dbsdsdb dbsdsdb dbsdsdb limbaje de nivel inalt (ex.

Pascal, C++, Visual Basic etc) - limbaje orientate pe

calcul tabelar (ex. Lotus, Quatro Pro, Excel etc) - limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase,
Foxpro, Oracle, Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru
realizarea unei comunicari intre programator si calculator. Un limbaj de nivel inalt manipuleaza
concepte apropiate de limbajul natural, concepte de nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de
operatie (open, write etc). Cu ajutorul unui limbaj inaltlimbaje de nivel inalt (ex. Pascal, C++, Visual Basic
etc) - limbaje orientate pe calcul tabelar (ex. Lotus, Quatro Pro, Excel etc) - limbaje orientate pe
gestiunea bazelor de date (Dbase, Foxpro, Oracle, Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem
de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari intre programator si calculator. Un limbaj de
nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural, concepte de nivel logic, cum ar fi:
colectie de date, nume de operatie (open, write etc). Cu ajutorul unui limbaj inaltlimbaje de nivel inalt
(ex. Pascal, C++, Visual Basic etc) - limbaje orientate pe calcul tabelar (ex. Lotus, Quatro Pro, Excel etc) -
limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase, Foxpro, Oracle, Informix etc) Un limbaj de
programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari intre programator si
calculator. Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural, concepte de
nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de operatie (open, write etc). Cu ajutorul unui limbaj
inaltlimbaje de nivel inalt (ex. Pascal, C++, Visual Basic etc) - limbaje orientate pe calcul tabelar (ex.
Lotus, Quatro Pro, Excel etc) - limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase, Foxpro, Oracle,
Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei
comunicari intre programator si calculator. Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de
limbajul natural, concepte de nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de operatie (open, write etc).
Cu ajutorul unui limbaj inaltlimbaje de nivel inalt (ex. Pascal, C++, Visual Basic etc) - limbaje orientate pe
calcul tabelar (ex. Lotus, Quatro Pro, Excel etc) - limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase,
Foxpro, Oracle, Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru
realizarea unei comunicari intre programator si calculator. Un limbaj de nivel inalt manipuleaza
concepte apropiate de limbajul natural, concepte de nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de
operatie (open, write etc). Cu ajutorul unui limbaj inaltlimbaje de nivel inalt (ex. Pascal, C++, Visual Basic
etc) - limbaje orientate pe calcul tabelar (ex. Lotus, Quatro Pro, Excel etc) - limbaje orientate pe
gestiunea bazelor de date (Dbase, Foxpro, Oracle, Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem
de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari intre programator si calculator. Un limbaj de
nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural, concepte de nivel logic, cum ar fi:
colectie de date, nume de operatie (open, write etc). Cu ajutorul unui limbaj inaltdbsdsdb dbsdsdb
-

SI pentru activitati speciale. SI speciale sunt destinate unor domenii specifice de activitate ca de ex. :
informarea si documentarea tehnico-stiintifica, medicina etc.

2. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic ocupat de sistemul economic in cadrul societatii - SI pt.
conducerea activitatii la nivelul unitatii economice. - SI pentru conducerea organizatiilor economico-
sociale cu structura de grup - SI pt conducerea ramurilor, subramurilor si activitatilor la nivelul
economiei nationale - SI functionale generale - au ca atribut principal faptul ca intereseaza totate
ramurile si activitatile ce au loc in economia nationala (SI statistice, financiar-bancare etc) 3. Dupa modul
de organizare a datelor - SI cu organizare in fisiere - SI cu organizare in baza de date 4. Din punct de
vedere fizic (aria de cuprindere) - SI distribuite: - SI locale Din punct de vedere fizic integrarea se
realizeaza printr-o retea de calculatoare care sa asigure distribuirea colectiilor de date memorate la
unitatile ce sunt in relatii ierarhice, in vederea furnizarii necesarului de informatiii pentru fiecare dintre
acestea. Arhitectura retelelor de calculatoare se stabileste in functie de specificul fiecarei unitati.
Avantajele folosirii unui sistem informatic distribuit: - programele pot fi pastrate intr-o singura copie (pe
server) si sunt folosite de oricare din utilizatorii retelei - bazele de date pot fi exploatate de mai multi
utilizatori simultan - resursele hardware (imprimantele in special) pot fi exploatate simultan de mai
multi utilizatori - posibilitati de comunicare si schimb de informatii intre utilizatori 5. Dupa tipul
software-ului folosit in scrierea programelor, putem avea sisteme informatice in care aplicatiile au fost
scrise in: - limbaje de nivel inalt (ex. Pascal, C++, Visual Basic etc) - limbaje orientate pe calcul tabelar
(ex. Lotus, Quatro Pro, Excel etc) - limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase, Foxpro,
Oracle, Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea
unei comunicari intre programator si calculator. Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate
de limbajul natural, concepte de nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de operatie (open, write
etc). Cu ajutorul unui limbaj inalt, programatorul se face mai usor inteles de catre calculator. Uneori o
singura linie de program scrisa cu un astfel de limbaj, poate echivala cu sute de linii de program scrise in
limbaj masina. Limbajele orientate pe gestiunea bazelor de date presupun posibilitatea manipularii
bazele de date cu mari dimensiuni prin intermediul conexiunilor logice stabilite. Avantajele folosirii unor
astfel de limbaje: - nivel logic superior (corelatii, structuri 1:n) - prelucrari (regasiri) de date cu un inalt
nivel de complexitate - nivel superior de portabilitate a datelor - partajarea datelor intre mai multi
utilizatori - servicii de protectie a datelor

10
Alegerea de catre programator a limbajului de prelucrare a datelor este foarte importanta. Pe de o
parte, odata ales un limbaj si incarcate bazele de date si construite aplicatiile ce efectueaza prelucrarea
acestor date, trecerea la un alt sistem este extrem de dificila si implica un efort de programare
suplimentar (pentru conversia datelor), pe langa efortul scrierii de la zero a aplicatiilor de prelucrare. Pe
de alta parte, alegerea unui limbaj de programare neadecvat volumului de date ce urmeaza a fi
prelucrate, poate sa conduca la obtinerea unor aplicatii cu un timp de raspuns la interogari ridicat. Un
alt factor important la alegerea limbajului de programare se refera la prelucrarea distribuita sau locala a
datelor. Nu toate limbajele au instructiuni privind prelucrarea datelor in retea. 6. dupa forma de
coordonare a activitatilor de informatica: - sisteme informatice coordonate de componente informatice
proprii (centre, statii, oficii de calcul) - sisteme informatice coordonate prin terti (outsourcing) 7. Din
punct de vedere al complexitatii si al gradului de integrare: - SI autonome - specifice unei activitati
economice (aplicatii pentru rezolvarea unui pachet omogen de lucrari) - sisteme partial integrate -
sisteme total integrate - pentru gestionarea intregii activitatii a unei unitati economicosociale 1.6.
Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne Un studiu efectuat relata ca, intr-o unitate
economica din totalul informatiilor, 80% sunt informatii economice, din care 47% sunt informatii
contabile. Alte tipuri de informatii sunt: informatiile tehnice, care se refera la fluxurile fizice ale
materialelor si resurselor necesare; informatii de personal; informatii de marketing.etc. Multe informatii
dintr-o unitate economica se suprapun in mai mult decat una dintre aceste categorii. Pornind de la
premisa ca sistemele informationale trebuie sa sprijine indeplinirea tuturor functiilor intreprinderii
(marketing, resurse umane, productie, etc.), se pot identifca mai multe tipuri de sisteme informationale
functionale. Potrivit criteriului functional, structura unui sistem informatic pentru conducerea unei
unitati economice, poate arata astfel:

Subsistem de marketing

Sistem informatic

Subsistem financiarcontabil

Subsistem pt. productie

Subsistem de resurse umane Subsistem pt. activitatea comerciala

Fig.1.6. Structura functionala a unui sistem informatic la nivel de unitate economica

