Statistică aplicată în cercetarea medicală

Tema proiectului: Studiul pacienţilor cu boală

arterială periferică (BAP)

Profesor: Masterand:
Marius Mateaş Florea Adelina
anul II, IBEP
 Cuprins

I. Introducere

II. Prelucrarea datelor experimentale

1. Principiile proiectarii studiului
2. Înregistrarea tabelară a datelor
3. Reprezentarea grafică a datelor
4. Rezultate SPSS şi concluzii

III. Bibliografie

I. Introducere
 Statistica este ştiinţa colectării, clasificării, prezentării,
interpretării datelor şi a folosirii acestora pentru a formula
concluzii şi a lua decizii.
Prima descriere a unui experiment controlat ce foloseşte
două populaţii identice şi o singură variabilă analizată a fost
realizată de către medicul englez Jmaes Lind în anul 1753, iar
primul trial clinic controlat prin placebo (Controlled placebo
trial) s-a realizat în anul 1937.
Statistica medicală este o ramură a statisticii cu aplicaţii în
medicina generală, epidemiologie, sănătate publică, medicină
legală, cercetare medicală, farmacologie, psihiatrie etc.
Vom numi individ statistic un element al unei populaţii
statistice indiferent de natura acesteia. O caracteristică care se
schimbă de la individ la individ sau la acelaşi individ în timp sau
ca răspuns la condiţiile de mediu, de boală de medicaţie, etc, se
numeşte variabilă.
După unii autori statistica medicală, este ştiinţa care se
ocupă cu descrierea şi analiza numerică a fenomenelor de masă,
dezvăluind particularităţile lor de volum, structură, dinamică,
conexiune, precum şi regularităţile sau legile care le guvernează.
Volumul unui fenomen de masă se referă la amploarea lui
numerică, la numărul de indivizi cuprinşi sau afectaţi de
fenomenul repectiv. Astfel, o afecţiune foarte răspândită ca HTA
(Hipertensiunea Arterială Esenţială), este un fenomen de un
volum mai mare ca o afecţiune rară cum ar fi Sindromul Down.
Prin structură a unui fenomen, înţelegem modul în care
acesta afectează diferite categorii de indivizi, cum ar fi în cazul
studierii unei afecţiuni răspândite, structura afectării pe sexe,
rase, religii, grupe de vârsta, ocupaţie, zone geografice, etc. De
asemeni, structura reflectă relaţiile de legătură între mărimile
prin care descriem fenomenul.
Prin dinamica unui fenomen, înţelegem modul cum
evoluează acesta în timp. Conexiunea fenomenelor este indicată
de relaţiile de legătura şi, eventual, de relaţiile de dependenţa
între ele. De exemplu, fenomene economice pot influenţa
evoluţia incidenţei unor afecţiuni în cadrul unei populaţii.
Medicina modernă este de neconceput fără cercetarea
medicală, iar un segment din ce în ce mai consistent al acestei
cercetări are la bază statistica.

II. Prelucarea datelor

1. Pricipiile proiectării studiului

a). Care este ipoteza?

S-a considerat că există o legătură între stadiul de
dezvoltare a bolii arteriale periferice, sexul persoanei, precum şi
influenţa pe care o are asupra avansării bolii, fumatul.

b). Ce variabile trebuie măsurate?

Prezentul studiu nu a implicat măsurarea unor parametrii, ci
luarea în calcul a parametrilor nominali: sex, vârsta,
fumător/nefumător şi stadiul de dezvoltare a bolii.
 c). Care este variabila cea mai importantă?
Toate variabilele prezente în acest studiu trebuie
cuantificate egal, deoarece rezultatele s-au obţinut prin
combinarea lor.
d). Cum selectam subiectele?
Subiecţii incluşi în studiu au fost selectaţi având drept
criteriu prezenţa bolii arteriale periferice la membrele inferioare
cu claudicaţie intermitentă începând cu grad 2.
Boala arterială periferică este termenul clinic ce definește
stenoza, ocluzia sau anevrismul aortei sau ramurilor sale,
excluzând arterele coronare şi arterele cerebrale.
e). Câte grupuri sunt necesare?
Analiza datelor s-a facut pe un singur lot de pacienţi( 23 de
subiecţi).
f). Se trece la acţiune clinică sau are loc doar
observarea?
Datele s-au colectat prin observarea simplă a subiecţilor
fără nici o intervenţie medicală.
g). Este necesar un grup martor?
Nu a fost necesare mai multe grupuri, analiza variabilelor
nefacându-se cu un grup martor, ci prin observarea legaturilor
dintre ele.
h). Care este momentul eşantionării şi care este
durata studiului?
 Studiul se bazează pe alegerea unor date dintr-o arhivă
existentă, de aceea nu există un moment de eșantionare şi nici nu
a existat o durată anterioară de urmărire.

II. 2. Înregistrarea tabelară a datelor

fumat Stadiu
Initiale Sex Varsta or bolii
P.B. M 70 DA 2
C.M. M 67 NU 2
D.M F 81 DA 2
F.F. F 65 DA 2
G.P. M 79 NU 2
J.S. F 72 NU 2
V.L. F 54 DA 2
M.G. F 66 DA 2
M.I. M 75 NU 2
M.N. M 77 NU 2
M.I. M 76 DA 2
N.S M 69 DA 2
B.I. M 82 DA 3
C.V. F 73 NU 3
C.I. M 57 DA 3
D.O. M 47 NU 3
I.M. F 62 DA 3
L.M. F 70 DA 3
C.G. M 64 DA 4
P.E. F 62 NU 4
L.F. F 71 NU 4
M.E. F 58 DA 4
L.M. F 36 NU 4

Tabel 1. Subiecţii incluşi în studiu şi variabilele urmarite

 STADI FUMAT
U SEX OR fa fr % fc
Tabel DA 3 13.04 2. Tabelul
M 7
frecvenţelor 2
NU 4 17.39
DA 4 17.39
F 5
NU 1 4.35
DA 2 8.70
M 3
NU 1 4.35
3
DA 2 8.70
III. 3. F
NU 1 4.35
3

DA 1 4.35
M 1
NU 0 0.00
4
DA 1 4.35
F 4
NU 3 13.04

Reprezentarea grafică a datelor

8
7
6
5
4
3 M
F
2
1
0
2 3 4

STADIU

Grafic 1. Reprezentarea grafică a frecvenţei cumulative gen-stadiu

 13% 13%
4%
4%
17%
4%

9%
4% 17%
9% 4%

Grafic 2. Reprezentarea grafică a frecvenţei relative

II. 4. Rezultate SPSS şi concluzii

Correlations

stadiul bolii sex fumator

stadiul bolii Pearson Correlation 1 ,287 -,114

Sig. (2-tailed) ,184 ,605

N 23 23 23
sex Pearson Correlation ,287 1 ,038
Sig. (2-tailed) ,184 ,863
N 23 23 23
fumator Pearson Correlation -,114 ,038 1

Sig. (2-tailed) ,605 ,863

N 23 23 23

Tabel 3. Coeficient de corelare Pearson

 Correlations

stadiul bolii sex fumator

Spearman's rho stadiul bolii Correlation Coefficient 1,000 ,273 -,094

Sig. (2-tailed) . ,207 ,669

N 23 23 23

sex Correlation Coefficient ,273 1,000 ,038

Sig. (2-tailed) ,207 . ,863

N 23 23 23

fumator Correlation Coefficient -,094 ,038 1,000

Sig. (2-tailed) ,669 ,863 .

N 23 23 23

Tabel 4. Coeficient de corelare Spearman