SURSE DE POLUARE A APEI

Sursele de poluare se pot împărţi în două categorii distincte:

a. Surse organizate care produc murdărirea în urma evacuării unor substanţe
în ape prin intermediul unor instalaţii destinate acestui scop: oraşe canalizate,
evacuării de industrii sau crescătorii de animale etc.
b. Surse neorganizate dare produc murdărirea prin pătrunderea necontrolată a
unor substanţe în ape: localităţi necanalizate etc.
După acţiunea lor în timp, sursele de poluare se pot grupa în modul următor:
- surse de poluare permanente;
- surse de poluare nepermanente;
- surse de poluare accidentale;
După modul de generare a poluării, sursele de poluare pot fi împărţite în:
- surse de poluare naturale;
- surse de poluare artificiale datorate activităţii omului, care la rândul
lor pot fi subdivizate în:
- ape uzate;
- depozite de deşeuri;
Referitor la apa râului Jiu se pot spune următoarele:
Se poate spune că Jiul de Est, principalul curs de apă al oraşului Petroşani,intră
în oraş poluat atât din cauza gospodăriilor ţărăneşti din amonte cât şi din cauza
trecerii prin zona cu activitate industrială localităţilor Lonea şi Petrila, pe teritoriul
cărora există exploatări miniere (E.M.Lonea şi E.M.Petrila) şi o uzină de preparare
a cărbunelui (la Petrila). Aşadar, principalele surse de poluare a apelor de pe
teritoriul oraşului Petroşani ar fi date de:
- apele uzate evacuate din subteran;
- apele reziduale impurificate chimic-evacuate în urma proceselor
tehnologice de la uzinele S.C.UPSRUEEM S.A şi S.C. UMIROM S.A., care sunt de
tipul: ape reziduale cromice, ape reziduale acido-alcaline, ape reziduale cianurice,
care însă nu sunt evacuate ca atare în emisar, ci numai după o epurare prealabilă,
iar o parte sunt recirculate prin instalaţii;
- apele reziduale evacuate de la spital;
- apele reziduale evacuate de service-uri şi staţii PECO, cu conţinut de
uleiuri şi grăsimi;
- ape reziduale menajere.
Analizele efectuate asupra apelor râului Jiu la trecerea prin zona cu activitate
industrială îl situează pe acesta în domeniul „apelor de categoria III”.
Punctul maxim de poluare a Jiului este în apropierea oraşului Petroşani, şi anume,
la confluenţa celor două mari râuri care traversează depresiunea Văii Jiului: Jiul de
Est şi Jiul de Vest. Analizele efectuate au arătat că Jiul de Est este deosebit de
poluat din cauza cantităţilor mari de suspensii solide.
Suspensiile argilo-cărbunoase deversate de industria minieră în Jiu conferă apei
o culoare cafenie, dezagreabilă. Din această cauză, pe lângă dispariţia faunei şi
florei specifice râurilor de munte, Jiul este scos din circuitul turistic, cu toate că
brăzdează un excepţional defileu, apa lui fiind improprie folosinţelor agricole şi
industriale în aval.
A.P.M Gorj a efectuat în anul 2003 expertize fizico-chimice, biologice şi
bacteriologice asupra calităţii principalelor cursuri de apă din judeţ.
Râul Jiu-cursul principal de apă ce traversează judeţul Gorj de la Nord spre Sud,
pe o lungime de 141 km, a fost analizat în mai multe secţiuni de control: amonte
confluenţă pârâu Sadu, amonte şi aval S.C. SUINPROD. S.A Bumbeşti-Jiu, aval
Turceni.
Conform valorilor obţinute la majoritatea indicatorilor fizico-chimici analizaţi,
apa râului Jiu se încadrează în această zonă în clasa a II-a de calitate conform
Ordinului nr. 1146/pe 2002.