11
Un obiectiv important pentru firme il reprezinta integrarea acestor categorii de sisteme informationale.
O asemenea integrare ofera posibilitatea partajarii resurselor informationale ale firmei (date,
echipamente, software, resurse umane), determinand cresterea eficientei activitatii. Sistemul
informational pentru activitatea comerciala urmareste in special furnizarea de informatii care sa permita
realizarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime si materiale, planificarea si promovarea vanzarilor .
Activitatea comerciala, desfasurata in cadrul unor compartimente corespunzatoare, are in vedere
elementele specifice fiecarei subactivitati, dupa cum urmeaza: • Subactivitatea de aprovizionare
tehnico-materiala propune rezolvarea urmatoarelor aspecte specifice: - Fundamentarea necesarului si
comenzilor de aprovizionare - Contractarea necesarului de aprovizionat - Urmarirea derularii
contractelor de aprovizionare, colectarea si inregistrarea datelor privind facturile primite de la furnizori,
furnizarea diferitelor rapoarte privind activitatea de aprovizionare • Subactivitatea de desfacere,
presupune: - Preluarea si inregistrarea comenzilor primite de la clienti - Livrarea catre clienti a productiei
contractate - Urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor incheiate, colectarea si
inregistrarea datelor privindvanzarile, furnizarea de informatii necesare desfasurarii activitatii curente
Sistemul informational pentru activitatea de marketing presupune: - Studierea caracteristicilor tehnico-
economice, inclusiv a tehnicilor de comercializare a produselor concurente, furnizate de alte societati
comerciale din tara sau strainatate - Studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere in
vederea realizarii relatiilor valutar-financiare si de distribuire a produselor proprii - Cooperarea cu alte
societati comerciale din tara si strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete Sistemul
informational pentru productie vizeaza ingineria asistata de claculator, proiectarea asistata de
calculator, calculul si planificarea necesarului de materiale pentru productie, productia asistata de
calculator . Sistemul informational pentru gestiunea resurselor umane presupune planificarea
necesarului de personal, dezvcoltarea intregului potetial al angajatilor si controlul tuturor politicilor si
programelor relative la personal, respectiv" - recrutarea, selectia si angajarea de personal - atribuirea
sarcinilor de munca - intretinerea cartilor de munca si a altor documente - intocmirea documentelor de
plata privind drepturile salariale - evaluarea randamentului personalului angajat - formarea si
perfectionarea personalului Activitatea de contabilitate la nivelul unitatii economice se structureaza in
doua componente: - Contabilitatea financiara (sintetica) concretizata in urmarirea existentului si miscarii
elementelor patrimoniale (imobilizari stocuri, creante si datorii, mijloace finanicare, capital, fonduri,
credite, cheltuieli si venituri) - Contabilitatea de gestiune (analitica) Intreaga activitate de contabilitate
asigura: inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiilor economice

12
-

prelucrarea datelor in concordanta cu principiile si metodele contabilitatii sintetizarea intregii activitati

financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de baza ale contabilitatii (balanta si bilantul
contabil).

Informatiile furnizate de contabilitate constituie fundamentul procesului decizional pe diferite nivele

