Sunteți pe pagina 1din 6

Carcinom – Tot ce trebuie să ştii

despre acest tip de cancer


În stadiile incipiente, carcinomul este identificat ca un cancer în stadiu 0,
sau carcinom in situ, deoarece se găsește numai în stratul de piele unde
s-a format. Carcinomul poate să apară și să se răspândească în orice
parte a corpului.

Ce este un carcinom?
Corpurile noastre sunt alcătuite din miliarde de celule. Celulele sunt atât
de mici, încât le putem vedea doar la microscop. Aceste celule se
grupează pentru a forma țesuturi și organe, care se aseamănă, dar
variază din multe puncte de vedere, având funcţii diferite. Cancerul
poate fi grupat în funcție de tipul de celule în care se formează cancerul.
Sunt 5 tipuri principale de cancere:

 Carcinomul – cancerul care se formează în piele sau în țesuturile


care căptușesc organele interne. Există subtipuri diferite, incluzând
adenocarcinomul, carcinomul bazocelular, carcinomul cu celule
scuamoase și carcinomul cu celule de tranziție.
 Sarcomul – acel cancer care se formează în țesuturile conjunctive
sau de susținere cum ar fi oasele, cartilajul, grăsimea, mușchii sau
vasele de sânge.
 Leucemia – cancer care se formează în țesutul care formează
sângele, cum ar fi măduva osoasă și duce la producerea de celule
anormale în sânge.
 Limfomul și mielomul – cancere care se dezvoltă în celulele
sistemului imunitar.
 Tumorile cerebrale și ale măduvei spinării – acestea sunt
cunoscute sub numele de cancere ale sistemului nervos central.

Carcinoamele încep în țesuturile epiteliale. Acestea acoperă exteriorul


corpului ca pielea. De asemenea, acoperă și organele din interiorul
corpului, cum ar fi organele sistemului digestiv, și căptușesc cavitățile
corpului, cum ar fi interiorul cavității toracice și cavitatea abdominală.
În general, carcinomul se formează la nivelul celulelor epiteliale și care
căptușesc organele interne. Este un țesut tumoral derivat din celulele
epiteliale. Carcinomul este cea mai frecventă formă de cancer. Se pot
răspândi în alte părți ale corpului sau pot fi limitate la locul primar. Putem
vorbi de carcinom in situ, un cancer incipient care este limitat la stratul
de țesut unde a început și nu s-a răspândit în țesutul din jur sau în alte
părți ale corpului, sau carcinom invaziv, care s-a răspândit dincolo de
stratul de țesut primar la țesuturile din jur.

Tipuri de carcinom
Carcinomul este cel mai frecvent tip de cancer. Există diferite tipuri de
celule epiteliale și acestea se pot dezvolta în diferite tipuri de carcinom.

Carcinomul poate fi de următoarele tipuri:

Carcinom cu celule scuamoase


Carcinomul cu celule scuamoase pornește din celulele scuamoase.
Acestea sunt celulele plate, care  se găsesc în zone precum pielea sau
căptușeala gâtului sau a esofagului. Carcinomul cu celule scuamoase
este cel de-al doilea cel mai frecvent tip de cancer de piele. Celulele
canceroase se dezvoltă din celule plate, scuamoase, care sunt celulele
primare care formează stratul cel mai extern al pielii, epiderma. Celulele
canceroase celulare cresc de obicei lent și este mai puțin frecvent ca
acestea să se răspândească sau să formeze metastaze, dar este mai
probabil ca acestea să invadeze țesutul gras sub piele sau să se
răspândească în jur.

Adenocarcinom
Adenocarcinoamele se formează în celulele glandulare numite celule
adenomatoase. Celulele glandulare produc fluide pentru a menține
țesuturile umede. Adenocarcinomul începe în celulele secretoare sau
glandulare ale corpului. Celulele glandulare sunt o parte a țesutului care
reglează funcţiile unor anumite organe interne. Aceste celule creează și
eliberează substanțe în organism, cum ar fi sucuri digestive sau mucus.
Adenocarcinoamele se găsesc cel mai adesea în sân, colon, plămân,
pancreas și prostată.
Carcinom cu celule tranzitorii
Celulele tranzitorii sunt celule care se pot întinde pe măsură ce un organ
se extinde. Ele formează țesuturi numite epiteliu tranzitoriu. Un
exemplu este mucoasa vezicii urinare. Cancerul care se formează în
aceste celule se numește carcinom cu celule tranzitorii.

Carcinom bazal-celular
Celulele bazale formează cel mai adânc strat de celule ale pielii.
Cancerul care se formează în aceste celule se numește carcinom
bazal. Carcinomul cu celule bazale este cel mai frecvent tip de cancer
de piele. Celulele canceroase se dezvoltă în stratul bazal al pielii sau în
partea inferioară a epidermei. De obicei, cancerele celulare bazale se
dezvoltă lent și este rar ca acestea să se răspândească sau să
metastazeze la ganglionii limfatici din apropiere sau chiar din zone mai
îndepărtate ale corpului.

Carcinomatoza apare atunci când un carcinom s-a răspândit în tot


corpul sau când un cancer s-a răspândit într-o regiune distantă a
corpului. Un tip specific de carcinomatoză este carcinomatoza
peritoneală. Acest tip de carcinomatoză apare atunci când un cancer
metastazează și se răspândește în tractul gastro-intestinal și la nivelul
ovarelor.

Carcinomul in situ
Carcinomul in situ definește acel cancer în care apar celule anormale
care nu s-au răspândit dincolo de locul unde s-au format inițial. Cuvintele
„in situ” se traduc prin „la locul său original”.

