

simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu
celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de
asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul
Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc
Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci.

În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar
apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se
poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și
vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de post
culinar și spiritual ce se ține înaintea Crăciunului,timp de șase săptămâni sfârșindu-se în noaptea de
Crăciun. În ajun de Crăciun există obiceiul de a se împodobii în casă sau în curte un brad cu diferite
globuri,cu beteală ori cu bomboane de ciocolata.In cele 3 zile de Craciun se respectă tradiții vechi de
sute de ani.Colindatul este unul dintre aceste obiceiuri.Atât grupuri de copii cât și grupuri de adulți se
strâng laolaltă și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni.Atunci se cântă "O ce
veste minunată",o melodie foarte veche și foarte populară în popor,cât și "O brad frumos".Totodată
colindătorii sunt serviți cu produse alimentare(colaci făcuți în casă) sau bani.Persoanele de origine slave
din România sărbătoresc și în data de 7 ianuarie Crăciunul pentru că de fapt Crăciunul lor este pe aceea
dată la două săptămâni după Crăciunul românesc,ortodox.