ierarhice. Nu intamplator informatizarea intreprinderilor a inceput cu contabilitatea. Sistemul
informational contabil face parte din sistemul informational, fiind o componenta cu mare pondere. El
poate fi definit ca fiind un set de resurse umane si de capital care se ocupa cu colectarea, procesarea,
stocarea si accesarea si transmiterea datelor si informatiilor despre procesele contabile ce au loc
organizatie. In cadrul sistemului informational contabil exista posibilitatea structrarii acestuia folsind
diferite criterii. Un prim criteriu il reprezinta structurarea pe cele laturi specifice contabilitatii (dualismul
contabil) respectiv: - susbsistemul contabilitatii de gestiune/manageriale - care ofera informatii
contabile utilizatorilor interni - subsistemul contabilitatii financiare - care ofera informatii contabile
utilizatorilor externi Informatia contabila este ceruta de sase mari categorii de utilizatori: - cumparatorii
– care sunt interesati sa cunoasca: pretul produselor, performantele lor; informatii despre situatia firmei
(datorii, termene de plata etc.) - furnizorii, care livrand marfurile pe credit, sunt interesati sa cunoasca
disponibilitatile de plata ale unitatii respective, situatia lor financiara - actionarii – care urmaresc situatia
economico-financiara a firmei in vederea incasarii de dividende - angajatii unitatii - vor sa cunoasca
salariul mediu, ce parte din profit li se cuvine, alte informatii non-contabile - creditorii – de cele mai
multe ori bancile, nu numai ca se intereseaza dar si verifica majoritatea datelor contabile alte unitatii -
organisnele guvernamentale, institutii de cercetare, de invatamant – care de asemenea solicita date
contabile Dupa criteriul circuitelor contabile putem spune ca SIC este compus din: - componenta
cumparari-vanzari - componenta incasari-plati - componenta productie-stocuri-imobilizari - componenta
operatii diverse Daca vom avea in vedere criteriul etapelor procesului de productie, atunci
componentele SIC sunt: - aprovizionare - productie - stocuri - desfacere - terti - trezorerie Dupa natura
elementelor patrimoniale, putem avea: - componenta capitaluri - componenta imobilizari - componenta
stocuri - coponenta terti - componenta trezorerie

13
-

componenta venituri si cheltueili componenta extra-bilantiera

Circuitele contabile specifice operatiilor de exploatare In categoria operatiilor de exploatare sunt incluse
cumpararile, vanzarile, tertii, inclusiv salariatii, veniturile si cheltuielile. In cadrul acestor operatii
delimitam urmatoarele circuite contabile: 1. stocuri: achizitie, transfer, consum, obtinere, vanzare,
operatii speciale 2. terti-furnizori: receptie, plati, compensari, transferari 3. terti-clienti: facturare,
incasare, compensari, transferari 4. terti-personal si organisme speciale: inregistrari datorii, compensari,
operatii speciale 5. terti-bugetul statului: inregistrari de datorii, compensari, plati, operatii speciale 6. alti
terti: creare debit-creanta, compensari-regularizari, plati-incasari, operatii speciale 7. venituri si
cheltuieli: conform operatiilor de mai sus si din activitatile de investitii sau finantare Circuitele contabile
specifice operatiilor de investitii Circuitul investitional se refera la ansamlul de operatii ce privesc
imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale si cele financiare. In cadrul acestor circuite delimitam
operatii ce privesc: - activele imobilizate - investitii, cedare, scoatere din folosinta, vanzare, transferuri -
amortizarile si provizioanele aferente activelor imobilizate - constituire, diminuare, suplimentare,
anulare. Circuitele contabile specifice operatiilor de finantare de finantare privesc in special structura
capitalurilor intreprinderii prin prisma echilibrului dinrte capitalurile proprii si cele imprumutate, politica
de dividende si deciziile de finantare. In aceste conditii trezoreria este afectata in mod direct de: - de
aportul actionarilor - de datoriile financiare contractate Circuitele contabile avute in vedere se refera la:
- capitalurile proprii: Capital, Rezerve, Subventii si Provizioane reglementate - datoriile financiare:
Imprumuturi de la institutiile financiar-bancare (contractare, rambursare) si alte imprumuturi. Circuitele
contabile specifice operatiilor de trezorerie Activitatile de exploatare, de investitii si cele financiare ce au
loc in cadrul unei intreprinderi influenteaza direct nivelul trezoreriei, conducand la aparitia fluxurilor de
intrare si de iesire de disponibilitati, care in final va schita fluxul de disponibilitati la nivel de
intreprindere (cash-flow)