Aceste celule in situ au potențialul de a deveni celule canceroase și de a


se răspândi în alte locații din apropiere. Alte denumiri pentru carcinom in
situ sunt cancerul în stadiu 0, cancer non-invaziv sau cancer
preinvaziv.

În aproape toate tipurile de cancer, detectarea precoce este asociată cu


un succes mai mare al tratamentului. Când se depistează celule pre-
canceroase, se recomandă ca acestea să fie îndepărtate pentru a
preveni cancerul.
Unele dintre cele mai frecvente tipuri de carcinom in situ sunt:

 carcinomul in situ al vezicii urinare – se pare că aproximativ 3%


dintre toate cazurile de cancere de vezică urinară încep dintr-un
carcinom in situ.
 carcinom cervical in situ
 carcinom ductal in situ (CDIS) – se formează în canalele lactifere
 carcinom scuamos in situ sau boala Bowen – un tip de cancer de
piele incipient etc.

Chirurgia este recomandată în majoritatea cazurilor pentru un


carcinom in situ. Medicii vor recomanda adesea îndepărtarea celulelor
precanceroase pentru a preveni transformarea acestora în cancer și
pentru a reduce probabilitatea de răspândire a acestora.

Prin tratarea celulelor înainte de a deveni canceroase și de a se


răspândi, o persoană va avea în mod clar un risc mai redus de a
dezvolta o formă de cancer gravă și cresc considerabil șansele de
supraviețuire.  De aceea, e esențial să se efectueze investigații
și screening-uri periodice pentru a depista la timp eventualele afecțiuni
pre-canceroase.

Carcinomul in situ este termenul ce descrie astfel un carcinom localizat


mic, care nu a trecut prin membrana epitelială de bază. Acest tip de
carcinom este pre-invaziv, dar nu pre-malign. Carcinomul in situ aproape
și continuă să crească și să progreseze până se se infiltreze și să
penetreze membrana bazală sau alte structuri. Odată ce membrana
bazală sau alte structuri sunt penetrate, aceste leziuni nu mai sunt
considerate carcinom in situ, ci carcinoame invazive. Ratele de
vindecare pentru carcinom in situ pot fi de 100% dacă leziunile pot fi
îndepărtate prin rezecție chirurgicală, crioterapie, ablație laser sau alt
tratament local înainte de metastazare.

Cauze și factori de risc pentru carcinoame


Carcinoamele afectează oameni de toate vârstele, genurile și etniile.
Există diferiți factori de risc pentru diferite carcinoame. Unii dintre acești
factori de risc includ:
 fumatul
 consumul excesiv de alcool
 expunerea pe termen lung la radiații UV
 expunerea pe termen lung la poluare
 obezitatea
 sedentarismul
 factorii genetici

Organele cele mai afectate de carcinoame sunt:

 plămânii
 sânii
 prostata
 colonul și rectul
 pancreasul

Diagnosticarea carcinoamelor
Diagnosticarea unui carcinom poate implica oricare dintre următoarele
teste:

 O biopsie – prin prelevarea unei probe de țesut sau a unui


eșantion de celule din corp pentru a vedea dacă acestea conțin
celule canceroase și zona unde au apărut acestea.
 Teste de sânge, inclusiv o hemoleucogramă completă, testarea
proteinelor din sânge, testarea markerilor tumorali sau teste de
identificare a celulelor tumorale circulante.
 Teste de imagistică, inclusiv radiografii, scanări CT, RMN,
ecografii, mamografii, colonoscopii etc.

Tratamentul carcinoamelor
Tratamentul carcinomului diferă în funcție de tipul și locația acestuia.
Posibilele tratamente includ:

 Chimioterapie
 Radioterapie
 Intervenție chirurgicala
 Terapii țintite
 Imunoterapie

În funcție de tipul de cancer, carcinomul poate fi tratat prin îndepărtarea


chirurgicală a țesutului canceros, precum și a unor țesuturi
înconjurătoare. Metodele chirurgicale minim invazive pot ajuta la
reducerea timpului de vindecare și la reducerea riscului de infecție după
intervenție chirurgicală. Se intervine deseori pentru tratarea simptomelor,
care pot include dureri, afectarea apetitului, greață, oboseală. În general,
se intervine inițial prin intervenție chirurgicală pentru a îndepărta tumora
și pentru a preveni răspândirea cancerului. Există în prezent diferite
tehnologii medicale moderne ce facilitează intervențiile chirurgicale, care
permit îndepărtarea cu precizie a tumorii și păstrarea a cât mai mult
țesut sănătos.

Terapia cu radiații sau radioterapia poate fi utilizată în asociere cu


chirurgia și / sau chimioterapia. Tehnicile avansate de radioterapie
utilizează ghidarea imagistică înainte și în timpul tratamentului pentru a
ținti exact tumorile, protejând în același timp țesuturile sănătoase și
organele din jur.

Chimioterapia presupune tratarea carcinomului cu medicamente care


distrug celulele canceroase, fie medicamente care circulă în tot corpul,
fie administrate într-o anumită zonă. În unele cazuri, chimioterapia poate
fi utilizată în combinație cu alte tratamente, cum ar fi radioterapia sau
chirurgia.

Factorii care pot influența opțiunile de tratament și eficiența tratamentului


includ:

 tipul de cancer;
 dimensiunea, gradul și stadiul tumorii;
 viteza cu care celulele canceroase cresc și se divid;
 localizarea tumorii în organism;
 cât din tumoră a fost eliminată prin intervenție chirurgicală;
 vârsta pacientului și starea generală de sănătate;
 recidiva canceroasă.

S-ar putea să vă placă și