S-au înregistrat depăşiri ale limitelor impuse pentru această clasă de calitate la
indicatorii CCOM4 şi CBOS5 în secţiunile amonte confluenţă pârâu Sadu şi aval
S.C. SUINPROD S.A. Bumbeşti-Jiu.
De asemenea, s-au înregistrat depăşiri în secţiunea aval S.C. SUINPROD S.A.
Bumbeşti-Jiu (societate de creştere a porcinelor) la indicatorul amoniu, ca urmare
a deversării de ape uzate cu conţinut ridicat de substanţe organice.
Apa râului Jiu este încărcată cu suspensii provenite din bazinul carbonifer al Văii
Jiului înregistrându-se valori cuprinse între 185 şi 670 mg/l în secţiunile situate în
amonte de baraje, suspensile reducându-se până la 40-50 mg/l în secţiunile
situate în aval de Târgu Jiu.
De asemenea, s-a constatat că în toate secţiunile analizate conţinutul de
suspensii a avut o evoluţie descendentă pe parcursul anilor ca urmare a reducerii
activităţii miniere şi totodată a stocării temporare a apei în barajele din aval de
Sadu,
În prezent, concentraţia medie a suspensilor în Jiu, în perimetrul oraşului Târgu
Jiu este situată între 100-120 mg/l. Apele Jiului au o concentraţie mare a ionilor
de hidrogen (pH 6,5), un conţinut ridicat de acizi (3,5 g/l) şi un conţinut redus de
săruri (100 mg/l).(A.P.M- Gorj)
Valorile bacteorologice obţinute în secţiunile de control: Jiu aval Tg-Jiu şi Jiu
aval de Rovinari sunt de 540.000 dm³ şi respectiv 240.000 dm³ la indicatorul
bacterii coliforme totale; în secţiunea de control Jiu, la Filiaşi valorile
bacteorologice sun mult mai mici (49.000 dm³ bacterii coliforme totale ), ca
urmare a procesului de auto epurare, precum şi a reducerii surselor de poluare cu
ape uzate fecaloid-menajeră. (A.P.M- Gorj)
În aval de termocentrala Rovinari există pericolul poluării termice (mai ales în
perioada de vară) şi al poluării cu produse petroliere deversate accidental în Jiu.
Cele două termocentrale de pe Jiu, evacuează cantităţi mari de apă de răcire cu
temperaturi foarte ridicate (uneori 50°C), care conduc la creşteri ale temperaturii
apei peste limitele admise.
Pentru apele de suprafaţă STAS-ul admite o creştere maximă de 5°C faţă de
temperatura anuală, pentru ca flora şi fauna să nu sufere. Din instalaţile de
tratare chimică a apei de adaus pentru cazane unde se folosesc diverşi radio activi
(sulfat feros, sulfat de aluminiu, clorură ferică şi hidroxid de calciu), rezultă ape
uzate cu caracter alcalin.
Reducera poluării surselor de apă poate fi realizată pe mai multe căi din care
amintim:
- introducerea pe scară largă a unor tehnologii nepoluante în procesele
industriale;
- reducerea cantităţilor de ape uzate evacuate în râuri prin introducerea
practicii recirculării apei;
- recuperarea materialelor utile din apele uzate având astfel avantajul
asigurării unei adevărate surse de materii prime;
-îmbunătăţirea randamentului de epurare, prin perfecţionarea
tehnologiilor, instalaţiilor şi exploatării acestora.
Protecţia calităţii apelor este o acţiune cu caracter permanent, în care fiecare
membru al societăţii trebuie să-şi aducă contribuţia, acţiunile de sensibilizare a
opiniei publice prin toate mijloacele având o importanţă deosebită.
În condiţiile creşterii accentuate a gradului de poluare a apelor naturale, ca
urmare a deversării unor ape uzate, insuficient epurate, există pericolul ca
oxigenarea naturală să devină insuficientă pentru asigurarea realizării auto
epurării.