14
Curs 3

Capitolul 2. Ciclul de viata al sistemelor informatice

Mutatiile din domeniul tehnologiilor informationale si al metodelor de abordare s-au reflectat si in ciclul
de viata al dezvoltarii sistemelor, fie prin schimbarea etapelor acestora, fie prin modificarea opticii de
parcurgere a lor. Prin parcurgerea materialelor de specialitate, se poate constata ca numarul
fazelor/etapelor variaza de la trei (ex. : analiza, proiectare, implementare) la peste douazeci, in functie
de locul in care a fost studiata implementarea metodei respective, sau de gradul de detaliere abordat.
Indiferent de numarul si numele etapelor ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor, o problemea este
mult mai importanta, si anume ordinea si felul in care se parcurg etapele respective, ceea ce in literatura
de specialitate se trateaza sub numele de modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. 2.1.
Modelul cascada Ciclul de viaţă este prezentat ca o secvenţă de faze intermediare cu obiective precise,
toate concurand pentru atingerea obiectivului final şi anume realizarea unui produs program eficient.
Facilităţile acestui model sunt viabile în condiţiile în care se au în vedere urmatoarele aspecte: - orice
fază să fie încheiată prin trecerea cu succes a unor verificări de sfîrşit. - produsele realizate într-o fază
servesc ca punct de plecare ptr. dezvoltări ulterioare, calitatea şi exactitatea lor fiind determinate .
Schematic, acest model poate fi reprezentat ca in figura 2.2:

Studiul de fezabilitate

Validare

Analiza cerintelor planificareaValidare

Proiectarea de ansamblu

Verificare

Proiectarea de detaliu

Verificare

Elaborarea si testarea

Test unitar

Implementarea

Test de sistem

Exploatarea si intretinerea

Revalidare
Fig. 2.2. Modelul in cascada

15
Concluzii: - modelele sunt diferite, in functie de tehnologiile folosite in procesul de realziare a
sistemelor, saltul considerabil inregistrandu-se in mediile orientate-obiect - modelele depind de
marimea proiectelor, dar si domeniilor carora le apartin sistemele - diferentele dintre modele constau ,
indeosebi, in modul de parcurgere a etapelor, ca ordine, dar si in ceea ce priveste modalitatea de
abordare a sistemului (in intregime sai pe parti componente) - in selectarea modelului un rol important
il are echipa ce efectueaza aceasta operatiune, referindu-ne la experienta ei de lucru cu diverse modele
- complexitatea sistemului se va reflectam in mare masura, in tipul modelului selectat Aplicarea in
practica a acestor modele se face in functie de particularitatile sistemului informatic ce urmeaza a fi
proiectat si de conditiile concrete de realizare, in asa fel incat avantajele obtinute sa conduca cu
cheltuieli cat mai reduse si in timp cat mai scurt la obtinerea unor sisteme corespunzatoare calitativ. 2.2.
Etapele de realizare a sistemelor informatice Proiectarea sistemelor informatice de gestiune contabila se
realizeaza separat pentru fiecare unitate economica, in functie de particularitatile sistemelor de
conducere, operational si informational ale fiecarei organizatii. Structurarea procesului de proiectare si
realizarea se face din considerente practice legate de complexitatea si diversitatea activitatilor si
operatiilor implicate. Se realizeaza astfel o succesiune bine definita de etape si faze care reprezinta stadii
succesive de dezvoltare a sistemului informatic. In opinia celor mai multi autori, metodologia de
proiectare si realizare a sistemelor informatice se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1.
identificarea cerintelor si a fezabilitatii sistemului: - determinarea a ceea ce nu functioneaza in vechiul
sistem si identificarea obiectivelor noului sistem - analize de prefezabilitate tehnica, operationala,
economica, juridica si a programarii in timp - stabilirea comitetului coordonator a proiectului noului
sistem si a echipei de proiectare 2. analiza de sistemului informational existent - studierea si
documentarea sistemului curent si depistarea problemelor cu care se confrunta - colectarea
informatiilor despre cerintele noului sistem - integrarea cerintelor si realizarea unui model al noului
sistem 3. proiectarea conceptuala (de ansamblu) a sistemului - realizarea modelului conceptual al noului
sistem - luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicatii - descrierea detaliata a noului
sistem 4. proiectarea de detaliu a noului sistem - proiectarea formularealor si a rapoartelor - proiectarea
interfetelor si a dialogurilor - proiectarea bazelor de date 5. elaborarea si testarea programelor -
construirea unei versiuni operationale a sistemului 6. implementarea sistemului - conversia de la vechiul
sistem la noul sistem

16
- instruirea utilizatorilor pentru exploatarea noului sistem - test final pentru acceptarea noului sistem 7.
exploatareasi intretinerea noului sistem informatic - punerea in functiune a noului sistem - evaluarea
performantelor noului sistem si a modului de satisfacere a ceintelor - inregistrarea tuturor modificarilor
aparute in sistem 2.3. Principii de baza in proiectarea si realizarea sistemelor informatice Proiectarea si
realizarea sistemelor informatice are la baza urmatoarelor principii generale: 1. fundamentarea realizarii
sistemelor informatice pe criterii de eficienta economica. Acest principiu presupune: - evaluarea
cheltuielilor necesare pentru conceperea, realizarea, implementarea si exploatarea curenta a sistemelor
informatice - compararea cheltuielilor cu efectele economice directe si indirecte obtinute in urma
implementarii 2. participarea nemijlocita a beneficiarului la conceperea si realizarea sistemului,
presupune: - adoptarea si transpunerea in practica de catre beneficiar a tuturor masurilor cu caracter
organizatoric necesar desfasurarii proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului - participarea
beneficiarului cu specialistii proprii la elaborarea conceptiei si realizarii efective a sistemului informatic -
definirea obiectivelor si performantelor viitorului sistem - definirea cerintelor informationale la care
urmeaza sa raspunda sistemul - stabilirea si mobilizarea resurselor umane si financiare pentru realizarea
sistemului - pregatirea personalului din compartimentele functionale pentru angajarea in activitatea de
informatica 3. asigurarea calitatii solutiei adoptate, presupune: - aplicarea celor mai eficiente metode si
tehnici de proiectare - specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe
parcursul realizarii sistemului 4. adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile, presupune:
- corelarea permanenta a proiectarii SI si caracteristicile echipamentelor de tehnica de calcul existente
sau prevazute a intra in dotare - integrarea si valorificarea cat mai completa a echipamentelor de calcul
de diverse tipuri existente deja in dotarea beneficiarului.

17
Curs 4

Capitolul 3 3. Modalitati de obtinere a hardware-ului si software-ului

Sistemul

•••••

informatic cuprinde: hardware software bazele de date personal de specialitate metodologii si tehnici de
lucru

3.1. Hardware (Proiecte studenti componenta unui calculator, preturi, periferice) a) Selectarea
hardware-ului Raspunsul la intrebarea “ce tip de calculator trebuie sa achizitionam ?” ar fi “acel
calculator care sa satisfaca toate cerintele si care sa ofere, cu un cost redus, siguranta in functionare,
precum si servicii cat mai bune si diversificate”. Progrsul tehnologic atat de rapid in acest domeniu, faca
ca un sistem cumparat astazi sa devina depasit peste doi sau cinci ani. Cele mai comune criterii de
selectarea a unui sistem de calcul pot fi: - cost - capacitatea de a lucra cu softul dorit - viteza de
prelucrare a microprocesorului - capacitatea de memorarea si posibilitatea de extensie - facilitatile de
intrare/iesire - capacitatea de interconectare - compatibilitatea cu alte sisteme - intretinere usoara -
garantia sistemului In cererea de oferta catre furnizori, unitatea trebuie sa precizeze: - principalele
echipamente si aplicatii existente in firma - cerintele de securitate si protectie - specificatii privind hardul
si softul necesar si care ai fi dorite - programul de realizare a implementarii - restrictii de costuri -
cresterea economica proiectata si eventualele schimbari b) Evaluarea ofertelor si selectarea sistemului
La evaluarea ofertelor primite de la furnizori, unitatea trebuie sa aiba in vedere aspectele din studiile de
fezabilitate si cerintele sistemului. 0 Pentru evaluarea sistemului (pachetului) trebuie sa se urmareasca
urmatoarele probleme? - pachetul selectat raspunde specificatiilor obligatorii din cerere ? - sistemul va
putea fi folosit pe toata durata lui de utilizare ? va avea nevoie de modificari ? - ati utilizatori au fost
multumiti de sistem ? Ce probleme au avut, ce limite au observat la el? - Softul este compatibil cu ceea
ce exista in unitate ? - Pachetul este prietenos utilizatorului ? - Cat de lunga este garantia si care sunt
conditiile de garantare ? - Cat de eficient este softul ? Cat timp ia in executie ? De cata memorie
principala si secundara ar fi nevoie ? - Softul este modularizat, flexibil si usor de intretinut ?

18
La evaluarea furnizorului se vor avea in vedere urmatoarele criterii: - este un furnizor cu multa
experienta si este bine consolidat pe piata ? Mai are sistme asemanatoare instalate la alte firme? - Are o
reputatie pentru siguranta sistemelor oferite ? - Poate asigura furnizorul hardul, softul si intretinerea ? -
Care este situatia financiara a furnizorului - Ofera incredere calitatea personalului furnizorului, prin
experienta lui ? - Asigura instruirea necesara ? - Cat de puternic va fi sprijinul ulterior si cat de eficient ?
3.2 Software Softul necesar sistemului poate fi obtinut pe urmatoarele cai: - cu forte proprii - la
comanda - la cheie - la cheie modificat a) Softul realizat cu forte proprii Se poate apela la aceasta
varianta in cazul in care: - beneficiarii sistemului informatic sunt in faza incipienta a utilizarii
calculatoarelor - nu exista pe piata programe care sa satisfaca cerintele dorite. - activitatile desfasurate
sunt atat de complexe incat singura modalitate de a satisface cerintele o constituie elaborarea propriului
soft de aplicatii. Avantaje: - aplicatiile pot fi concepute a.i. sa raspunda exact cerintelor unitatii - unitatea
poate functiona conform solutiei dorite si nu cum este prezentata prin pachetele la cheie - pachetele
proprii sunt mult mai compatibile cu alte softu-ri existente in unitate, si deci integrarea poate fi usor
realizata - loialitatea angajatilor fata de propriul sistem este mult sporita Dezavantaje: - munca de
elaborare este foarte mare si costisitoare - elobararea aplicatiilor dureaza mult timp (luni sau ani de zile)
- posibilitatea de a esua, la primele incercari de utilizare, este mai mare - solicita costuri deosebite, timp
si control exigent b) Softul realizat la comanda Presupune procurarea softului prin angajarea din afara
unitatii a unor programatori sau a unei companii de soft, pentru elaborarea unui pachet-program de
aplicatii. Aceasta varianta se caracterizeaza prin: - softul elaborat poate sa utilizeze si componente din
programele deja existente la client, prin adaptarea, completarea si combinarea lor - realizatorul softului
trebuie sa inteleaga in profunzime modul cum lucreaza unitatea, calitatea analizei sistemului jucand un
rol important in performantele softului realizat - aceasta varianta presupune incheierea unui contract
care sa consemneze responsabilitatea contractantului de a rezolva cerintele utilizatorului in cazul in care
n-au fost onorate clauzele contractuale.

19
c) Softul la cheie Softul la cheie realizat de catre companii specializate de software, este vandut pe piata
pentru o mare diversitate de utilizatori cu cerinte similare. Unii producatori de soft combina softul cu
hardul si la vand ca pachete. Aceasta combinatie este numita si sistem la cheie Producerea softului la
comanda presupune o munca anevoioasa si de aceea scumpa. Ca urmare, tot mai multe organizatii se
indreapta spre pachetele la cheie, care sunt mai putin costisitoare pe de o parte , iar pe de alta parte s-a
ajuns la concluzia ca nu este cazul “sa se reinventeze roata”, scriind programe care deja se
comercializeaza pe piata. Odata cu trecerea timpului, apar pachete-program tot mai performante,
raspunzand cerintelor unitatilor, ca si cand ele ar fi elaborate cu forte proprii. Avantaje: - costul este
mult mai redus fata de celelalte variante, deoarece costul elaborarii si intretinerii se imparte la numerosi
utilizatori - practic nu exista timp de asteptare pana la utilizarea lui - cumparatorul minimizeaza riscul
prin testarea softului inainte, si prin chestionarea altor utilizatori ai aceluiasi pachet - utilizatorul poate
sa aleaga pachetul care se raspunda cel mai bine propriilor cerinte - documentatia lor este mai buna -
unitatea nu are nevoie de prea multi analisti sau programatori, sau chiar nu este nevoie de ei pentru a
intretine softul. Dezavantaje - cerintele firmei nu opt sa se regaseasca perfect in ceea ce ofera pachetul-
program, fiind necesare schimbari in modul de lucru sau chair revizuirea stilului de afaceri a unitatii -
evaluarea pachetelor disponibile pe piata inseamna consum de timp si bani - programele
ultrageneralizate nu sunt la fel de eficiente ca programele proprii ale unitatii - nu ofera posibilitatea
specialistilor unitatii sa intervina in caz de esec - exista riscul ca realizatorul softului sa dea faliment sau
sa nu mai fie de gasit si astfel sa nu se mai poate efectua actualizarea. d) Modificarea softului la cheie
Modificarile pot fi facute de catre cel care a livrat softul si este considerata o cale foarte eficienta de a
satisface cerintele utilizatorilor. Avantaje: - Raspunde mai bine cerintelor unitatii decat softul la cheie -
Unitatea poate lucra conform stilului pe care si-l doreste si nu cum se impune prin programul la cheie -
Pot fi mai ieftine si solicita mai putin timp decat softul realizat cu forte proprii Dezavantaje: - nu de
putine ori modificarea programelor este mai dificila decat scrierea lor initiala - multi furnizori nu accepta
modificarea programelor lor - documentatia despre schimbari poate di incompleta sau inexistenta -
modificarile substantiale pot fi la fel de scumpe ca si programele scrise de client - modificarile pot
genera erori logice de control si alte efecte neasteptate Care metoda este mai buna ? Datorita situatiilor
si conditiilor diferite, nu exista o cale anume, catalogata ca fiind cea mai buna. Fiecare situatie trebuie
luata in calcul separat.

20
De regula, softul la cheie tinde sa fie cea mai buna solutie, cand el raspunde exigentelor unitatii sau cand
el poate fi usor modificat. Odata cu cresterea marimii si complexitatii sistemului sau a cerintelor lui,
softul la cheie are slabe sperante de a fi achizitionat. Multi specialisti considera ca, daca softul la cheie
nu poate fi realizat cu forte proprii, varianta apelarii la persoane din afara pentru a-l scrie este mult mai
scumpa decat softul la cheie. Concluzie: solutia trebuie sa vina de la fiecare unitate, dupa ce-si evalueaza
propriile cerinte, prin analiza, si dupa ce cunoaste softul existent pe piata. 3.3. Selectarea furnizorilor de
harware si software Dupa tipul serviciilor si bunurilor oferite, furnizorii pot fi grupati in: - producatori de
calculatoare - producatori de echipamente periferice - companii pentru inchirierea calculatoarelor sau
oferirea lor in sistem leasing - furnizorii de sisteme la cheie – procura echipamente de la producatori si le
revand in combinatie cu softul de aplicatie adecvat - furnizorii de software – elaboreaza si vand aplicatii,
programe de uz general, utilitare, SGBD-uri si alte tipuri de programe pentru toate tipurile de
calculatoare - furnizori de echipamente si furnituri de birou - birourile de servicii – acele firme care
asigura servicii de prelucrare a datelor cu propriile echipamente contra unor tarife. Serviciile sunt mai
ieftine decat daca s-ar apela la propriile calculatoare, insa securitatea datelor nu mai este la fel de bine
asigurata.

21